”Cartile intelepciunii sint inchise, cu exceptia urechilor ratiunii.”
Hermes Trismegistul este fondatorul alchimiei (şi al hermetismului), ale cărui lucrări datează din cea mai îndepărtată Antichitate (secolul XX î.e.n.); identificat ulterior cu zeul egiptean Thot. Este redescoperit în secolul al XII-lea datorită arabilor. Există însă unele dubii în legătură cu existenţa sa adevărată, însă este înfăţişat cu trăsături omeneşti; şi nu se vorbeşte oare de mormântul său? Cel „de trei ori mare” (Trismegist) ar fi autorul nu mai puţin celebrei Tabula smaragdina. Emanistul italian Marsilio Ficino (1433-1499) a tradus Corpus hermeticum, Discursul perfect, Asclepius. Înşişi erudiţii arabi i-au atribuit lui Hermes Trismegistul scrisoarea către regina Amturasia despre Marea Lucrare, precum şi teoria macrocosmosului şi microcos-mosului care, până la sfârşitul secolului al XVI-lea, va cunoaşte un succes considerabil. De altfel, acestui personaj mitic i se atribuie de către unii autori 36.525 de lucrări; care sunt de negăsit. Conform legendei relatate de Hermias din Alexandria în ale sale Scolii, Hermes ar fi trăit, în Egipt, trei vieţi: prima, înainte de Potop, ca inventator al astronomiei; a doua, ca fondator al Babelului, ca medic şi filozof; a treia, recapitulân-du-le pe primele două, ca expert în alchimie şi proprietar al fabuloaselor comori din palatul său din Kamtar, cetate a magicienilor pierdută în deşert - de unde tripla sa ştiinţă şi tripla sa înţelepciune.
Numele de Hermes duce imediat gândul la zeul grec cu acelaşi nume, cu care a fost identificat zeul egiptean Thot. S-a spus despre acesta din urmă că a creat, între alte lucruri, scrisul şi ştiinţa. Gnoza confundă bucuroasă figura lui Hermes eu cea a lui Moise, a lui Iisus sau a lui Ioan Evanghelistul. Când apare de esenţă divină în texte, i se atribuie repede un rol de „schimbător” universal, el este cel care stabileşte contactele şi conexiunile, este mesager pe lângă zei şi oameni.
M-am oprit asupra acestei lecturi a lui Hermes despre Kybalion in calatoria de la Ierusalim. Preocuparea mea fata de hermetism este veche insa nici acum nu pot spune ca sunt pregatita cu adevarat sa-i cuprind toate tainele.Va impartasesc un fragment anume insa mi-a atras atentia : ”Cei lipsiti de inteligenta, cand recunosc caracterul himeric al Universului, isi imagineaza ca ii pot sfida legile. Acestia sunt nebuni increzuti si aroganti, care, din cauza nebuniei lor sunt loviti de stanci si rupti in bnucati de catre elemente. Cel cu adevarat intelept, si care cunoaste natura Universului, foloseste Legea contra legilor, superiorul contra inferiorului, si, prin Arta Alchimiei, transmuta ceea ce nu este de dorit in ceea ce este de valoare si triumfa. Stapanirea acestei arte nu consta in vise anormale, viziuni si imaginatie sau trai fantastic, ci in folosirea fortelor superioare contra celor inferioare, care ne elibereaza de durerile planurilor inferioare, prin vibrarea la cele superioare. Transmutarea, si nu negarea plina de aroganta, este arma Maestrului.”Acest fragment este plin de raspunsuri si trimiteri la adevarata esenta a materialismului si divinului. Insa fara cunoasterea Kybalionului, un initiat nu
poate intelege lumea in toata splendoarea ei, guvernata de marele Theros."Paris, martie 1917, Albert L. Caillet
”Kybalionul Lui Hermes Trismegistul, cunoscut de vechii egipteni ca Marele Marilor si Stapinul Stapinilor (Maestrul Maestrilor) ii este respectuos dedicat acest mic volum de invatamint hermetic. Este o carte marcata cu pecetea intelepciunii si misterului.
Maestrul psihist american W.W.Atkinson credem ca n-a ramas strain de publicarea acesteia si il felicitam ca a contribuit la reconstituirea vestigiilor unei stiinte odinioara atotputernica. Actualmente neintelegerea martu-risita este una dintre flatarile involuntare cele mai reusite (metafizicienii epocii noastre sint obisnuiti cu acest fel de flatari). Privilegiul de a vedea inaintea altora se plateste scump pe pamant.
Ciudata si contradictorie este starea de spirit a multimii umane, care este totodata atrasa de progres in mod irezistibil si in acelasi timp ultragiaza pe acei care ii deschid caile. Exista pe deasupra tuturor o filozofie eterna
universala, ale carei principii pure viciaza cu cit se departeaza de sursa in mijlocul pasiunilor umane. Insa principiul ramine pur cu tot lutul care il acopera si il impovareaza: pe care il murdareste, denatureaza, inteleptii il pot regasi peste tot si mereu identic cu el insusi, sub numeroase forme. De acest principiu neschimbabil se ocupa Kybalion. El este chiar izvorul intregii filozofii hermetice.
Vocea Stapinului Stapinilor, primului faraon al Egiptului, a lui Hermes Trismegistul, profera odata in plus se-cretul Eternei Intelepciuni care a rasunat intr-o suta de secole. Legile supreme care prezideaza la manifesta-rea lumilor si a noastra, sint expuse cu cea mai mare simplicitate. Marea problema a vietii (intrebarea pusa de Sfinx tuturor Edip-ilor) nu poate fi rezolvata decit prin stiinta, dar nu de stiinta noastra moderna, materialista, analitica, neputincioasa, ci de stiinta veche sintetica prin natura si esenta ei, prin substanta sa, caci numai aceasta ne ofera posibilitatea de a ne smulge ghearelor sfinxului. Legile vietii sint mai importante decit materia vietii, pentru ca noi cunoscind pe primele, dominam secunda.
Sub numele de arta regala sau sfinta vechii preoti egipteni profesau si practicau un ansamblu de doctrine care nu a ajuns pina la noi decit prin reputatia sa si unele ramasite. Aceste doctrine cuprindeau toate raporturile
omului cu natura si practica lor facea pe initiat un rege al universului material. Insa cum aceste doctrine se bazau pe marea axioma a Unitatii Totului, se poate considera arta regala sub aspectul Primului Principiu, adica stiinta lui Dumnezeu si i se spunea Stiinta Sfinta. Anticii erau prea patrunsi de prima axioma hermetica: “Totul este Unul” pentru a se gindi sa separe vreodata stiinta religiei de a filosofiei, cum am facut-o noi.
Natura avea Viata si Viata era Dumnezeu, deci cine studia Natura devenea chiar prin aceasta Preotul Eternitatii si invers, orice membru al Colegiului Sacerdotal devenea prin instruire un savant naturalist. Pentru egiptenii antici, natura cuprindea toate lumile invizibile tot asa de bine ca si lumea vizibila la care se opreste stiinta moderna. Ei studiau Lumea Cauzelor cu tot atita ardoare cu care noi studiem Lumea Efectelor, asa ca Arta Sfinta e mereu si peste tot Stiinta Vietii; viata in invizibil, tot asa ca si viata care cade sub simturile
noastre. De altfel omul nu era pentru ei o particica neimportanta a Naturii, ci o lume mica in acea Mare si aceleasi legi care guvernau Lumea Mare, dominau si pe cea mica.
Este de ris si de mila in ochii initiatilor moderni sa vada atribuindu-se Legea Evolutiei lui Darwin si aceea a miscarii pamintului lui Galileu, pentru a nu cita decit doua fapte precise, cind acestea - printre mii de altele - nu erau decit o particica din Stiinta Sacra. La fel cu Mesmer, care a voit sa reinvie in zilele noastre magne-tismul animal. Chimia (radacina cuvintului Khean, este chiar numele Egiptului) este de origina pur hermetica si transmutatia (sau aplicarea evolutiei la metale) era o ramura a Artei Sfinte.Magia (practicata de maestrii evolutiei) facea parte din Arta Sfinta. S-ar putea spune destul de exact ca Arta Sfinta a preotilor egipteni era sinteza stiintelor moderne, ca si cu filosofia, religia si alte rituri (discipline). De altfel singurul scop al acestei Arte Sfinte era de a grabi evolutia invatatului care o practica, ceea ce presupunea cunoasterea Legii Evolutiei. Iata in ansamblu care este subiectul si scopul Kybalionului. Dar pentru a ataca cu spor subiectul, trebuie sa ne ridicam deasupra metodelor obisnuite ale stiintei moderne si sa le repudiem. Numai logica pura ne conduce aici.
Daca stiinta moderna ne da tot, sanatate, armonie, fericire, ar fi ciudat sa cautam alta. Daca nu, trebuie sa ne indreptam in alta parte pentru a cauta cauza. Logic, pentru a judeca arborele dupa fructele sale (vezi Eeden). In loc sa restringem manunchiul (infinit dezvoltat) al manifestarilor Naturii, sa incercam a stapini mai degraba micul numar al cauzelor care le determina. Sintem copii in privinta intelepciunii fata de asiatici. Nu-i rusine sa recunosti daca ai gresit, insa e grav sa persisti incapatinat in greseala si sa faci sa triumfe imperiul raului. Sa lasam ochii sa se deschida la lumina adevarata si urechile la vocea eterna a naturii. Sa incetam urmarirea nesocotita a efectelor, inlocuind-o prin cunoasterea si stapinirea cauzelor.Toate nenorocirile pe care noi le suferim nu sint fara remediu. Ele sint rezultatul direct al incalcarilor nepasatoare ale legilor naturii. Sa reintram
in drumul direct al Evolutiei, sa ne conformam legilor Vietii si indata vom vedea nascindu-se in jurul nostru Pacea si Armonia, cind stiinta sintetica este tot atit de important a se practica ca si stiinta analitica, caci nu-i suficient sa cunosti remediile, trebuie sa le si aplici. In stiintele psihice trebuie sa te conformezi, trebuie sa practici ceea ce stii, trebuie sa-ti conformezi viata constiintei. Faptele conteaza in domeniul ideal ca si in viata materiala. Legile Kybalionului sint ideal frumoase, insa daca nu le realizam prin practica, vor fi ca o masa bogata in fata careia murim de foame.”
Puteti citi on line Cartea Legile Kybalionului. sau puteti comanda cartea ”Magia divina” Cele sapte secrete sacre ale materializarii (o noua interpretarea a Kybalionului) foarte interesant revizuita de Doreen Virtue.
preluare: URL: http://wp.me/pDHrX-12r
Hermes Trismegistul este fondatorul alchimiei (şi al hermetismului), ale cărui lucrări datează din cea mai îndepărtată Antichitate (secolul XX î.e.n.); identificat ulterior cu zeul egiptean Thot. Este redescoperit în secolul al XII-lea datorită arabilor. Există însă unele dubii în legătură cu existenţa sa adevărată, însă este înfăţişat cu trăsături omeneşti; şi nu se vorbeşte oare de mormântul său? Cel „de trei ori mare” (Trismegist) ar fi autorul nu mai puţin celebrei Tabula smaragdina. Emanistul italian Marsilio Ficino (1433-1499) a tradus Corpus hermeticum, Discursul perfect, Asclepius. Înşişi erudiţii arabi i-au atribuit lui Hermes Trismegistul scrisoarea către regina Amturasia despre Marea Lucrare, precum şi teoria macrocosmosului şi microcos-mosului care, până la sfârşitul secolului al XVI-lea, va cunoaşte un succes considerabil. De altfel, acestui personaj mitic i se atribuie de către unii autori 36.525 de lucrări; care sunt de negăsit. Conform legendei relatate de Hermias din Alexandria în ale sale Scolii, Hermes ar fi trăit, în Egipt, trei vieţi: prima, înainte de Potop, ca inventator al astronomiei; a doua, ca fondator al Babelului, ca medic şi filozof; a treia, recapitulân-du-le pe primele două, ca expert în alchimie şi proprietar al fabuloaselor comori din palatul său din Kamtar, cetate a magicienilor pierdută în deşert - de unde tripla sa ştiinţă şi tripla sa înţelepciune.
Numele de Hermes duce imediat gândul la zeul grec cu acelaşi nume, cu care a fost identificat zeul egiptean Thot. S-a spus despre acesta din urmă că a creat, între alte lucruri, scrisul şi ştiinţa. Gnoza confundă bucuroasă figura lui Hermes eu cea a lui Moise, a lui Iisus sau a lui Ioan Evanghelistul. Când apare de esenţă divină în texte, i se atribuie repede un rol de „schimbător” universal, el este cel care stabileşte contactele şi conexiunile, este mesager pe lângă zei şi oameni.
M-am oprit asupra acestei lecturi a lui Hermes despre Kybalion in calatoria de la Ierusalim. Preocuparea mea fata de hermetism este veche insa nici acum nu pot spune ca sunt pregatita cu adevarat sa-i cuprind toate tainele.Va impartasesc un fragment anume insa mi-a atras atentia : ”Cei lipsiti de inteligenta, cand recunosc caracterul himeric al Universului, isi imagineaza ca ii pot sfida legile. Acestia sunt nebuni increzuti si aroganti, care, din cauza nebuniei lor sunt loviti de stanci si rupti in bnucati de catre elemente. Cel cu adevarat intelept, si care cunoaste natura Universului, foloseste Legea contra legilor, superiorul contra inferiorului, si, prin Arta Alchimiei, transmuta ceea ce nu este de dorit in ceea ce este de valoare si triumfa. Stapanirea acestei arte nu consta in vise anormale, viziuni si imaginatie sau trai fantastic, ci in folosirea fortelor superioare contra celor inferioare, care ne elibereaza de durerile planurilor inferioare, prin vibrarea la cele superioare. Transmutarea, si nu negarea plina de aroganta, este arma Maestrului.”Acest fragment este plin de raspunsuri si trimiteri la adevarata esenta a materialismului si divinului. Insa fara cunoasterea Kybalionului, un initiat nu
poate intelege lumea in toata splendoarea ei, guvernata de marele Theros."Paris, martie 1917, Albert L. Caillet
”Kybalionul Lui Hermes Trismegistul, cunoscut de vechii egipteni ca Marele Marilor si Stapinul Stapinilor (Maestrul Maestrilor) ii este respectuos dedicat acest mic volum de invatamint hermetic. Este o carte marcata cu pecetea intelepciunii si misterului.
Maestrul psihist american W.W.Atkinson credem ca n-a ramas strain de publicarea acesteia si il felicitam ca a contribuit la reconstituirea vestigiilor unei stiinte odinioara atotputernica. Actualmente neintelegerea martu-risita este una dintre flatarile involuntare cele mai reusite (metafizicienii epocii noastre sint obisnuiti cu acest fel de flatari). Privilegiul de a vedea inaintea altora se plateste scump pe pamant.
Ciudata si contradictorie este starea de spirit a multimii umane, care este totodata atrasa de progres in mod irezistibil si in acelasi timp ultragiaza pe acei care ii deschid caile. Exista pe deasupra tuturor o filozofie eterna
universala, ale carei principii pure viciaza cu cit se departeaza de sursa in mijlocul pasiunilor umane. Insa principiul ramine pur cu tot lutul care il acopera si il impovareaza: pe care il murdareste, denatureaza, inteleptii il pot regasi peste tot si mereu identic cu el insusi, sub numeroase forme. De acest principiu neschimbabil se ocupa Kybalion. El este chiar izvorul intregii filozofii hermetice.
Vocea Stapinului Stapinilor, primului faraon al Egiptului, a lui Hermes Trismegistul, profera odata in plus se-cretul Eternei Intelepciuni care a rasunat intr-o suta de secole. Legile supreme care prezideaza la manifesta-rea lumilor si a noastra, sint expuse cu cea mai mare simplicitate. Marea problema a vietii (intrebarea pusa de Sfinx tuturor Edip-ilor) nu poate fi rezolvata decit prin stiinta, dar nu de stiinta noastra moderna, materialista, analitica, neputincioasa, ci de stiinta veche sintetica prin natura si esenta ei, prin substanta sa, caci numai aceasta ne ofera posibilitatea de a ne smulge ghearelor sfinxului. Legile vietii sint mai importante decit materia vietii, pentru ca noi cunoscind pe primele, dominam secunda.
Sub numele de arta regala sau sfinta vechii preoti egipteni profesau si practicau un ansamblu de doctrine care nu a ajuns pina la noi decit prin reputatia sa si unele ramasite. Aceste doctrine cuprindeau toate raporturile
omului cu natura si practica lor facea pe initiat un rege al universului material. Insa cum aceste doctrine se bazau pe marea axioma a Unitatii Totului, se poate considera arta regala sub aspectul Primului Principiu, adica stiinta lui Dumnezeu si i se spunea Stiinta Sfinta. Anticii erau prea patrunsi de prima axioma hermetica: “Totul este Unul” pentru a se gindi sa separe vreodata stiinta religiei de a filosofiei, cum am facut-o noi.
Natura avea Viata si Viata era Dumnezeu, deci cine studia Natura devenea chiar prin aceasta Preotul Eternitatii si invers, orice membru al Colegiului Sacerdotal devenea prin instruire un savant naturalist. Pentru egiptenii antici, natura cuprindea toate lumile invizibile tot asa de bine ca si lumea vizibila la care se opreste stiinta moderna. Ei studiau Lumea Cauzelor cu tot atita ardoare cu care noi studiem Lumea Efectelor, asa ca Arta Sfinta e mereu si peste tot Stiinta Vietii; viata in invizibil, tot asa ca si viata care cade sub simturile
noastre. De altfel omul nu era pentru ei o particica neimportanta a Naturii, ci o lume mica in acea Mare si aceleasi legi care guvernau Lumea Mare, dominau si pe cea mica.
Este de ris si de mila in ochii initiatilor moderni sa vada atribuindu-se Legea Evolutiei lui Darwin si aceea a miscarii pamintului lui Galileu, pentru a nu cita decit doua fapte precise, cind acestea - printre mii de altele - nu erau decit o particica din Stiinta Sacra. La fel cu Mesmer, care a voit sa reinvie in zilele noastre magne-tismul animal. Chimia (radacina cuvintului Khean, este chiar numele Egiptului) este de origina pur hermetica si transmutatia (sau aplicarea evolutiei la metale) era o ramura a Artei Sfinte.Magia (practicata de maestrii evolutiei) facea parte din Arta Sfinta. S-ar putea spune destul de exact ca Arta Sfinta a preotilor egipteni era sinteza stiintelor moderne, ca si cu filosofia, religia si alte rituri (discipline). De altfel singurul scop al acestei Arte Sfinte era de a grabi evolutia invatatului care o practica, ceea ce presupunea cunoasterea Legii Evolutiei. Iata in ansamblu care este subiectul si scopul Kybalionului. Dar pentru a ataca cu spor subiectul, trebuie sa ne ridicam deasupra metodelor obisnuite ale stiintei moderne si sa le repudiem. Numai logica pura ne conduce aici.
Daca stiinta moderna ne da tot, sanatate, armonie, fericire, ar fi ciudat sa cautam alta. Daca nu, trebuie sa ne indreptam in alta parte pentru a cauta cauza. Logic, pentru a judeca arborele dupa fructele sale (vezi Eeden). In loc sa restringem manunchiul (infinit dezvoltat) al manifestarilor Naturii, sa incercam a stapini mai degraba micul numar al cauzelor care le determina. Sintem copii in privinta intelepciunii fata de asiatici. Nu-i rusine sa recunosti daca ai gresit, insa e grav sa persisti incapatinat in greseala si sa faci sa triumfe imperiul raului. Sa lasam ochii sa se deschida la lumina adevarata si urechile la vocea eterna a naturii. Sa incetam urmarirea nesocotita a efectelor, inlocuind-o prin cunoasterea si stapinirea cauzelor.Toate nenorocirile pe care noi le suferim nu sint fara remediu. Ele sint rezultatul direct al incalcarilor nepasatoare ale legilor naturii. Sa reintram
in drumul direct al Evolutiei, sa ne conformam legilor Vietii si indata vom vedea nascindu-se in jurul nostru Pacea si Armonia, cind stiinta sintetica este tot atit de important a se practica ca si stiinta analitica, caci nu-i suficient sa cunosti remediile, trebuie sa le si aplici. In stiintele psihice trebuie sa te conformezi, trebuie sa practici ceea ce stii, trebuie sa-ti conformezi viata constiintei. Faptele conteaza in domeniul ideal ca si in viata materiala. Legile Kybalionului sint ideal frumoase, insa daca nu le realizam prin practica, vor fi ca o masa bogata in fata careia murim de foame.”
Puteti citi on line Cartea Legile Kybalionului. sau puteti comanda cartea ”Magia divina” Cele sapte secrete sacre ale materializarii (o noua interpretarea a Kybalionului) foarte interesant revizuita de Doreen Virtue.
preluare: URL: http://wp.me/pDHrX-12r
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu