6 martie 2011

Lista celor mai raspanditi aditivi alimentari (E-uri) si efectele lor nocive

E-urile bune:
  • vitamina E naturala E 306, antioxidant puternic (prezent în ficat, oua, peste, soia);
  • vitamina C naturala – acidul scorbic – E 300 antioxidant puternic
  • clorofila E 140 – colorant natural
  • lecitina E 322 – antioxidant natural
  • pectina E 440 – gelifiant natural
  • caragenon natural E 407, emulsifiant extras dintr-o alga marina.
Va prezentam un extras din celebra carte Dictatura pseudo-stiintei, scrisa de biomatematicianul Ioan Vladuca.
Sistemul oficial prezinta aditivii ali­men­tari ca fiind substante chimi­ce ino­fen­sive: „Aditivii alimentari sunt auto­ri­zati de Uniunea Euro­pea­na pentru toate statele membre, la fel ca si pentru Norvegia si Islan­da. Legislatia Uniunii Europe­ne prevede ca pot fi folositi doar acei aditivi care sunt autorizati. Aditivii alimentari pot fi autorizati doar daca:
  • sunt necesari din punct de vedere tehnologic pentru pro­duc­tie;
  • nu inseala consumatorul;
  • nu reprezinta un risc pentru sa­natatea con­su­matorului”.[1]
In realitate, aditivii:
  • nu sunt intotdeauna necesari din punct de vedere tehnologic;
  • inseala consumatorul (potenta­torii de gust si aroma dau im­pre­sia ca ali­mentul este mai conce­ntrat; colo­rantii si arome­le creea­za iluzia unui aliment natural si proaspat);
  • reprezinta un risc real pentru sana­tatea consumatorului.
Consumul indelungat de pro­duse cu aditivi artificiali produce dezorientarea sistemului imunitar care ajunge sa pro­duca anticorpi impotriva propriului organism; astfel apar bolile autoimune.
Multe produse alimentare contin urmatorii aditivi:
  • acesulfam potasiu (E 950) indul­ci­tor artificial care afec­teaza glanda tiro­ida;
  • acid fosforic (E 338) acidifiant folo­sit la bauturi racoritoare. Produce tul­bu­rari digestive;
  • aspartam (E 951) indulcitor arti­ficial folosit la bauturi raco­ritoare; pro­­duce durere de cap, ameteala, grea­ta, obo­seala, iri­ta­bilitate, spas­me mus­cu­lare, palpitatii, tahicardie, insomnie, anxie­tate, pierdere a memoriei, tulbu­rari de com­por­tament;
  • azorubina (E 122) colorant ro­su ob­ti­­nut din gudron. Poate pro­­­duce reac­tii aler­gice, mai ales la persoanele care sufera de astm;
  • benzoat de potasiu (E 212) con­ser­vant care poate produce cri­ze de astm si tulburari neuro­logice;
  • benzoat de sodiu (E 211) conser­vant folosit si pentru a mas­ca gustul unor ali­mente de calitate slaba; agra­vea­­za astmul si poate provoca urti­carie. Unii cer­cetatori il considera canceri­gen;
  • bisulfit de potasiu (E 228) conser­vant care produce crize de astm si tulburari intestinale;
  • butilhidroquinona tertiara (TBHQ, E 319) derivat petrolier care poate pro­voca greata, vo­ma, delir;
  • carmin (E 120) colorant rosu ob­ti­nut din insecte. Poate pro­voca hiper­acti­vitate si eruptii cutanate;
  • ciclamat (E 952) indulcitor care poa­­te produce migrene; este canceri­gen;
  • citrus red 2 (E 121) colorant cance­rigen. Se foloseste la colo­rarea cojii unor citrice. Nu trece prin coaja. Riscul apare daca se consuma coaja fruc­tului;
  • eritrozina (E 127) colorant rosu canceri­gen;
  • galat de dodecil (E312) uti­lizat pen­­tru prevenirea rancezirii grasi­mi­lor. Se foloseste la ule­iuri, ma­rgarina, sosuri. Provoa­ca mo­dificari hemato­logice, tulburari ner­voase, iritatie gas­trica si cu­tanata.
  • glutamat monopotasic (E 622) po­ten­tator de aroma care poate pro­du­ce greata, vo­ma, crampe abdomi­nale;
  • glutamat monosodic (E 621) poten­tator de aroma folosit la condimente si la praf de supa. Produce greata, slabi­ciune, dureri de cap, senzatie de arsura in ceafa si antebrate, astm, modificari ale ritmului cardiac, respi­ratie dificila. Experientele efec­tuate pe ani­ma­le au aratat ca E 621 duce la distrugerea neu­ro­nilor din creier;
  • guma arabica (E 414) agent de in­gro­sare folosit la sucuri; pro­voaca iritatia mu­coa­selor;
  • guma guar (E 412) agent de in­grosare folosit la sucuri si in­ghetate. Produce greata, balo­na­ri si crampe;
  • indigotina (E 132) colorant al­bastru care poate produce grea­ta, voma, hiper­tensiune arteriala, reactii aler­gice;
  • metabisulfit de potasiu (E 224) si metabisulfit de sodiu (E 223) con­ser­vanti care provoaca tul­burari intesti­na­le si crize de astm. Sunt substante greu me­tabolizate de per­soanele cu insu­fi­cienta renala;
  • nitrit de potasiu (E 249) si nitrit de sodiu (E 250) con­servanti si fixativi de culoare. Produc ameteli si dureri de cap. Sunt cancerigeni;
  • propionat de calciu (E 282) folosit in produsele fainoase ca inhibitor al ciu­per­cilor. Poate provoca migrene si erup­tii cu­tanate la lucratorii din bru­tarii;
  • ribonucleotide de sodiu (E 635) po­tentator de aroma folosit la placinte si la cartofii prajiti. Poate produce erup­tii cutanate. Reactia este in functie de doza si cumulativa;
  • silicat de aluminiu si potasiu (E 555) folosit in sare, lapte praf si faina. Aluminiul este asociat cu dementa Alzheimer si cu tul­burarile placen­tare din timpul sarcinii;
  • sulfit acid de calciu (E 227) utilizat pentru a pastra aspectul proaspat al unor fructe si le­gume. Poate provo­ca reactii alergice severe;
  • sunset yellow (E 110) colorant gal­ben care produce rinita, congestie nazala, reactii aler­gice, dureri abdo­minale, greata, var­saturi, degradari cromo­zo­miale, tumori renale;
  • tartrazina (E102) colorant gal­ben utilizat in industria textila. Se folo­seste pentru colorarea dulciurilor, bauturilor, supelor, pestelui, musta­rului. Poate pro­voca rinita, urticarie, crize de astm, hiperactivitate, distru­geri cromozomia­le, tumori tiroi­diene;
  • zaharina (E 954) indulcitor ob­tinut din toluen. Experientele pe animale au do­vedit ca este cancerigen[2].
O lista mai completa o puteti vedea pe site-ul: http://codexalimentarius.info/?page_id=121

Niciun comentariu: