E-urile bune:
- vitamina E naturala E 306, antioxidant puternic (prezent în ficat, oua, peste, soia);
- vitamina C naturala – acidul scorbic – E 300 antioxidant puternic
- clorofila E 140 – colorant natural
- lecitina E 322 – antioxidant natural
- pectina E 440 – gelifiant natural
- caragenon natural E 407, emulsifiant extras dintr-o alga marina.
Va prezentam un extras din celebra carte Dictatura pseudo-stiintei, scrisa de biomatematicianul Ioan Vladuca.
Sistemul oficial prezinta aditivii alimentari ca fiind substante chimice inofensive: „Aditivii alimentari sunt autorizati de Uniunea Europeana pentru toate statele membre, la fel ca si pentru Norvegia si Islanda. Legislatia Uniunii Europene prevede ca pot fi folositi doar acei aditivi care sunt autorizati. Aditivii alimentari pot fi autorizati doar daca:
- sunt necesari din punct de vedere tehnologic pentru productie;
- nu inseala consumatorul;
- nu reprezinta un risc pentru sanatatea consumatorului”.[1]
In realitate, aditivii:
- nu sunt intotdeauna necesari din punct de vedere tehnologic;
- inseala consumatorul (potentatorii de gust si aroma dau impresia ca alimentul este mai concentrat; colorantii si aromele creeaza iluzia unui aliment natural si proaspat);
- reprezinta un risc real pentru sanatatea consumatorului.
Consumul indelungat de produse cu aditivi artificiali produce dezorientarea sistemului imunitar care ajunge sa produca anticorpi impotriva propriului organism; astfel apar bolile autoimune.
Multe produse alimentare contin urmatorii aditivi:
- acesulfam potasiu (E 950) indulcitor artificial care afecteaza glanda tiroida;
- acid fosforic (E 338) acidifiant folosit la bauturi racoritoare. Produce tulburari digestive;
- aspartam (E 951) indulcitor artificial folosit la bauturi racoritoare; produce durere de cap, ameteala, greata, oboseala, iritabilitate, spasme musculare, palpitatii, tahicardie, insomnie, anxietate, pierdere a memoriei, tulburari de comportament;
- azorubina (E 122) colorant rosu obtinut din gudron. Poate produce reactii alergice, mai ales la persoanele care sufera de astm;
- benzoat de potasiu (E 212) conservant care poate produce crize de astm si tulburari neurologice;
- benzoat de sodiu (E 211) conservant folosit si pentru a masca gustul unor alimente de calitate slaba; agraveaza astmul si poate provoca urticarie. Unii cercetatori il considera cancerigen;
- bisulfit de potasiu (E 228) conservant care produce crize de astm si tulburari intestinale;
- butilhidroquinona tertiara (TBHQ, E 319) derivat petrolier care poate provoca greata, voma, delir;
- carmin (E 120) colorant rosu obtinut din insecte. Poate provoca hiperactivitate si eruptii cutanate;
- ciclamat (E 952) indulcitor care poate produce migrene; este cancerigen;
- citrus red 2 (E 121) colorant cancerigen. Se foloseste la colorarea cojii unor citrice. Nu trece prin coaja. Riscul apare daca se consuma coaja fructului;
- eritrozina (E 127) colorant rosu cancerigen;
- galat de dodecil (E312) utilizat pentru prevenirea rancezirii grasimilor. Se foloseste la uleiuri, margarina, sosuri. Provoaca modificari hematologice, tulburari nervoase, iritatie gastrica si cutanata.
- glutamat monopotasic (E 622) potentator de aroma care poate produce greata, voma, crampe abdominale;
- glutamat monosodic (E 621) potentator de aroma folosit la condimente si la praf de supa. Produce greata, slabiciune, dureri de cap, senzatie de arsura in ceafa si antebrate, astm, modificari ale ritmului cardiac, respiratie dificila. Experientele efectuate pe animale au aratat ca E 621 duce la distrugerea neuronilor din creier;
- guma arabica (E 414) agent de ingrosare folosit la sucuri; provoaca iritatia mucoaselor;
- guma guar (E 412) agent de ingrosare folosit la sucuri si inghetate. Produce greata, balonari si crampe;
- indigotina (E 132) colorant albastru care poate produce greata, voma, hipertensiune arteriala, reactii alergice;
- metabisulfit de potasiu (E 224) si metabisulfit de sodiu (E 223) conservanti care provoaca tulburari intestinale si crize de astm. Sunt substante greu metabolizate de persoanele cu insuficienta renala;
- nitrit de potasiu (E 249) si nitrit de sodiu (E 250) conservanti si fixativi de culoare. Produc ameteli si dureri de cap. Sunt cancerigeni;
- propionat de calciu (E 282) folosit in produsele fainoase ca inhibitor al ciupercilor. Poate provoca migrene si eruptii cutanate la lucratorii din brutarii;
- ribonucleotide de sodiu (E 635) potentator de aroma folosit la placinte si la cartofii prajiti. Poate produce eruptii cutanate. Reactia este in functie de doza si cumulativa;
- silicat de aluminiu si potasiu (E 555) folosit in sare, lapte praf si faina. Aluminiul este asociat cu dementa Alzheimer si cu tulburarile placentare din timpul sarcinii;
- sulfit acid de calciu (E 227) utilizat pentru a pastra aspectul proaspat al unor fructe si legume. Poate provoca reactii alergice severe;
- sunset yellow (E 110) colorant galben care produce rinita, congestie nazala, reactii alergice, dureri abdominale, greata, varsaturi, degradari cromozomiale, tumori renale;
- tartrazina (E102) colorant galben utilizat in industria textila. Se foloseste pentru colorarea dulciurilor, bauturilor, supelor, pestelui, mustarului. Poate provoca rinita, urticarie, crize de astm, hiperactivitate, distrugeri cromozomiale, tumori tiroidiene;
- zaharina (E 954) indulcitor obtinut din toluen. Experientele pe animale au dovedit ca este cancerigen[2].
O lista mai completa o puteti vedea pe site-ul: http://codexalimentarius.info/?page_id=121
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu