RASCRUCEA DIAVOLULUI

                                NORMAL, ANORMAL, PARANORMAL ŞI PARADODOXAL

                                                                                                    Nicolae Rotaru, scriitor

                                                                                                  - Uniunea Scriitorilor, Bucuresti



Deşi nu e la prima faptă editorială, Gioni Popa-Gavrilovici nu poate fi considerat...recidivist. „Răscurucea Diavolului" - subintitulată „Pseudomonografia fantasmelor de la Palanca" - este o carte aproape unică, cel puţin din punct de vedere formal. Dacă am considera-o nuvelă (deşi nu e), i-am putea spune că este una în care naraţiunea se-mpleteşte cu relatarea de tip jurnalistic, dac-am cataloga-o jurnal me-morialistic (deşi, iarăşi nu e!), am vedea că descrierile sunt însoţite de dialoguri şi „epicizări" proprii beletristicii. O putem eticheta eseu (deşi nu este!), căci seamănă cu un product textualist post-modern, cum o putem omologa şi scriere detectivistică (deşi nu este!), căci pare mai degrabă un amplu decupaj de realitate înconjurătoare.


Fapt este că acest puzzle literar-jurnalistic-memorialistic are un ce al său, un „fals tratat" ludic şi misterios, în care o localitate moldavă - comuna Palanca - devine pentru un parcurs aproape calendaristic, centrul de interes şi vrajă (un fel de buric al Pământului, cum ar fi spus Petre Ţuţea!) al propriilor locuitori, dar mai ales al unui jurnalist (cu stofă de detectiv, dacă nu chiar de poliţist) - Tudor Aurelian, care-şi exercită, cu dezinvoltură şi naturaleţe, pe aproape 300 de pagini, expertiza de povestitor, măiestria de creator de saga, profesionalismul de culegător şi valorificator de date de interes public şi publicistic.

„Răscrucea..." este o carte ce se parcurge uşor, un op de vacanţă, în care se-mpleteşte faptul divers (întâmplări cotidiene, unele cunoscute şi repetabile, dar valorificate prin repovestire din alt unghi), cu misterul (dat de valorificarea acumulărilor de paranormal şi ritualism, de cutume şi mituri ale locului, stocate de conştiinţa localnicilor şi vehiculate de spiritul lor locvace). Ca, odinioară, cel numit metaforic „Ceahlăul literaturii române", moldoveanul de geniu Mihail Sadoveanu, ce şi-a tras seva inspiraţiei din aceleaşi meleaguri de vis, şi Gioni Popa-Gavilovici recurge la descrierea filmică a unor secvenţe (fie la stâna lui Moş Gheorghe, fie la primăria unde boss este primarul Andrei sau la diferite adrese din Palanca) de genul poveştilor din „Hanu Ancuţei".

Reporterul de investigaţie (autorul narator) este un drumeţ şi un popositor, un colecţionar de curiozităţi şi un traficant de surprize. El catalizează harul de povestitor al celor cu care vine în relaţie şi rupe coaja de uitare de pe obiceiuri care au făcut carieră în timp, chit că o perioadă (de o jumătate de secol de experiment impropriu spiritului naţional!) au fost falsificate (Moş Crăciun ca şi pomul lui au devenit Gerilă şi pom de iarnă sau de Anul Nou) sau trecute în adormire (precum credinţele şi ritualurile legate de credinţa ortodoxă).

Istorisirea ziaristic-epică „Rascrucea..." este o interferenţă de trecut şi imediateţe, o invocaţie a acumulărilor de specific cultural raportată la noile tendinţe organizaţionale, marcate de aculturaţie şi globalism. Fie că descrie întâmplări de concreteţe indubitabilă (aspectele de tip iredentist al organizaţiei transilvănene Tineretul Maghiar din Ardeal - EMI, petrecute la „Iezerul Ielelor" ), ori de un realism credibil (precum avionul rusesc invizibil doborât de laserul Coandă, folosirea Armei Supreme împotriva tancurilor ruseşti şi ale Tratatului de la Varşovia în acel an 1968, al invadării Cehoslovaciei, fie cele legate de ticuri şi comportamente sau înlocuirea, la Târgoviştea asasinării şefului statului din ziua de Crăciun a anului 1989, cu o sosie a lui Ceauşescu, acesta fiind extras de ruşi şi dus în Irak, unde ar fi murit de inimă rea în 2000), fie că recurge la prezentarea unor dialoguri cu personaje (precum acel baci bătrân de la care află istoria ciobanului Ioan Ardeleanu devenit lup după moarte, aşa încât sătenii l-au dezgropat şi i-au dat foc, ori „pariul fatal" ce o are eroină pe Maria care a mers în cimitir, a cules flori şi a înfipt cuţitul în mormântul defunctei Baba Raveda, ajunsă şi ea moroi, aşa încât simţindu-se trasă de sutană, leşină şi înnebuneşte), fie că, pur şi simplu, invocă săteni ciudaţi (ca ajutorul de cioban Ionuţ, cel zăpăcit de iele, ori ca Ghiţă a Mutii care vorbeşte cu Iisus), animale (precum căţeaua Rita) sau fapte paranormale (stafiile lui Ioniche din pădurea de lângă unitatea militară, mesajele divine despre finalul eschatologic sau pur şi simplu „autocombustia spontană umană" petrecută sub însuşi nasul naratorului, ce aminteşte de aprinderea grijaniei în trupul păcătosului care nu se spovedeşte şi nu se smereşte), toate „prozele în proză" şi „poveştile în poveste" ale autorului (ce ne promite o continuare a travaliului) sunt magnetice şi interesante (unele, ca povestirile despre Sfinţii Andrei şi Nicolae, sunt de-a dreptul ezoterice!), produc o recreaţie şi o informaţie transmise simultan şi fără prea mult efort constructivist.
Credem că Gini Popa-Gavrilovici, dacă-şi va şlefui cu atenţie arta epică şi mai ales de va renunţa la interferenţa gazetăresc/narativ, printr-un efort precaut şi eficace de „limpidizare şi îmbătrânire" a efervescentelor şi spumantelor lui texte, va reuşi să ofere producte beletristice meritorii, devenind o voce inconfundabilă în corul încă eterogen al celor ce aleg să se afirme (din pasiune) prin ostenitoarea şi refrişanta îndeletnicire a cioplirii cuvintelor. Altfel, tomul întâi a posibilei sale saga a pseudomonografierii fantasmelor şi normalităţii din localitatea băcăuană Palanca de pe Trotuş - şi din alte aşezări învecinate - condusă (în carte) de primarul Andrei sau de alţi aleşi ai eşichierului politic contemporan, este o reuşită editorială a unui autor ce va deveni, sigur, o voce.
15.01.2009

 ------------------------------------------------------------------------------------------------

 

 

 

 

                                       Palanca în/între Istorie şi Cercurile misterelor

Trilogia romanescă <RASCRUCEA  DIAVOLULUI>, în ciuda titlului, se vrea o monografie atipică a unui topos misterios, Palanca, unde „jumătate din accidente, decese şi îmbolnăviri au o cauză aşa-zis paranormală" şi în care fantomele halucinaţiei, vrăjitoriile, ocultismul, credinţele, eresurile, miturile, plăcerea sadică a locuitorilor comunei de a se închipui trăitori în pragul misterelor, frumuseţea ideală a locului etc. îl va fi determinat pe Gioni Popa-Gavrilovici să radiografieze cu uneltele literaturii, infernul miraculosului cu rădăcini milenare în folclorul autohton.

 

Investigaţiile Autorului (în acelaşi timp personaj - actant, martor, narator, scrib ce notează inconştient discursuri dictate/auzite în vis), desigur ficţiuni (reamintim: numai ficţiunea nu minte) marcate de urmele realului, dar şi de duhul inconştient al naşterii, al morţii şi al devenirii veşnice. Structura romanescă e cea a unui labirint existenţial în care predestinarea, opţiunea, fatalitatea, zădărnicia, înstrăinarea, frica, resemnarea, ignoranţa etc. potenţează enigma ocultă a locului şi mitizează Istoria.

 

Scriitura solicită cititorul, prin simbolismul esoteric, bizareria mistică din parabole, limbajul miturilor şi al alegoriilor, jocul estetic dintre infrarealism, realismul magic, realismul balzacian, toponimia şi topografia recognoscibile, sufletul fluidic al toposului numit Palanca şi credinţa nemărturisită a Autorului că superstiţia domneşte în sânul creştinismului.

 

Miraculosul, fantasticul şi fabulosul coexistă cu realitatea imediată, efemeră, banală, fără a fi marcată, aparent, de Înalta Magie din Lumea de dincolo. Atât sacru, cât şi diabolicul se ascund sub profan, iar cheia Binelui şi/sau a Răului nu poa-te deschide pentru vulg, decât regatul tenebrelor, al duhurilor rele cărora li se atribuie toate viciile şi dorinţele obscure ale omului. Aşa se explică de ce Mesajul divin transmis prin vis lui Tudor, un alter ego al autorului, un mesaj incredibil pentru români, dacă avem în vedere că „în cel mai scurt timp, România va fi cea mai bogată ţară de pe suprafaţa Pământului", este interzis de Departamentul Zero în urmă-torii 50 de ani. Desigur, interdicţie călcată de „domnul ziarist de la judeţ", convins, se pare, că „lucrurile nu sunt întotdeauna ce par a fi", şi că în Palanca - loc predestinat de Dumnezeu - va descoperi sub miturile şi poveştile Locului, Ştiinţa eternă a Fiinţei Inefabile. Temă pretext excelentă pentru a crea un Text despre „răscrucea diavolului" şi despre adevărul de necontestat că dogma esoterică a căzut pradă stupizeniei şi imbecilităţii mulţimilor. Astfel s-a ajuns ca esoterismul sacerdotal să fie condamnat tocmai că nu este înţeles şi, în consecinţă, nu e acceptat de gloată. Se pare că Sinesius avea dreptate când susţinea: „Adevărul trebuie ascuns; mulţimilor nu trebuie să li se dea decât o învăţătură pe măsura priceperii lor..."(Vezi Interdicţia Departamentului Zero).

 

De ce? Pentru că poporul dispreţuieşte adevărurile simple, el are nevoie de impostori care să preschimbe Lumea după dorinţa lui, care să-i alimenteze ignoranţa, orgoliul, fanatismul, frica. Gioni Popa - Gavrilovici, folosind procedeul literar-artistic cunoscut cititorului din celebrul Hanu - Ancuţei îşi propune să dezvăluie impactul exoterismului şi esoterismulului sacerdotal, al edificiului monstruos al su-perstiţiilor ridicole ce acţionează asupra omului care confundă dogmele existenţei lui Dumnezeu şi a nemuririi sufletului, cu vechile simboluri ale cabalei, astrologiei, ştiinţelor divinatorii, alchimiei, medicinei oculte etc.

 

Scriitura «Răscrucea Diavolului » trădează fascinaţia lui Gioni Popa-Gavrilovici, pentru marile probleme ale omului secolului XXI, care aspiră simultan la cunoaşterea lumii divine, lumii morale şi lumii naturale/ sensibile, plecând de la scara analogică a corespondentelor ce revelă pluralitatea şi integritatea Lumilor.

Citind cartea tânărului şi iscoditorului scriitor, nu poţi să nu-ţi aduci aminte de ceea ce scria Plutarh: „ omul superstiţios se teme de orice: de uscat şi de ape, de văzduh şi de cer, de întuneric şi lumină, de zgomot şi linişte, el se teme chiar şi de un vis". Vezi vizita astrală pe Lună a naratorului şi cordonul „argintiu, întins la maxim, intim legat de spatele meu".

 

În mod paradoxal, frica, fanatismul, ignoranţa şi orgoliul sunt cele patru cau-ze care asigură veşnicia filosofiei oculte. Lăsăm Măriei - Sale Cititorul plăcerea de a descoperi inefabilul sub/între/în cercurile misterelor ce fac din Palanca un axis mundi ... în chestiunea ocultismului şi a capacităţilor de a evada în şi din vis.

 

În fond, Gioni Popa-Gavrilovici pledează blagian pentru păstrarea „corolei de minuni a Lumii," pentru păstrarea adevărurilor imuabile, pe care Dumnezeu le-a eternizat în tripla oglindă analogică a universului, a omului şi a revelaţiei. În mod cert, toate lucrurile au un mister. Desigur, misterul misterelor este figurat în omul din Palanca... Nu putem să-l contrazicem pe Autor - demiurgic, dictatorial, ocult, teosof - care ne propulsează în arcanele misterului existenţial, anulând cu graţia poveştilor/miturilor, hotarul dintre real (nu realitate) şi miraculos /fantastic/ fabu-los... Retorica ţinteşte vagul, precizează nesigurul, defineşte infinitul din noi... Impresia e că templul regelui Solomon s-ar putea afla la Palanca..., undeva sub Muntele Mare, iar deasupra stâna lui Moş Gheorghe. Cu condiţia să stăpâneşti poetica tainei. Şi încă o idee în contextul scriiturii lui G.P.G.: dualitatea lumii aparenţelor în care trăim este înşelătoare; ea constituie starea de păcat şi nu există izbăvire decât în contopirea cu realitatea divină.... "

Petre ISACHI, critic literar

----------------------------------------------------------------

 

 

Catharsis la „Rascrucea Diavolului”

 

 

Gioni Popa-Gavrilovici ne obisnuise, ca autor, cu reflectiile juridice. Editura Alma Mater Sibiu ni-l propune, ca prozator, cu volumul Rascrucea Diavolului, asumata ca Pesudomonografia fantasmelor de la Palanca. Acesta este primul volum dintr-o trilogie aflata in bucuriile facerii.

 

Volumul poate fi perceput, intr-un prim nivel al decriptarii, ca un sumum de istorisiri captivante, cu titluri provocatoare: Ielele si vizita pascala din Cealalta Lume, Semne divine pe tavanul primariei, Moarta iubareata, Legenda Omului-Urs etc. Avizat si de condeiul fermecat al criticului literar Petre Isachi, in Cuvant anainte, cititorul este invitat sa decripteze si nivelul cel mai profund al scriiturii in care fantomele halucinatiei, vrajitoriile, ocultismul, credintele, eseurile, miturile, placerea sadica a locuitorilor comunei de a se inchipui traitori in pragul misterelor, frumusetea ideala a locului" devin vedetele discursului, Gioni Popa-Gavrilovici inventariind cu fervoare literara elemente din infernul miraculosului cu radacini milenare in folclorul autohton". Mitul, parabola si alegoria sunt hainele de gala ale istorisirii. Peste tot, retorica tinteste vagul, precizeaza nesigurul, defineste infinitul din noi... Impresia e ca templul regelui Solomon s-ar putea afla la Palanca." (Petre Isachi).

 

Rascrucea Diavolului poate fi perceput, ca roman, si ca un interesant exercitiu literar de catharsis, efect terapeutic obtinut prin descarcarea unei trairi refulate. Autorul plonjeaza intr-o lume uitata, dar care, explorata acum cu mijloacele maturitatii si esteticii, descopera aproape peste tot prezenta miraculosului, fantasticului si fabulosului. Suntem invitati, fabuland de-a toarta cu un personaj cristic, pe taramul neinchipuitelor posibilitati: in cel mai scurt timp, Romania va fi cea mai bogata tara (...), aducandu-se aici sute si mii de vagoane cu metale nobile, incat Romania va fi Banca Internationala a globului pamantesc (...) Poporul roman va fi reeducat si, in mijlocul acestui popor minunat va fi resedinta Dumnezeirii".

 

Sub orice pojghita de real, in Rascrucea Diavolului se ascunde un "regat al tenebrelor" sau al duhurilor rele sau, dimpotriva, se zvarcolesc universuri de suprarealism. Stiati, de pilda, de ce pe o strada ieseana, cea a Prudentei, au fost anregistrate cele mai multe decese cauzate de bolile cardiovasculare, cancerul galopant si accidentele casnice si rutiere, de ce omorurile si violentele domestice au fost, tot aici, de top national? Pentru ca toate blocurile (...) au fost construite peste sute de morminte de crestini si turci (...) spiritele celor morti terorizandu-i (...) pe locatari". Stam in asteptarea urmatoarelor volume ale trilogiei, dar nu inainte de a aplauda si o interogatie interesanta a autorului - personaj - actant: "Diavole, nu v-ati intrebat niciodata de ce nu v-ati retrage voi definitiv in Iad, sa va multumiti doar cu sufletele celor care mor pacatosi si vin cu repartitie  direct la cazanele voastre? Si sa intrerupeti orice contact cu oamenii vii de pe Pamant"...

 

(Ion Fercu)

 

http://www.desteptarea.bacau.rdsnet.ro/catharsis-la-e2809erascrucea-diavoluluie2809d.html

 

 

 

volumul I din <<RASCRUCEA DIAVOLULUI>>, precum si volumul de proza <<FANTOME LA AUTOSTOP>>, le puteti comanda on-line, la un pret de 15 lei/volum, dupa procedura de mai jos:

 

I - la adresa de email: americansaylor@yahoo.com,

trimiteti adresa dvs. completa (nume, strada, numar, bloc/casa, scara, apartament, oficiu postal, localitate, judet,

 

II - odata cu adresa dvs., specificati si care din cele doua titluri disponibile il comandati si in cate exemplare [<<RASCRUCEA DIAVOLULUI>> sau/si <<FANTOME LA AUTOSTOP>>],

 

III- plata o veti face ramburs, la primirea coletului;

 

IV- la comenzile de minim 50 lei, veti fi scutiti de cheltuielile postale de expeditie;

SECRETELE ROMANIEI

EDITIA 1: “BUCEGII ISI DEZVALUIE TAINELE”

EPISODUL 1: Pentagonul spioneaza cu sateliti

Pentagonul spioneaza cu sateliti


   Pentagonul are mai multe programe militare secrete si de spionaj geodezic, folosind mai multi sateliti geostationari de inalta tehnologie. Unul dintre acestia, care se bazeaza pe tehnologia bionica a undelor de forma (VEDETI DETALII LA SUBIECTUL REFERITOR LA TEHNOLOGIA MORPHOGENETICA), a reperat in anul 2002 o structura aparte intr-o anumita zona a muntilor Bucegi.

In primul rand, spatiul gol identificat in interiorul muntelui nu avea corespondenta cu exteriorul, ci incepea direct din interiorul muntelui, la o anumita distanta de panta acestuia. In al doilea rand, avea forma unui tunel foarte regulat care cotea brusc spre centrul muntelui, sub un unghi de 26 de grade. Traseul tunelului era perfect plan. Cel de-al treilea element a pus pe ganduri echipa Pentagonului.

Scanarea din satelit a muntelui a evidentiat doua blocaje majore ale structurii din interiorul solid de piatra care margineau inceputul tunelului si sfarsitul lui si respingeau orice tip de sondare sau analiza, ca si cum ar fi protejat ceva in acel loc. Erau baraje energetice artificiale: primul era plan, drept ca un zid, ca un perete care bloca accesul in tunel.

Al doilea era imens, ca o cupola sau semisfera, care se afla la capatul opus tunelului, aproape de centrul muntelui. Massini a recunoscut ca acolo se afla ceva extrem de important si care era foarte bine protejat. Ansamblul tunel-semisfera se afla intr-un plan paralel cu solul, iar barajul semisferic se afla pe verticala ce corespunde stancilor de pe creasta numite Babele. De fapt, verticala iesea la aproximativ 40 de metri intre Babele si Sfinxul din Bucegi.


Episodul 2: O structura similara in Irak

Echipa de la Pentagon a observat ca barajul energetic semisferic are exact aceeasi frecventa de vibratie si aceeasi forma ca cel dintr-o alta structura subpamanteana foarte secreta pe care ei o descoperisera inainte, in apropiere de Bagdad, in Irak. La scurt timp dupa descoperirea din subsolul Irakului s-a declansat razboiul si dupa cateva luni americanii au avut acces, in cel mai mare secret, la zona respectiva, despre care irakienii nu stiau absolut nimic. Oricat s-au straduit, nu au reusit sa penetreze zidul energetic, iar intreaga operatiune era tinuta in cel mai mare secret.
  
  
Episodul 3: Trecutul misterios al planetei

Massini a mai precizat ca ceea ce se afla acolo avea legatura cu trecutul misterios al planetei dar si cu istoria organizatiei lor. Faptul ca Pentagonul a remarcat similitudinea datelor de investigare intre structura subterana
de langa Bagdad si cea interioara din muntii Bucegi i-a agitat foarte mult pe cei din elita masonilor. Initial aproape devenise panica generala. Panica era datorita faptului ca aceasta structura – mult mai mare si mai complexa decat cea din Irak – se afla pe teritoriul Romaniei. Coreland acest fapt cu unele aspecte referitoare la viitorul Romaniei ajungem la o viziune corecta a motivelor de ingrijorare pe care le au in prezent marii masoni. Oricat de mult ar dori ei sa disimuleze aceasta, actiunile si intentiile lor ne arata cu prisosinta contrariul.
O enigma foarte mare era felul in care reusisera cei care l-au construit sa realizeze structura si golurile direct in interiorul muntelui, fara nici-o corespondenta in afara lui. Massini a furnizat planul corect pentru a ajunge la tunel, asa cum a fost el calculat de specialistii din Pentagon. Cea mai apropiata strapungere era posibila la 60-70 de metri de primul baraj energetic, pe coasta muntelui. Venerabilul a garantat sprijinul tehnologic ultra sofisticat al armatei SUA pentru realizarea strapungerii spre primul baraj energetic. Era vorba de un dispozitiv foarte performant de forare in mare viteza a rocii care utiliza un jet de plasma puternic si un camp magnetic rotitor. Massini a cerut insa respectarea cu strictete a secretului si prezenta lui ferma in acel loc in momentul strapungerii muntelui.
  

Ziarul   

  

Ziarul a publicat un amplu articol despre muntii Bucegi si ciudateniile semnalate in zona. Iata un extras semnificativ:

“Busteni. Piscurile muntilor se cufunda in nori. Crucea de pe Caraiman impunge cerul cu semetie. Nimic n-ar prevesti ca linistea seculara a naturii ar putea fi tulburata de evenimente neobisnuite. Traian Trufin stie insa ca totul e doar aparenta. Aici a trait cele mai stranii intamplari.

Este convins ca sub Carpatii nostri exista o alta lume. Bucegii sunt considerati de catre specialisti un punct energetic foarte puternic. S-au emis ipoteze asupra existentei unor galerii subterane, s-au facut teste radiestezice. Cercetarile au demonstrat ca zona este incarcata energetic mai mult ca oricare alta din Romania. Traian Trufin, muzeograf conservator la Muzeul “Cezar Petrescu” din Busteni, publicist si cercetator al fenomenelor stranii la care a fost martor, a incercat sa gaseasca niste explicatii.”
“In 1993, timp de doua saptamani, in partea de sud a orasului, oamenii aveau insomnii, indiferent de varsta. M-am gandit ca sunt emanatii de noxe de la fabrica de hartie. Nici vorba de asa ceva. Era ciudat ca, desi nu dormeau, oamenii nu se simteau obositi. Mi-au confirmat acest lucru cel putin 20 de persoane”, povesteste muzeograful. Unii localnici au ajuns sa traiasca adevarate stari de euforie. Manifestarile aveau loc numai in timpul noptii. Dupa ce au bagat in sperieti tot orasul, au incetat la fel de brusc cum aparusera.”
“Apoi au inceput cutremurele. Paradoxal, dar acestea n-au putut fi localizate in Bucegi si nici nu aveau vreo legatura cu sursa seismica din Vrancea. Seria de cutremure a inceput in 1994 si a tinut 3 ani. ” Se produceau la ore fixe: la ora 20 si la 3 noaptea. In fiecare zi, invariabil. Nu erau insa seisme propriu-zise. Se manifestau dupa alte legi. Aveau un areal redus: Azuga – Busteni – Sinaia. Uneori cuprindeau doar un cartier din Busteni. Se auzea din pamant un vuiet, ca si cum s-ar fi prabusit sub picioarele tale tavanul unei grote. Nu apareau nici miscari orizontale, nici verticale”, povesteste Traian. A numarat peste 100 de astfel de miscari seismice.”
“Aveam niste casti de radioamator. Receptionam in ele un program de radio. Dar am observat ca numai in zona Busteni. Iesind din oras, spre Bucuresti sau Brasov, nu mai receptionam nimic. Cred ca exista un puternic cimp energetic in zona care amplifica semnalele radio”, crede Traian. A mai observat si alte fenomene bizare. In jurul Crucii de pe Caraiman apar deseori aureole ciudate si chiar holograme.

“Traian crede ca toate anomaliile din Busteni sunt cauzate de existenta unor galerii subterane in maruntaiele muntilor. Aceste uriase tunele subterane sunt de natura artificiala si au fost sapate de civilizatii nepamantene. Aici au loc experiente, punctul fierbinte fiind in zona crucii de pe Caraiman. Asa se explica bubuiturile care insotesc cutremurele. Sau receptionarea undelor radio, emise nu din eter, ci din aceste coridoare. Cine produce acele amplificari stranii, in ce scop, cui ii sunt destinate acele comunicari radio bizare, Traian nu poate raspunde. “Convingerea mea este ca exista in subteran o alta lume. Extraterestrii cunosc totul despre lumea de la suprafata. Spectrul lor informational este foarte larg. Dar nu stiu ce fel de activitate desfasoara acolo si nici de ce nu vor sa comunicam. Probabil pentru ca omenirea inca nu este pregatita sa inteleaga niste lucruri”, conchide geologul. Spera ca fenomenele se vor intensifica si pana la urma vor deveni o cale de comunicare intre cele doua civilizatii. Oricum, e mai mult decat lipsa de explicatii satisfacatoare pe care au oferit-o pana acum oamenii de stiinta.”
“Vizionara Valentina, femeia oarba din Iasi care poate pune diagnostice si prin telefon, sustine ca a descoperit prin metode proprii ca un important suvoi de energie, de aceeasi calitate cu cea care alimenteaza complexul de la Gizeh, scalda si Sfinxul nostru din Bucegi. Iar subteranele nedescoperite ale acestuia comunica cu piramidele din Egipt. “Acolo e trecutul omenirii. Dar nu-i omenirea de acum doua mii de ani. E cu mult mai demult, tare mult inainte. Sfinxul din Bucegi este ocrotitorul pamantului pe care locuim. De fapt, in Bucegi, la Sfinx vine un suvoi foarte puternic de energie. Atunci cand cu stiinta care va fi pe pamant va birui cineva sa ajunga sub Muntii Bucegi, va da peste toate aceste inscrisuri si documente insemnate si, dupa semnele acelea, va sti ce are de facut. Dar asta se va intampla numai dupa ce suvoiul de energie de deasupra va slabi”, spune clarvazatoarea care n-a fost niciodata in Bucegi.” 

Adio secrete!

In ultimile zile ale lunii iulie 2003 a avut loc forarea in interiorul muntelui, insa totul s-a aflat la varfurile puterii de stat: adio secret! Masina a forat mai intai dupa o ciudata deviatie a campului magnetic, apoi insa s-a corectat traiectoria. Galeria semana cu un tunel de metrou, era perfect slefuita si ducea pana la tunelul enigmatic descoperit din satelit. La capatul apropiat al tunelului se afla o poarta imensa din piatra care se deplasase prin culisare spre stanga. Inaintea acestei porti uriase se afla celebrul baraj energetic. Trei oameni din prima echipa de interventie speciala s-au apropiat foarte mult de barajul invizibil si l-au atins imprudent, murind pe loc de stop cardiac. Orice obiect (roca, plastic, metal sau lemn) aruncat spre el se prefacea imediat in praf fin. Doi generali de la Pentagon si consilierul prezidential american erau acolo.
Marea Galerie

Massini stia cel mai mult despre originea acestei descoperiri si avea cunostinte despre cel putin un element care se gasea in sala cea mare semisferica. Dincolo de barajul energetic redutabil, care a cauzat moartea a trei oameni, se afla poarta imensa din roca solida. In peretele tunelului, in fata portii se afla o zona patrata cu latura de 20 cm perfect finisata pe care era trasat cu precizie un triunghi echilateral cu varful in sus.

Patratul slefuit se afla intre imensa poarta de piatra si barajul energetic invizibil. Cezar a simtit ca exista o anumita compatibilitate intre energia barajului si cea a lui, ceva in genul unei simpatii reciproce. Atingand usor cu mana suprafata invizibila a barierei energetice, Cezar a simtit fine furnicaturi pe piele. A inaintat si a trecut cu totul prin barajul care nu avea mai mult de un centimetru grosime. Oficialii americani erau absolut uluiti.

Atingand triunghiul de pe patratul de roca slefuita, Cezar a deschis astfel poarta uriasa de piatra care a culisat silentios in perete. Aceasta comanda unica anula barajul energetic si deschidea totodata poarta de piatra. Marea Galerie care se arata acum in toata splendoarea ei era luminata, fara sa contina totusi nici-o sursa de lumina. In mod straniu, imediat dupa dezactivarea primului baraj energetic de la intrarea in Marea Galerie, scutul semisferic urias de la celalalt capat al ei s-a activat brusc trecand la un nivel de vibratie superior si emitand o mare radiatie luminoasa.

La o analiza mai atenta, peretele Marii Galerii era acoperit ce parea sintetic dar crea senzatia ca are si o parte organica in el. Avea culoarea petrolului dar reflexiile erau verzi si chiar albastru inchis. Nuantele culorilor aveau un efect profund relaxant asupra psihicului si modificau sensibil aprecierea corecta a distantei. Materialul peretelui era oarecum aspru la pipait dar nu putea fi nici zgariat si nici indoit. Rezista la orice tentativa de rupere, strapungere zgariere sau taiere. In mod straniu, flacarile focului erau absorbite inauntrul sau: practic, focul nu putea subzista pe acel material. Americanii au recunoscut ca materialul este o stranie combinatie intre materia organica si cea anorganica. La 280 de metri galeria cotea brusc spre dreapta intr-un unghi ascutit. La o distanta mult mai mare, in departare, se vedea o lumina albastra feerica, ce scanteia ca o stea. Inregistrarile din satelit aratau existenta unui spatiu imens la capatul Marii Galerii, dar acesta era si el protejat de un ecran energetic. Lumina albastra de la capatul galeriei este doar reflexia unei portiuni din scutul energetic protector al uriasei sali in forma de aula.



In subsolul Irakului

In ce priveste structura similara din subsolul Irakului, ea a fost descoperita folosind indicatiile oferite de acelasi satelit de spionaj militar care revelase si datele pentru structura din muntii Bucegi. Consilierul american pe probleme de securitate nationala a primit un fax ultrasecret prin care era instiintat de faptul ca scutul energetic semisferic din subsolul Bagdadului se activase brusc, pulsand cu o mare frecventa. Informatia uluitoare era aceea ca in fata lui aparuse o holograma a planetei care prezenta secvential si progresiv continentul Europa, apoi zona de sud-est, apoi teritoriul Romaniei apoi muntii Bucegi si in sfarsit localizarea structurii din interiorul lor aratand coridorul marii galerii si scutul energetic semisferic pulsand cu putere. Era evident ca cele doua scuturi energetice semisferice erau intr-o directa dar misterioasa legatura astfel incat activarea unuia a dus la activarea si a celuilalt. Poate exista chiar o retea de astfel de structuri subpamantene in intreaga lume.


Deconspirarea operatiunilor

Vestea proasta era ca presedintia SUA a fost instiintata si a contactat diplomatia romana prin intermediul serviciilor secrete. In doar cateva zeci de minute, intreaga operatiune fusese deconspirata. Planul seniorului Massini se ducea de rapa. Initial au vrut sa preia controlul la nivel politic, insa politicienii nostri care aveau dreptul sa fie avizati asupra acestor aspecte au intrat in panica si nu puteau face fata evenimentelor. Cezar s-a decis sa dezvaluie toate aspectele, intrigile si planurile care implicau legaturile cu Massini. Tensiunea diplomatica crestea din ce in ce mai mult deoarece presiunile Washingtonului cereau imperios comunicarea cu generalii de la Pentagon aflati la locul operatiunilor.


Sedinta de urgenta a CSAT

Discutiile de la Bucuresti au avut succes, in sensul ca faptele au fost aduse la cunostinta unor persoane cu mare probitate morala si care sunt profund patriotice. O sedinta de urgenta a Consiliului Suprem de Aparare al Tarii (CSAT) a creat un imens val de simpatie pentru Departamentul Zero. Cei mai multi au fost cutremurati de ceea ce au aflat atunci. Dupa decizia CSAT de a se continua cercetarile sub conducerea Departamentului Zero, s-a inventariat tot ceea ce se gasea in uriasa Sala a Proiectiilor. De la Bucuresti, ordinele se succedau unele peste altele, se anulau reciproc, erau cand vehemente, cand evazive, si tradau o mare tensiune. Membrii CSAT erau intr-o sedinta continua, mentinand legatura cu baza din muntii Bucegi. Ei au hotarat sa faca publica aceasta descoperire formidabila din muntii Romaniei, dupa ce in prealabil au dezbatut problema pe toate fetele. Statul roman urma sa faca intregii lumi o declaratie oficiala. Cativa membri CSAT s-au opus cu vehementa.


Declaratia oficiala a Romaniei

Cand diplomatia americana a fost informata ca Romania va transmite un comunicat mondial de presa de o importanta cruciala pentru omenire, totul a devenit un haos. Nimeni nu stia, dar toti banuiau ca se intampla ceva foarte grav si important. Presedintele a fost chemat pentru o convorbire telefonica directa cu Casa Alba. In cateva ore fusesera blocate toate tranzactiile si intelegerile statului roman cu organismele financiare internationale. Se astepta din clipa in clipa ordinul de declarare a starii de urgenta in zona montana si in capitala.

Discutiile dintre oficialii americani care sosisera de urgenta la Bucuresti si partea romana s-au facut fara translator. Au fost atat de violente incat nu putine au fost momentele de criza in care diplomatii strigau unii la altii cat puteau de tare , proferand multiple amenintari cu represalii. Celelalte state ale lumii nu cunosteau nimic din aceasta problema, iar americanii stiau bine ca existau oricand cateva tari foarte puternice care s-ar fi coalizat imediat cu Romania pentru sustinerea declaratiei publice.

Declaratia ar fi cuprins principalele date ale descoperirii din muntii Bucegi, punand la dispozitia intregii lumi dovezi, fotografii si alte elemente esentiale pentru clarificare. Ar fi fost invitati cei mai mari oameni de stiinta pentru studii si cercetari. Dar cel mai important aspect l-ar fi constituit dezvaluirile despre trecutul extrem de indepartat al omenirii si despre istoria reala care a fost aproape complet contrafacuta.


“In nici-un caz!”

Americanii au reactionat cu vehementa pentru ca acea declaratie ar fi spulberat intr-o clipa influenta lor planetara, si poate ar fi aruncat in haos economia si societatea tarii lor. Acesta a fost motivul principal invocat de ei, acela de a nu crea panica. Dar au uitat sa recunoasca ca aceasta posibila stare de angoasa si perturbare sociala ar fi aparut ca rezultat direct al minciunii si manipularii realizata deliberat de-a lungul secolelor de catre francmasonerie.

S-a primit si o interventie speciala a Papei care indemna la o mare cumpatare inainte de acest pas fundamental pentru omenire. Papa a transmis chiar ca va pune la dispozitia statului roman anumite documente stravechi din arhiva secreta papala care sunt de o mare importanta pentru Romania si sprijina dovezile descoperirii din munti. Dupa 24 de ore de discutii s-a ajuns la un acord final de colaborare romano-american in niste termeni precisi. Pozitia statului roman a fost aceea de amanare a dezvaluirilor, de prezentare a lor in mod gradat omenirii.

Sala Proiectiilor (sau arhiva Atlanta)

  

Marea Galerie se termina brusc in aula gigantica din interiorul muntelui care avea o inaltime de 30 de metri si o lungime de 100 metri. Sala Proiectiilor este delimitata de scutul energetic si are dimensiuni mai mici decat aula din munte.

Avansand spre scutul energetic, portiunea de scut din fata este delimitata ca o usa si devine stravezie si apoi dispare pentru a putea intra in Sala Proiectiilor. Scutul are rolul de a proteja de diversele influente nefaste din exterior. Odata intrat in Sala, scutul redevine compact. Din interior, scutul are o culoare alb-aurie.In partea din spate, scutul nu mai cobora pana la nivelul solului, ca in zona din fata: Sala Proiectiilor avea jumatatea din spate acoperita de zidul de roca. In acel masiv perete din piatra, inalt de circa 10-12 metri, sunt dispuse trei guri enorme de tunel: una drept in fata, iar celelalte doua – simetric, de o parte si de alta a acesteia si sunt luminate difuz, intr-o nuanta verzuie. Accesul la aceste tunele este strict interzis, prin protocolul secret care a fost semnat intre statul roman si SUA.  

Mese gigantice pentru uriasi

Incepand din fata, de la intrare, Sala Proiectiilor contine un sir de mese imense din piatra, dispuse de-a lungul peretelui din dreapta, urmand curbura acestuia. Similar, exista un alt sir de-a lungul peretelui din stanga. Nici una dintre mese nu avea o inaltime mai mica de doi metri. Pe grosimea placii de deasupra sunt taiate in relief, cu precizie, semne diferite dintr-o scriere nemaivazuta care seamana cu caracterele cuneiforme din antichitate. Scrierea contine si simboluri mai generale, cum ar fi triunghiul si cercul. Desi semnele nu sunt vopsite, ele ies in evidenta printr-o usoara radiatie fosforescenta, in culori diferite de la o masa la alta. Sunt cate cinci mese pe fiecare parte a salii. Pe unele dintre ele exista diferite obiecte care par a fi instrumente tehnice. De la multe dintre ele coboara spre sol o multime de fire albe translucide care se aduna in cutii dreptunghiulare dintr-un material lucios, argintiu, aflate in afara mesei, direct pe sol. Cablurile fine sunt extrem de flexibile si usoare iar in interiorul lor se observa mici impulsuri luminoase care aluneca pe toata lungimea lor.

La apropierea de oricare dintre mese, se activeaza simultan pe suprafata ei o proiectie holografica care prezinta aspecte dintr-un anumit domeniu stiintific. Imaginile tridimensionale sunt perfecte si foarte mari, cu o inaltime de aproape doi metri si jumatate. Pe suprafata dreptunghiulara a meselor din piatra slefuita exista o fanta ingusta, lunga de cateva zeci de centimetri, paralela cu latura mare a mesei din care apar proiectiile holografice. Proiectiile ruleaza singure insa in acelasi timp ele sunt interactive si depind de cel care le urmareste si atinge suprafata mesei. 

Combinatii genetice 

Urcand pe un trepied adus special, se poate vedea ca suprafata meselor este acoperita cu o pelicula dintr-un material sticlos, intunecat. Pelicula e impartita in mai multe patrate mari delimitate prin linii drepte, care formeaza un fel de caroiaj. La una dintre mese domeniul proiectiilor este biologia astfel ca se deruleaza imagini cu plante si animale, unele complet necunoscute. Atingand unul dintre patrate, holograma infatiseaza structura corpului uman a celui care dirijeaza proiectia. Se deruleaza imagini holografice ale diferitelor zone ale corpului care se rotesc mereu. Alte patrate arata proiectii ale altor fiinte, de pe alte corpuri ceresti. Atingand simultan doua patrate diferite se infatiseaza o analiza stiintifica complexa prezentand ADN-ul fiintelor respective si posibilitatile de compatibilitate intre ele. Pe lateral, apar linii verticale cu explicatii in ciudata scriere iar in final apare forma mutan-ta cea mai probabila, ca o combinatie intre cele doua informatii genetice. Giganti adevarati namila de om fusese raposatu”.

Exista multe legende care amintesc despre vremurile cand pe Pamant traiau uriasi. Mitologiile sumeriana, egipteana, hitita, greaca au un intreg “capitol” despre razboaiele purtate de zeii cei batrani cu generatia titanica, fiinte de dimensiuni gigantice, zamislite de zei. Pe atunci, spun legendele, pe Pamant traiau doar zeii. Gigantii aveau si alte defecte in afara de statura colosala. Aveau mai multe brate, capete sau fete, adesea doar un ochi in frunte, din care cauza erau numiti ciclopi, si erau cam tantalai. Buni de munca grea, dar sa nu te fi aflat in calea lor cand se suparau. Aruncau cu stanci colosale de se cutremura pamantul. Fiii “normali” ai zeilor s-au folosit de giganti pentru a acapara puterea si a-i detrona pe zeii batrani. Fotografia alaturata infatiseaza un schelet uman urias gasit de americani in Irak. Lucrurile incep sa se lege … (continuarea in comentariu).
See also:http://holygrail1.multiply.com/

Cei care au construit intregul edificiu trebuie ca erau foarte inalti, altfel nu se pot explica dimensiunile gigantice ale tuturor obiectelor din Sala Proiectiilor.

O confirmare a existentei uriasilor pe teritoriul Romaniei o gasim in ziarul Ziarul. “Echipa de la Ziarul este insotita de cercetatorul Vasile Rudan, care a semnalat faptul ca “povestile” oamenilor din comuna Bozioru despre uriasii care au locuit pe acele meleaguri au si dovada concreta: o necropola cu schelete de uriasi.

Aceasta a fost descoperita intamplator, in urma cu peste 20 de ani, cand s-a hotarat ca in Scaieni sa se planteze o livada de meri. Sapand pe o colina, satenii au descoperit schelete uriase, masurand in jur de 2,40 metri, chiar mai mult. Dragoi Ilie, unul dintre cei care au lucrat atunci la livada de meri, ne duce la fata locului. Pana la “culmea” unde fusesera plantati pomii, coboram in panta abrupta, pe o ulita inecata de noroi.

O data ajunsi, nea Ilie ne arata intreaga livada, care acum nu mai rodeste: “Peste tot sunt mormintele uriasilor. Faceam gropi, sa plantam puietii, cand dau de o capatana de om, mare cat un dovleac de prasila. Nici ca mai vazusem asa ceva. Ne uitam toti cruciti. Sap mai departe si dau si de niste oase de la picioare, cat aracii
de vie.

                 

http://blog.360.yahoo.com/blog-SGubESI1eqhpkHxIhmLRDHGDO_Wt

Alarma in Bucegi

O creatura ciudata ataca animalele de casa

Bucegii sunt cei mai circulati munti ai României. Asta din cauza ca sunt foarte accesibili si sunt relativ aproape de capitala, motiv pentru care multi turisti ii prefera. Si totusi, de catava vreme, linistea drumetului solitar este pusa in pericol de o aratare ciudata, care tulbura locurile. Cu toate ca pana acum au fost mai multe persoane care au vazut straniul animal, oficial nu s-a luat nici o pozitie. Fie din cauza ca autoritatile locale au auzit prea multe povesti de acest gen fie prefera sa inchida ochii pentru a nu da o lovitura turismului din zona.

Prima relatare despre monstru a fost in urma cu un an si ceva, cand, intr-o seara, gospodaria unui locuitor din Poiana Tapului a fost atacata. I.M., povesteste:

“Era asa, putin dupa asfintit, prin august, pe la sfarsit. Iesisem din casa pentru ca auzisem zgomote in grajd, la vaca. Luasem cu mine lanterna, ca nu mergea instalatia electrica. In clipa in care am intrat in grajd si am indreptat lanterna spre locul unde aveam vaca, am vazut asa, ca un fel de caine imens care a sarit pe mine…”

La inceput, domnul I. M. a crezut ca era ursul, pentru ca in perioada respectiva se pregaetsc de hibernare si mai coboara prin sate. I-a pus lanterna in ochi si a inceput sa tipe, in speranta ca-l va speria si va fugi. Nu se stie din ce motiv, dar aratarea a fugit mai departe dupa ce l-a trantit la pamant.

“Am mai apucat sa-l mai vad o data. Avea parul cenusiu si un fel de coama alba, ingusta. S-a oprit in mijlocul ograzii si a scos un urlet cumplit, de mi s-a ridicat parul pe ceafa. Nu mai auzisem niciodata asa ceva in viata mea si sunt om la 60 de ani, domnisorule…”

S-a incuiat in grajd si a stat acolo pana dimineata. Atunci s-a uitat si la vita care zacea moarta. Vaca avea unul din picioare smulse. Murise din cauza sangelui pierdut. Vecinii pagubasului sunt convinsi ca acesta s-a intilnit cu un urs, pentru ca “… numai un animal puternic putea sa smulga piciorul in halul ala…”

A doua relatare este de data mai recenta si apartine unui grup de studenti la geografie care faceau un traseu prin Coltii Morarului la inceputul verii.

“… La un moment dat, cand mai aveam mai putin de 50 de metri pana sus, am remarcat undeva, inspre dreapta, un animal ciudat. Statea sprijinit de o stinca, ridicat pe picioarele din spate. Parea imens. Cred ca avea in jur de doi metri si o privire cumplita. S-a uitat cateva clipe la noi si apoi a disparut printre brazi in salturi uriase, cum n-am crezut ca e in stare vreun animal. Unii au spus ca sigur fusese un lup cenusiu solitar si am coborit sa pana la locul cu pricina.” Aici au gasit urme de sange si capul unui minz destul de dezvoltat. Cum ajunsese minzul in locul acela, unde oamenii trebuiau sa foloseasca pitoane si fringhii, ramane o enigma.

Cei care coboara din Babele in Pestera si merg in amontele raului, pot vedea, dupa ce trec de o bucata de padure, o mica stana solitara unde 9 caini imensi isi fac datoria de paznici ai turmei. Stana a fost atacata pana acum de doua ori de ciudata creatura care, ciudat, in loc oi, a preferat de fiecare data sa plece cu cate un porc din cei crescuti de ciobani pe langa turma. Nici prima data si nici a doua oara nu au avut ciobanii cu ce se apara.

Au trimis instiintare la vanatori sa impuste fiara, dar nimeni nu a venit. De fiecare data a venit numai in noptile cu luna plina, de unde si credinta oamenilor ca nu ar fi lup ci varcolac, despre care, in credinta populara, se spuna ca iese la vinatoare doar in noptile in care luna este plina sau este acoperita cu un halou rosiatic. Se zice ca acel halou trezeste instinctele criminale in legendarele creaturi si le fac sa atace chiar si oamenii, fara a se teme de ceva.

“Prima data eram numai eu cu un baietan, nepot de-al meu, de vreo 16 ani. Am auzit cainii ca dadeau glas si am iesit cu bitele, c-am crezut ca a venit ursul la stana. Dar ce-am vazut atunci n-am mai vazut in viata mea. Cainii dadeau roata unui lup mare de tot care tira o scroafa de vreo 70 de kile ca si cum ar fi tinut in dinti o piine. Era atat de mare ca nici unul din caini nu a avut curajul sa-l atace. Parca le transmitea ceva ca sa-i tina departe, ca noi avem caini faini care ataca ursul. Dar pe asta nu l-au atacat…”

Mihai Dumitrache, fost profesor de biologie care actualmente locuieste in Busteni, crede ca animalul este un hibrid intre lup cenusiu si un caine de casa de rasa mare, poate chiar un ciobanesc.

“Sa nu uitam ca acelasi lucru s-a intâmplat si in Australia, acum cateva sute de ani, cand colonistii au adus niste caini mari care sa vineze lupii ce atacau turmele de oi. Din incrucisarea lupilor salbatici cu animalele de casa a rezultat rasa dingo, una din cele mai feroce. Ca inaltime, cainii dingo erau mai mari decat ambele rase din care se trageau. E posibil ca si creatura asta sa fie un astfel de hibrid…”

Treptat, de cateva luni, intre specialisti mai circula o varianta stranie care incearca sa descifreze enigma. Varianta care, la prima vedere pare de-a dreptul absurda. Se afirma, nici mai mult, nici mai putin, ca uriasul lup ar fi, in fapt, o reminiscenta a vechilor ursi de pestera care au trait in pesterile din Bucegi in urma cu cateva milioane bune de ani.

Cum in ultimii ani intr-o serie de tari localnicii au descris aparitia unor animale despre acre se stia ca disparusera de mult de pe Terra, este foarte posibil ca si in pesterile din Bucegi sa mai existe un urmas al acelor creaturi fioroase. Este mai curand o poveste dar turistii sunt incantati si vin in numar mare la Pestera Ialomicioarei, acolo unde speologii au descoperit oseminte apartinind ursilor disparuti…

Deocamdata nimeni nu a putut aduce o marturie palpabila despre existenta monstrului din Bucegi, singurele relatari apartinind celor care s-au intilnit cu el s-au l-au zarit. Poate ca, cineva, o data, va fi mai norocos si il va fotografia. Pana atunci insa, sigur vor trece ani buni. Si cine stie, poate ca autoritatile vor da o lege de protectie a animalului. la fel ca unele tari in care a fost zarit Yeti si care au dat legi si decrete pentru protectia misteriosului om al zapezilor…

Eliszar

preluare de pe SURSA: http://www.horoscop-astrologie.ro/atac-in-bucegi-sau-efecte-ale-exploziilor-solare.html

Share on Facebook

Fenomene miraculoase

                                                                                          Autor: ROMULUS POPESCU

 Foto: Thinkstock 

Când am scris despre valorile ascunse ale unor ţi­nu­turi româneşti, unele unice în lume, am fost cri­ti­cat de unii în ideea că patriotismul nu mai are ce că­u­ta acum, la început de secol al XXI-lea, într-o Europă uni­tă.

Este o concepţie greşită.

Această uniune este ca un puzzle format din mai multe piese, fiecare cu iden­ti­ta­tea ei, care împreună formează o imagine, un în­treg.

Fără identitatea pieselor, puzzle-ul nu re­pre­zintă nimic.

Astfel, persoanele care promovează nive­la­rea identităţii na­ţionale prin nepăsarea lor ajută la pierderea, în ca­zul nostru, a identităţii uneia dintre cele mai importante civilizaţii omeneşti.

Astăzi, în aceste vremuri când constatăm, cu re­gret, că mulţi români o iau pe drumul emigrării, pu­tem spu­ne, făcând haz de necaz, că aşa-i românul, ca un ade­vărat patriot este acela care nu se mai poate des­părţi de ţara sa o dată ce a părăsit-o.

El pleacă pe alte tă­­r­â­muri, obli­gat de împrejurări, să câştige mai ome­neşte.

Dar mai mult nu înseamnă întotdeauna mai bine.

Până la urmă, unii ajung să-şi spună cu amă­ră­ciune: "Tu eşti eşecul meu preferat".

Şi pentru a ajunge aici, e adevărat, un ajutor deosebit este primit din partea aleşilor noştri.

Aşa că şi de astă dată încerc să demonstrez importanţa acestor locuri pe care respirăm.

Una dintre zo­ne­le miraculoase, în care fenomenele paranormale sunt la ele acasă, este zona carpatică şi subcarpatică din preaj­ma Buzăului.

Printre aceste fenomene se re­gă­sesc dis­pariţiile de persoane, apariţiile de OZN-uri, ape­le nu­mite vii, focurile vii, izvoarele radioactive, de­fectările inex­plicabile ale aparatelor electrice, voalarea filmelor foto, anomaliile magnetice, piscurile ce atrag fulgere, zo­nele cu un sol negru ca şi cum ar fi avut loc un in­cen­diu.

În plus, aici se găsesc Vulcanii Noroioşi, în aceste lo­curi s-au descoperit scheletele unor oameni giganţi, de aproape trei ori mai înalţi decât cei normali.

Sunt zo­ne aproape sălbatice de o nebănuită frumuseţe, care de­clan­şează sentimente sublime.

În unele locuri se ob­servă straturile geologice ridicate aproape pe verticală, în urma unor mişcări ale scoarţei terestre.

Dematerializările, călătoriile în timp, comunicările extrasenzoriale cu entităţi necunoscute au făcut să se îndrepte ochii multor cercetători către aceste locuri bizare.

Unul dintre aceştia este Vasile Rudan, care a făcut experimente cu un grup de copii care dovedeau calităţi paranormale.

Prin aptitudinile lor extrasenzoriale, aceştia au indicat, cu precizie, locul unde se află importante vestigii arheologice.

Rudan a observat că, atunci când cerul este senin, capacităţile acestor mici parapsihologi cresc.

El a descoperit că acel cer, de o seninătate stranie, are o temperatură de culoare de 23.000 grade Kelvin.

În mod normal, deasupra oraşelor, acest parametru se învârte în jurul a 16.000 grade Kelvin.

Anomaliile magnetice şi energiile ciudate, manifestate pe acest tărâm, au influenţe asupra omului atât în plan material, cât şi în cel spiritual.

În perioada comunistă, Nicolae Ceauşescu, fiind in­format despre cercetările secrete în domeniul parapsi­ho­logiei efectuate de SUA şi URSS, a dat ordin ca în ca­drul Serviciului de Securitate al României să se în­fi­in­ţe­ze un departament special pentru descoperirea şi edu­carea unor persoane care dovedesc a avea capaci­tăţi paranormale, pe care să le pregătească pentru a fi fo­lo­site în acţiuni speciale.

Astfel, în anul 1968, pe­ri­oa­­da când în Cehoslovacia se desfăşura "primăvara de la Praga", la data de 28 august, Ceauşescu a semnat un or­din ultrasecret, în virtutea căruia lua naştere De­par­ta­mentul Zero (DZ), cu o activitate independen­tă de cea a celorlalte departamente ale Securităţii.

Co­or­do­na­torii acestei structuri urmau să informeze di­rect numai şeful Securităţii şi  preşedintele ţării.

Ulterior, în anul 1972, a fost semnat un acord româno-chi­nez de co­la­bo­­ra­re între departamentele omoloage, exis­tente în fie­care dintre cele două ţări, cu activitatea le­gată de domeniul para­psihologiei.

Având în vedere încărcătura de fenomene paranormale care se petreceau în zona subcarpatică a Bu­ză­u­lui, în secret şi-a desfăşurat activitatea de pregătire în domeniul parapsihologiei un asemenea grup, format din persoane dotate cu calităţi paranormale.

Iată un fenomen de dispariţie printr-o poartă de tre­c­ere într-o altă dimensiune, petrecut pe acele locuri bu­zoiene, fenomen care atunci când s-a petrecut a stâr­nit numeroase discuţii şi a pus multe întrebări fără a fi găsite răspunsuri vreodată.

În anul 1980, lângă localitatea Nucu, în locul nu­mit "la Tiharia", se antrenau doi alpinişti  brăileni, unii spun că erau prieteni, alţii că erau fraţi.

Zona este muntoasă şi se află în apropiere de Întorsura Bu­zăului, la curbura Munţilor Carpaţi.

Cei doi escaladau o stâncă înaltă, izolată de masivul muntos.

Pri­mul a urcat aproape de vârful stâncii, unde a observat că erau săpate în piatră nişte semne ciudate, des­tul de erodate de vremurile trecute peste ele.

Ajungând sus, pe platforma îngustă a stâncii, a observat un obiect bizar, gălbui, asemănător unui lanţ.

Când a luat în mână obiectul pentru a-l vedea mai bine, tânărul a dispărut brusc sub privirea împietrită a celui care îl însoţea, aflat mai jos.

Iniţial, acesta a cre­zut că este o glumă, dar când a realizat care este ade­vă­rul a alertat rudele din Brăila şi organele locale ale Mi­nisterului de Interne, care au şi început cercetările.

Unii spun că tatăl celui dispărut, alţii că fratele lui, cu pregătire de alpinist, a escaladat stânca, a zărit şi el obiectul aflat pe vârful ei, iar când l-a ridicat a dis­pă­rut şi acesta fără urmă.

Jos se aflau zece persoane, printre care şi angajaţi ai Ministerului de Interne, care urmăreau ce se întâmplă.

Apoi, totul a luat am­ploare.

S-au deplasat la faţa locului ofiţeri de Securita­te din Bucureşti, precum şi de la Departamentul Zero, de­partament despre existenţa căruia am scris mai sus.

O echipă militară a izolat zona pe o rază de 100 de metri în jurul stâncii.

Un elicopter adus pentru survolarea lo­cu­lui a făcut posibilă detalierea amănuntelor de pe vârful stâncii.

Astfel, a fost observat obiectul auriu, care era un gen de pârghie ancorată în piatra stâncii.

Nu au putut fi stabilite alte detalii despre provenienţa aces­tuia.

Conţinutul inscripţiilor de pe stâncă a fost cer­cetat atât în ţară, cât şi în afară, dar fără a-i putea fi făcută decodificarea.

Ulterior s-a primit ordin de la Bucureşti să fie dinamitată stânca.

După îndeplinirea or­dinului, pe locul respectiv a rămas un contur stră­veziu, verde deschis, asemenea unui abur, care a dis­pă­rut după câteva zile.

Am povestit această întâmplare pentru a întări credinţa în miracolul ascuns, existent pe aceste meleaguri.

Dar ea nu este singura de acest fel petrecută în zona Buzăului.

De altfel, în România se găsesc multe astfel de locuri în care se petrec fenomene paranormale (şi anormale, mai ales în această perioadă).

Grădina Maicii Domnului ascunde multe mistere

preluare de pe: http://www.jurnalul.ro/caleidoscop/paranormal/fenomene-miraculoase-557230.html

TOP SECRET - DEPARTAMENTUL ZERO si MUNTII BUCEGI

DESCOPERIRE ÎN BUCEGI !

Cartea lui Radu Cinamar, <<Viitorul cu cap de mort>>, a fost o sursă iminentă pentru adeverirea sau denigrarea Descoperirii din Bucegi.

Radu Cinamar ne informează despre o parte din cel mai mare secret de stat din România (presupus), care poate fi cel mai teribil secret de pe planetă.

Demersul autorului este recunoscut chiar din prima pagină, și anume anihilarea zidului gros al disimulării, tăinuirii și minciunii întreținute de factorii de răspundere și de interesele oculte ale anumitor organizații și persoane din țara și din afara ei.

În 1981, Departamentul Zero, care, deși face parte din SRI, are o activitate mai mult sau mai puțin independentă, a fost solicitat să intervină într-o zonă muntoasă, la Întorsura Buzăului.

Zona era foarte retrasă și aproape nelocuită.

Doi frați alpiniști se antrenau escaladând o stâncă înaltă și relativ izolată din masivul muntos, cu pereți abrupți.

Unul dintre ei a urcat până pe la trei sferturi din înălțimea stâncii, unde a observat niște semne bizare săpate în piatră și aproape erodate de timp.

Când a ajuns sus, pe platforma îngustă a stâncii, s-a aplecat și a ridicat un obiect ciudat de culoare galbenă care semăna cu un lanț, dar în clipă următoare a dispărut brusc sub privirea înmărmurită a fratelui sau care se afla jos, la baza stâncii.

A fost alertată Miliția, au fost anunțați părinții, aflați la Brăila.

Inițial, autoritățile l-au bănuit, pe cel care i-a chemat, că le ascunde adevărul.

Însă tatăl fraților, fost alpinist, a escaladat și el stâncă, a ridicat obiectul, și a dispărut instantaneu în față a mai mult de zece martori.

Au sosit imediat la fața locului mai mulți ofițeri de Securitate de la București, care au anunțat DZ în aceeași seară.

Zona a fost izolată de o echipă militară pe o distanță de o sută de metri în jurul stâncii.

Reprezentanții unei alte Direcții din Securitate s-au ocupat cu dezinformarea satenilor și liniștirea martorilor oculari.

În zilele următoare un elicopter a fost folosit pentru a cerceta de sus stânca respectivă.

Obiectul era un gen de pârghie ancorată în piatra stâncii.

Nu se știe cine, cum, și de ce a făcut-o.

Scrierea de pe stâncă a rămas necunoscută.

Semnele păreau foarte vechi.

Lipsiți de experiență și presați de panica creață, cei responsabili au dinamitat stânca.

Dar în locul ei a continuat să rămână un contur străveziu de culoare verde deschis, ca un abur ușor.

După câteva zile însă, a dispărut și el, definitiv.

Confirmare a acestor evenimente o găsim chiar într-un cotidian ( Ziarul) unde se relatează pe larg despre misterioasele dispariții. Acesta face referire către 2 brăileni care plecați într-o excursie spre cătunul Nucu au găsit un lanț metalic iar unul dintre ei l-a atins și a disparut …

Chiar fratele dispărutului a urcat pe stânca.

A găsit și el lanțul metalic, pe care l-a ridicat și… a dispărut și el.

Nimeni n-a mai îndrăznit să repete “figura”.

Cei doi frați, căutați în zadar prin împrejurimi, n-au mai apărut niciodată.”

În primăvară anului 1990, Cezar Brad a fost numit director tehnic al DZ, iar în 1992 au fost clarificate raporturile dintre DZ și Președinția României.

Șeful statului a ordonat subordonarea totală și politizarea DZ; însă Cezar i-a prezentat câteva din realitățile șocante care au fost descoperite de-a lungul timpului și implicațiile lor enorme în stabilitatea țării, astfel încât buimăceala Președintelui a făcut loc unui acord asemănător celui vechi, în care DZ este cvasi-independent.

În mai 2003, Cezar a primit vizita unui personaj important, pentru o discuție în particular; solicitarea întrevederii a venit prin intermediul SRI.

Un elicopter al SRI l-a adus pe acest domn, înalt, îmbrăcat cu un costum negru și ținută elegantă, dar trufașă.

Avea un baston cu mâner de fildeș și încrustații de aur.

Fața lui exprima duritate, iar ochii verzi aveau un efect straniu, radiind o răceală neobișnuită.

S-a prezentat sub numele de senior Massini.

Era foarte sigur pe el și crea impresia unei persoane care obișnuia să dea ordine.

Era unul dintre venerabilii de frunte ale celei mai importante lojă masonice din Europa și făcea parte din cea mai influentă organizație masonică la nivel mondial: Grupul Bilderberg.

Cezar și-a dat seama că masoneria mondială urmărea să dobândească într-un timp cât mai scurt controlul asupra unei locații secrete din munții Bucegi, excluzând orice formă de popularizare și dorind chiar tăinuirea gradată a existenței acestui loc față de puterea de la București, după ce reprezentanții elitei ar fi avut acces acolo.

Pentru a controla și manipula populația globului, elita masonică se folosește de inerția, lenea și întunecimea mentală a majorității oamenilor, care nu au forța interioară necesară pentru a renunța la obiceiurile lor rele și la tendințele negative.

Masonii manevrează cu mare ușurință această energie a lipsei de reacție, a încetinelii, inerției, obscurantismului.

În asemenea situații masoneria generează, practic, o veritabilă stare de somnolență colectivă, care îi servește foarte bine interesele.

Acțiunile francmasoneriei – care în anumite cercuri înalte masonice implică realizarea unor ritualuri complexe de magie neagră – sunt realizate uneori chiar de la distanță, iar cei care sunt mai receptivi față de aceste energii înlănțuitoare, apăsătoare, le cad cu ușurință victime, lunecând într-un fel de somn bizar, ca de plumb.

Aici nu e vorba doar de somnul fizic, ci un gen de stare abulică în care sunt cuprinși oamenii care îi face să devină obedienți, ascultători, și  se comporte precum niște marionete.

Sunt foarte multe opinii divergente, contradicții și neînțelegeri între diferitele loji masonice în lume.

Una dintre marile păcăleli pe care le realizează elita masonică este aceea de a genera impresia că două sau mai multe loji masonice se luptă între ele. Î

n realitate, la vârful structurii lor piramidale marii maeștri francmasoni care alcătuiesc elita conducătoare se înțeleg foarte bine, însă la bază ei apar că fiind dușmani.

Ideea este de a crea derută și confuzie, știind că acestea adorm vigilența omului de rând.

De fapt, e vorba de o păcăleală diabolică: cel care cade în plasă ei fără să fie avizat, nu va alege una dintre loji crezând că e rea, ci o va alege pe cealaltă despre care va crede că e bună.

Ce i-a putut determina pe cei mai mari masoni ai lumii să se orienteze cu atât de mare interes spre România!

Există unele profeții foarte secrete făcute de doi mari sfinți creștini la începutul secolului trecut și se referă la viitorul României în contextul întregii omeniri.

De asemenea, există un pergament foarte valoros în marea biblioteca de la Vatican care expune aceeași problemă în legătură cu teritoriul României, situație aproape de neconceput pentru mentalitatea și orgoliul marilor state și puteri ale lumii.

În arhiva secretă a Muzeului de Istorie din Viena, se află un document foarte vechi care expune trecutul istoric extrem de îndepărtat și totodată fabulos al civilizației care a existat în acele timpuri pe teritoriul României.

Iată deci toate aceste surse diferite care se referă la aceleași lucruri.

Există multe aspecte care se corelează.

Profețiile afirmă că este o problemă de doar câțiva ani până la apariția semnelor care vor atrage atenția asupra acestui teritoriu.

În neștiința lor, mulți oameni acționează involuntar în consensul directivelor francmasonice, fără să bănuiască că fac jocul murdar al grupărilor masonice.

Acestea, folosindu-se de intermediari, sunt foarte virulente și perfide.

În acest fel, ei nu au nici-o răspundere, iar dacă lucrurile nu ies așa cum au urmărit, vor da vina totdeauna pe intermediar, arătând cu degetul  -l pentru faptele comise.

Ei urmăresc să promoveze mai mereu oameni de paie, oameni corupți, și chiar să instituie o atmosferă generală de corupție, tocmai pentrua putea după aceea să-și asigure această infiltrare care să le asigure succesul jocurilor murdare pe care le fac.

Dacă în posturile cheie ar fi plasați oameni intransigenți și de bună credință, aceștia nu s-ar mai putea preta la intrigile, jocurile și mizeriile de culise care infestează politica și economia țării.

Faptul că lucrurile trenează însă, deși de ani de zile sunt încercări, schimbări, înlocuiri, angajamente, promisiuni, arată adevărata față a influenței masonice care întreține deliberat o stare tensionată în țară prin minciună și ipocrizie.

Cu cât oamenii devin mai lucizi și avizați de planurile francmasonice, cu atât mai repede ei se vor opune jocurilor murdare ale acesteia.

Apoi trebuie realizată demascarea publică a intențiilor malefice ale masoneriei.

Politica masoneriei este aceea de subminare a speranței oamenilor.

Scopul principal este să genereze o stare negativă de absență a speranței în oameni, de lipsă de încredere în forțele acestui popor.

Când însă o mare masă de oameni are o speranța pe care o cultivă, o hrănește și o întreține cu entuziasm, ea creează un curent gigantic de forță spirituală.

Dacă o idee profund benefică cuprinde masele de oameni, ea generează atunci o undă colosală de energie pozitivă care poate fi însăși cheia transformării acestui popor.

Masonii acționează extrem de virulent și cu maximă îndârjire prin mass-media (pe care o au sub control total) atunci când unii oameni sau grupări fac cunoscute lumii întregi adevărul oripilant despre acțiunile și intrigile lor.

Masonii de la vârf caută atunci să distrugă prin orice mijloace persoanele sau organizațiile respective, profitând de credulitatea tâmpă a omului de rând care poate fi manipulat cu ușurință.

O a doua întâlnire cu marele mason Massini a avut loc în vila luxoasă a unei diplomații străine.

Deși întâlnirea a ținut mai puțin de o oră, informația oferită de Massini a fost ca o bombă.

El a spus că dispune de o informație ultrasecreta care provine direct de la Statul Major al Pentagonului, și că acea informație se referă la un anumit loc din România.

Preluare: top-secret.ablog.ro

preluare de pe: http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:aRAu_LyYxbwJ:www.apexutzuu.ro/top-secret/+departamentul+zero&cd=97&hl=ro&ct=clnk&gl=ro&source=www.google.ro

Secretul Departamentului ZERO si misterul Bucegilor

 

 

Misterul Omenirii.Atlantida se afla in Romania.

 

preluare de pe: http://rogrup.net/video/secretul-departamentului-zero

Campurile de energie din Bucegi sunt tinute la secret. Sfinxul si Babele nu sunt simple creatii ale naturii

Bucegii au avut întotdeauna o aură de mister, mai ales din pricina Sfinxului şi a Babelor, structuri de piatră care par a fi rodul imaginaţiei omului şi nu o acţiune oarbă a naturii.

Chiar dacă Bucegii au fost martorii naşterii multor legende, prea puţine au reuşit însă să ajungă până în vremurile noastre.

Printre cei care au adus din nou la lumină frumuseţea şi misterul celui mai important simbol din Prahova, şi de ce nu, din România, Sfinxul, se numără, în mod surprinzător, Daniel Ruzo, un explorator peruvian care a pus în atenţia lumii posibilele legături dintre civilizaţia Markawasi şi cea geto-dacică.

Acesta a remarcat o serie de asemănări între Sfinxul din Bucegi şi sculpturi monolitice din Anzi.

Din nefericire, descoperirile acestuia nu sunt susţinute şi de o carieră ştiinţifică de încredere.

Ruzo a lansat o ipoteză, considerată de comunitatea ştiinţifică aiuristică, în care explică faptul că civilizaţia umană este formată din ere, fiecare durând 8608 ani şi care la rândul lor sunt formate din patru cicluri solare de 2125 ani.

Potivit acestuia acum suntem în a cincea eră. La fiecare 8608 ani, Pământul suferă o catastrofă.

Monumentele din jurul lumii, printre care şi Sfinxul, marchează locurile unde oamenii se vor putea adăposti.

Aici intervine una dintre legendele conteporane, bazată poate pe imaginaţie şi descoperorile peruvianului, relateaza realitatea.net.

Unul dintre zvonurile care circulă, mai ales pe internet, este că sub Sfinx şi muntele Omu s-ar afla o cavernă de circa 20 de kilometri lungime.

Începând de aici, povestirea devine din ce în ce mai fantezistă.

Pestera ar fi protejată de câmpuri energetice şi americanii chiar ar fi efectuat săpături, sub protecţia autorităţilor române şi cu ajutorul, binenţeles, a masoneriei mondiale, în anul 2003.

Din nefericire nu au reuşit să pătrundă prin scutul indestructibil. Misterele muntelui se impletesc cu anumite certitudini.

Se spune ca aici venea Zamolxe, zeul dacilor, sa bea apa.

Dacii i-au spus "zona nemuririi".

Simbolul celor sapte izvoare era incrustat nu numai pe scuturile dacilor, dar se gaseste si pe Columna lui Traian.

Conspiraţiile nu sunt complete, dacă la mijloc nu intervine şi o organizaţie cvasi-guvernamentală.

În cazul României este vorba de Departamentul Zero, o organizaţie care transcende democraţia recentă a României şi care îşi are rădăcinile în timpul comunismului.

Departamentul Zero ar fi fost responsabil pentru deconspirarea acţiunii ilegale americane.

România voia să facă publice descoperirile din Bucegi, dar a fost oprită printr-un şantaj mondial.

Chiar dacă aceste relatări par aiuristice, din când în când se petrece ceva care să dea un pic de crezare faptului că este totuşi ceva deosebit în Bucegi.

În 1993 au avut loc o serie de cutremure, doar în zona Sinaii şi Busteniului. 

De neclintit par a fi Muntii Bucegi, cand ii privesti de departe.

Dar acest masiv s-a cutremurat timp de o luna, in 1993.

Doar pe parcursul lui august. Au fost cateva sute de cutremure atunci.

Erau si cate zece miscari telurice intr-o zi. De intensitate mica. Cel mult cinci grade pe scara Richter.

Acestea au fost explicate oficial prin proximitatea cu zona Vrancea, dar există mai multe mărturii care spun că înainte de crutremure se auzeau bubuituri puternice, iar mulţi locuitori din zonă au spus că sufereau de insomnie.

Cu sau fără mistere, masivul Bucegi rămâne una dintre cele mai importante monumente, naturale sau nu, ale României şi trebuie tratat cu mult mai mult respect decât o facem în prezent.

Cine ştie, poate odată s-ar putea să fim nevoiţi să ne adăpostim în vreo pesteră.

preluare de pe: http://www.agentia.org/teoria-conspiratiei/campurile-de-energie-din-bucegi-sunt-tinute-la-secret-sfinxul-si-babele-nu-sunt-simple-creatii-ale-naturii-7000.html