Se afișează postările cu eticheta BBC News. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta BBC News. Afișați toate postările

24 august 2011

Stresul suferit în copilărie are efecte devastatoare de-a lungul întregii vieţi


Stresul suferit în copilărie are efecte devastatoare de-a lungul întregii vieţi





















Un nou studiu arată că puii de maimuţă care au fost despărţiţi de mame la vârste fragede au crescut devenind neliniştiţi şi nesociabili. Cercetătorii au descoperit că despărţirea de mamă le produce puilor de maimuţă modificări ireversibile la nivelul creierului, oamenii de ştiinţă afirmând că aceleaşi lucru ar putea fi valabil şi în cazul oamenilor.

Raportul publicat săptămâna aceasta în jurnalul ştiinţific Proceedings of the National Academy of Sciences relevă faptul că puii de maimuţă rhesus nu se refac niciodată pe deplin de pe urma stresului de a fi despărţiţi de mamă la naştere.

Anumiţi pui de maimuţă au fost despărţiţi de mamele lor atunci când acestea erau lipsite de experienţă, dacă acestea nu aveau lapte cu care să-şi hrănească puii sau dacă puiul nu ar fi supravieţuit din cauza vremii nefavorabile.

Cercetătorii au descoperit că şi după o perioadă de trei ani de la separarea de mamă, perioadă în care puii au dus o viaţă socială normală, nivelul cortizolului (hormonul care este secretat în situaţii stresante pentru a mobiliza rezervele de energie) rămâne foarte scăzut. Astfel, corpul puilor despărţiţi de mame reacţionează mai greu la evenimentele stresante.

Îngrijorător, spun specialiştii, este faptul că stresul continuu şi eliberarea prelungită de cortizol poate duce la afectarea dezvoltării unor regiuni ale creierului. Mai mult, rezultatele studiului par şă fie asemănătoare şi în cazul oamenilor, unde studii similare au dezvăluit că există legături între greutăţile întâmpinate în copilărie şi nivelul de stres la maturitate.

Specialiştii spun că cortizolul şi sistemul imunitar sunt strâns legate între ele. Datorită faptului că aceste sisteme încep să se dezvolte de la începutul vieţii, stresul are un impact major asupra lor.

Cortizolul este un antiinflamator puternic, iar un nivel scăzut al său determină inflamaţii severe care pot da naştere bolilor cardiovasculare sau mentale şi diabetului de tip 2.

Se pare că atât la maimuţe, cât şi la oameni, stresul din copilărie poate determina probleme grave de comportament şi de sănătate, care pot fi doar parţial reparate la maturitate.

“Cercetarea este extrem de importantă, pentru că ne permite să înţelegem sursele multor probleme, iar odată înţelese cauzele, putem căuta un leac”, a explicat Dr. Andrea Danese de la King’s College din Londra, co-autor al studiului.
Sursa: BBC News
Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA

20 august 2011

Descoperire revoluţionară: medicamentul care ajută inima să se repare singură!

Un medicament care ajută inima să se repare singură a fost folosit de cercetători pe şoareci cu rezultate îmbucurătoare.

Daunele provocate de atacurile de cord au fost considerate până în prezent ca fiind permanente, dar cercetătorii au publicat în jurnalul Nature un studiul al unui medicament (beta4-timosina) ce poate ajuta inima să se “auto-repare” dacă este folosit înaintea unui atac de cord.

Cea mai importantă fundaţie de cercetare a problemelor cardiace, British Heart Foundation, a descris aceast studiu ca fiind “Sfântul Graal al cercetărilor în domeniul inimii“, dar că tratamentul dedicat oamenilor se află la câţiva ani distanţă.

Datorită progreselor asistenţei medicale, numărul oamenilor care mor din cauza bolilor cardiace coronariene se află în scădere.

În schimb, numărul persoanele care trăiesc cu insuficienţă cardiacă este în creştere – mai mult de 750.000 de oameni au această condiţie în Marea Britanie.

Cercetătorii de la Universitatea College din Londra au cercetat un grup de celule care au abilitatea de a se transforma în diferite feluri de ţesut cardiac într-un embrion.

La adulţi, celulele progenitoare derivate din epicard au devenit inactive, astfel că cercetătorii au utilizat o substanţă chimică, beta4-timosina, pentru a le “trezi”.

Profesorul Paul Riley de la Universitatea College din Londra, susţine că “celulele epicardiale ale adulţilor ce căptuşesc muşchiul inimii pot fi activate şi pot fi trimise în interior pentru a da naştere unor noi muşchi cardiaci“.

“Am observat o îmbunătăţire de 25% a fracţiunii de ejecţie, în capacitatea inimii de a pompa sângele” susţine Riley.

Odată cu pomparea unei cantităţi mai mari de sânge, cicatricile ţesutului au fost reduse, iar pereţii inimii au devenit mai groşi.

Peter Weissberg, directorul medical de la British Heart Foundation, a spus că a fost foarte încântat de cercetare, dar avertizează că scara de îmbunătăţire în rândul animalelor a fost rar întâlnită şi în rândul oamenilor.

În orice caz, chiar şi o mică îmbunătăţire ar putea avea un impact dramatic asupra calităţii vieţii oamenilor.

A fost necesar ca şoarecilor să le fie administrat medicamentul înainte de a suferi un atac de cord pentru ca acesta să fie eficient.

Dacă un medicament similar ar putea avea aceleaşi efecte în rândul oamenilor, atunci cercetătorii consideră că ar trebui prescrise în acelaşi mod statinele.

Îmi pot imagina un caz în care îi vom administra această tabletă ce permite inimii să se regenereze unui pacient cu risc de a suferi de un atac de cord, fie din cauza istoriei familiale, fie din cauza semnelor de avertizare reperate de medic“, susţine profesorul Riley.

Cercetătorii susţin că acest medicament ar putea fi disponibil în următorii zece ani.


Sursa: BBC News
Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA

18 august 2011

Micşorarea creierului odată cu vârsta li se întâmplă numai oamenilor


Studii recente sugerează faptul că oamenii sunt mai vulnerabili decât cimpanzeii la afecţiunile datorate îmbătrânirii organismului şi asta probabil pentru că trăiesc mai mult.

Durata mai mare de viaţă este o urmare a faptului că avem creierul mai bine dezvoltat, afirmă o ehipa de cercetători într-un articol publicat de curând în Proceedings of the National Academy of Science.

Rezultatele studiului indică faptul că bătrâneţea este consecinţa necesităţii de a contribui la creşterea copiilor tot mai inteligenţi.

Pe măsură ce îmbătrânim, creierul nostru devine mai uşor. În jurul vârstei de 80 de ani, creierul uman este mai uşor cu până la 15%. Cel al suferinzilor de tulburări mentale legate de vârstă, ca Alzheimer, se micşorează şi mai mult. Această pierdere în greutate derivă din declinul treptat al delicatelor structuri de neuroni şi al legăturilor dintre ei.

În paralel, capacitatea creierului de a procesa gânduri, amintiri şi de a răspunde la semnalele corpului pare să se diminueze.

Cercetătorii ştiu că anumite zone ale creierului par să involueze într-un ritm mai alert decât altele. Cortexul cerebral, care este implicat în gândirea de nivel cognitiv superior, se micşorează mai mult decât cerebelul, responsabil de reglarea mişcărilor.
În ciuda fenomenului universal al îmbătrânirii, cercetătorii nu au reuşit să afle de ce creierul nostru îşi pierde din materia cenuşie odată cu vârsta.

Într-un mod bizar, creierul maimuţelor nu este supus acestei pierderi de materie cenuşie, motiv pentru care cercetătorii iau în calcul ipoteza ca această caracteristică să se regăsească doar la oameni.

O echipă de neurologi, antropologi şi primatologi a colectat date pentru a afla răspunsul.
Comparând imagini obţinute prin rezonanţă magnetică de la mai bine de 80 de persoane cu vârste cuprinse între 22 şi 88 de ani cu cele ale unui număr similar de cimpanzei crescuţi în captivitate, cercetătorii au descoperit că la primate creierul nu se micşorează cu vârsta.

Rezultatele sugerează că cele 5-8 milioane de ani în care cimpanzeii au evoluat diferit de oameni diferenţiază modul în care îmbătrânesc cele două specii. Antropologul Chet Sherwood de la Univesitatea George Washington din Washington DC, conducătorul cercetării, consideră că oamenii trăiesc mai mult pentru a fi responsabili faţă de copiii lor mult mai inteligenţi.

Oamenii trăiesc relativ mult comparativ cu primatele. Anii de bătrâneţe sunt post-menopauză pentru om, pe când cimpanzeii se pot reproduce până când mor.
În plus, creierul unui om este de 3 ori mai mare decât al unui cimpanzeu.

Dr Sherwood sugerează că viaţa prelungită a bunicilor are rolul evolutiv de a susţine mamele şi de a nu le lăsa să crească singure copiii tot mai inteligenţi şi mai energici. Îmbătrânirea, crede dr. Sherwood, este o cale de a trăi mai mult pentru a da o mână de ajutor rudelor.

“Studiul aduce dovezi care atestă că modelele de îmbătrânire ale creierului uman sunt unice, diferite de cele ale animalelor”, a afirmat Tom Preuss de la Universitatea Emory din Atlanta, care nu a fost implicat în studiu.

Dr. Preuss a declarat că diferenţele dintre ceierul uman şi cel al primatelor nu elimină posibilitatea studiului bolilor legate de îmbătrânire asupra acestora. El a mai spus că aceste diferenţe ar putea explica de ce oamenii suferă mai mult din cauza bolilor legate de îmbătrânire decât alte specii.
Sursa: BBC News
Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA

Statutul social determină viteza cu care îmbătrânim


O echipă de cercetători din Glasgow a creat un nou test ce măsoară procesul de îmbătrânire pe baza ADN-ului. Testând mai multe persoane din oraşul scoţian, aceştia au descoperit că persoanele cu un statut social mai modest îmbătrânesc mai repede.

Oamenii de ştiinţă consideră că noul test va oferi mult mai repede informaţii despre eficienţa măsurilor de sănătate publică. Până în acest moment, pentru a evalua îmbunătăţirile în ceea ce priveşte sănătatea publică cercetătorii erau nevoiţi să aştepte o generaţie sau chiar mai multe pentru a cerceta câţi oameni se îmbolnăveau.

În urma aplicării acestui test, cercetătorii de la Centrul de Sănătate Publică din Glasgow au confirmat legătura dintre factorii sociali şi rata cu care oamenii îmbătrânesc.

Oamenii de ştiinţă au măsurat lungimea telomerilor (regiunea situată la capătul cromozomilor) a persoanelor din anumite zone ale oraşului Glasgow. Telomerii au tendinţa să se micşoreze pe parcursul vieţii, indicând astfel viteza cu care o persoană îmbătrâneşte.

În urma acestui test, cercetătorii scoţieni au observat că în 10 ani, telomerii s-au scurtat cu 7,7% în cazul persoanelor al căror venit anual era sub 25.000 de lire.

Pentru cei cu un venit mai mare, cercetătorii au decoperit că telomerii s-au micşorat cu doar 0.6%. Aceeaşi tendinţă a fost identificată şi în cazul grupurilor chiriaş-proprietar, cei din prima categorie îmbătrânind mai repede.

“Am demonstrat că accelerarea îmbătrânirii din Glasgow este asociată cu statutul social. Acest lucru este mult mai răspândit în cazul persoanelor de peste 55 de ani şi în cazul celor al căror venit familial este sub 25.000 de lire. De asemenea, efectul este amplificat de dietă”, a declarat Paul Shiels, memebru în cadrul institului care se ocupă de studiul cancerului din Universitatea din Glasgow.

Testul indică gradul de îmbătrânirea a populaţiei în cadrul grupurilor, dar nu măsoară cu exactitate speranţa de viaţă a fiecărui individ, întrucât lungimea telomerilor variază de la persoană la persoană.

“Valoarea acestui test este demonstrată la nivel de populaţie, unde un număr mare de subiecţi ne-au permis să observăm tendinţele de-a lungul timpului. Spre exemplu, este o unealtă care ne ajută să observăm impactul avut de schimbările de dietă ce au loc în cadrul populaţiei. Acest studiu este primul realizat în Glasgow care arată că statutul socio-economic afectează îmbătrânirea”, a completat doctorul Paul Shiels.
Sursa: BBC News
Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA