Se afișează postările cu eticheta psihic. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta psihic. Afișați toate postările

8 octombrie 2011

Cat de prezenta este trauma psihica in viata noastra si cum facem fata efectelor ei?

Anunturi

Dintre persoanele adulte din Romania, se estimeaza ca peste 70% au trait sau vor trai experienta a cel putin unui eveniment traumatic la un moment dat in viata lor, iar trauma psihica este responsabila pentru aproape 50% din totalul problemelor emotionale si psihice.
 
Desi ingrijoratoare, aceasta statistica nu este deloc surprinzatoare de vreme ce un numar deosebit de mare de situatii de viata au potential traumatizant, de la separarea de persoanele dragi, situatiile de abuz ori pierderea locului de munca si pana la accidente, conflicte ori catastrofe naturale.


Ce este trauma psihica?

Trauma este o reactie normala la o situatie anormala.  Spre deosebire de stres, care afecteaza temporar psihicul, acesta tinzand sa-si recapete echilibrul in mod natural, trauma ne diminueaza capacitatea de a gestiona problemele cu care ne confruntam, provocand rupturi la nivelul psihicului.

"Oamenii obisnuiesc sa spuna ca 'li se rupe sufletul' sau ca 'ii doare foarte tare'. In urma evenimentului traumatic, se pierde ceva din noi, se creeaza in interiorul nostru o ruptura, ruptura pe care noi, specialistii, o numim trauma psihica. Rareori insa observam trauma, cel mai adesea facandu-se vizibile efectele pe care ea le are in viata noastra", explica Conf. Univ. Dr. Diana Vasile, Presedinte al Institutului pentru Studiul si Tratamentul Traumei si Presedinte al Comitetului Stiintific al Congresului National de Psihotraumatologie 2011.

Trauma ne poate afecta la nivel emotional, fizic, cognitiv, comportamental si relational. Anxietatea, fobiile, sentimentele exagerate de frica, vina, rusine, neputinta, atacurile de panica, pot fi semne ca un eveniment in care am fost implicati sau la care am fost expusi si-a pus amprenta traumatica asupra noastra. Simptomele emotionale sunt adeseori insotite de manifestari fizice ale efectelor traumei, printre cele mai comune fiind lipsa apetitului, dificultatile de somn, scaderea nivelului de energie, disfunctiile sexuale fiind printre cele mai comune.

De asemenea, nu este deloc neobisnuit ca, din dorinta de a masca simptomele traumei, unele persoane sa adopte comportamente compulsive si adictive, cum sunt abuzul de alcool, droguri, mancare. Altele pot manifesta simptome cognitive, precum dificultatile de concentrare, scapari de memorie, refuzul de a lua decizii.

De vreme ce traumele se petrec adesea in contextul relatiilor - spre exemplu, abuzul, abandonul, neglijarea, lipsa suportului celorlalti, separarea de persoane dragi, efectele traumei pot fi de natura relationala. Cel mai frecvent ostilitatea, izolarea, problemele sexuale, frica puternica de abandon si respingere, dorinta de a-l controla pe celalalt sunt semne ale traumei psihice.



Tratamentul traumei: triada medic de familie - psihiatru - psiholog

"Poate ca cel mai des situatiile de trauma le pot observa medicii de familie, caci oamenii vorbesc mult mai frecvent cu acestia decat ar putea sa o faca cu un psiholog sau psihiatru. Astfel, medicul de familie este primul care  intervine, trimitand persoana la un consult de specialitate. Apoi, psihologul poate interveni, daca simptomele nu sunt atat de grave incat sa afecteze functionarea de zi cu zi. Daca insa functionarea este grav afectata, cel mai bine este sa apelam la un psihiatru.  Acesti trei specialisti sunt cei mai indreptatiti sa recunoasca o trauma psihica si sa recomande cea mai buna cale de urmat", afirma Conf. Univ. Dr. Diana Vasile.

Tratamentul traumei psihice urmeaza, in cele mai multe dintre cazuri, doua mari directii: tratamentul psihologic si cel medicamentos. In functie de severitatea simptomelor, tratamentul medicamentos insoteste sau chiar precede cura psihoterapeutica.

In lipsa unui tratament adecvat, persoana risca sa fie coplesita de efectele traumei, dezvoltand blocaje in unele zone de viata si pierzandu-si vitalitatea de a rezolva problemele specifice respectivelor arii.
"Aceste blocaje personale pot fi depasite! Incurajez oamenii sa-si exploreze interiorul tocmai pentru a scoate la lumina energia ramasa acolo, plus o multime de alte calitati si capacitati personale care pot fi inflorite in urma unei cure psihoterapeutice", recomanda Conf. Univ. Dr. Diana Vasile.


Cui cerem ajutorul?

Persoanele care se confrunta cu o trauma psihica pot cere ajutorul specialistilor din cadrul Institutului pentru Studiul si Tratamentul Traumei (ISTT), structura infiintata cu scopul de a oferi sprijin persoanelor care trec prin situatii traumatice sau care au pe cineva drag care sufera in urma unei astfel de situatii. Sprijinul oferit se poate concretiza prin informatii, sfaturi, recomandari si servicii de evaluare si tratament.

Pe de alta parte, pentru specialistii care lucreaza cu trauma psihica si suferinta umana, Institutul pentru Studiul si Tratamentul Traumei (ISTT), alaturi de Asociatia Romana de Terapii Scurte si Consultanta Orientata pe Resurse si Solutii (ARTS&CORS) si Asociatia Romana pentru Sanatate Mintala (ARSM), organizeaza anul acesta, in perioada 6 - 9 octombrie, la Bucuresti, prima editie a Congresului National de Psihotraumatologie.

Evenimentul este primul de aceasta amploare din Romania si urmareste sa contribuie la promovarea si dezvoltarea stiintei psihotraumatologiei in tara noastra, constituindu-se drept un forum profesional de o ridicata valoare stiintifica, prin care specialistii sa poata prezenta si dezbate experiente profesionale, trecute si prezente, din domeniul psihotraumatologiei si  stiintelor conexe.

"Suntem intr-un moment in care constientizarea importantei traumelor fizice si psihice umane nu mai poate fi evitata, cum nu mai poate fi ignorat nici efectul lor asupra relatiilor dintre oameni, culturi, sau natiuni. Varietatea situatiilor traumatice mondiale actuale ne fac sa consideram necesara accentuarea preocuparilor pentru diminuarea efectelor patologice ale traumatizarii umane, pentru stimularea relatiilor interumane ca factor de prevenire si de protectie impotriva patologiei posttraumatice, precum si pentru stimularea acelor resurse si oportunitati ce se nasc din experientele adverse", concluzioneaza Conf. Univ. Dr. Diana Vasile.


NOTE PENTRU AUTORI:

Despre Conf. Univ. Dr. Diana Vasile
Prin preocuparea sa constanta, profesionista si pasionata pentru potentialul de dezvoltare si evolutie a fiecarui om, Diana Vasile a reusit sa demonstreze valoarea evolutiva a recunoasterii si vindecarii ranilor psihice. Ca om, psihoterapeut, psiholog clinician, si cadru didactic universitar, Diana Vasile militeaza de peste 13 ani pentru eliberarea resurselor psihice blocate in traumele noastre, resurse care pot aduce un plus semnificativ de bucurie, sens, relatii hranitoare in viata noastra. Studiile sale masterale si doctorale din tara, precum si specializarile efectuate in strainatate, alaturi de experienta din practica privata si academica, i-au permis o contributie stiintifica de inalta tinuta. Astfel, dansa este membru fondator al Asociatiei Romane de Terapii Scurte si Consultanta Orientata pe Resurse si Solutii (ARTS&CORS), membru fondator si presedinte al Institutului pentru Studiul si Tratamentul Traumei (ISTT), membru al International Center of Clinical Excellence (ICCE), membru fondator al Societatii de Psihoterapie Experientiala Romana (SPER), membru al Academiei Terapeutilor de Trauma din Australia (ATT).


Despre Congresul National de Psihotraumatologie 2011 (CNPT 2011)

Intr-o perioada de evolutie umana in care cotidianul devine din ce in ce mai impovarator iar experientele negative lasa urme din ce in ce mai greu de atenuat, trauma capata forme si valente noi si afecteaza viata umana in toate aspectele sale. CNPT2011 isi doreste sa surprinda toate aceste forme, sa le incadreze in contextul social prezent si, prin schimbul de experienta dintre specialistii ce vor fi prezenti, sa identifice metodele si instrumentele disponibile in acest moment pentru imbunatatirea vietii celor afectati.

Pentru a raspunde cat mai bine nevoii de interdisciplinaritate in abordarea traumei psihice si a suferintei umane, precum si pentru a sprijini schimbul de informatii profesionale intre specialisti din diferite stiinte, acoperindu-se astfel domeniul psihotraumatologiei intr-o maniera comprehensiva si exhaustiva, congresul se axeaza pe trei mari directii de dezbateri si prezentari: Clinica, Organizationala si Sociala. Tocmai din dorinta de a aduce interdisciplinaritatea in prim-planul structurii stiintifice a CNPT2011, organizatorii si-au propus sa nu separe aceste abordari ci, mai degraba, alocand timp egal tuturor celor trei directii, toti participantii sa poata surprinde fenomenologia traumei, modul in care se manifesta ea si cum lucram impotriva efectelor sale, la nivel profund individual, la nivelul dezadaptarii profesionale si la nivelul intregii comunitatii.

Evenimentul este programat sa se desfasoare in perioada 6 - 9 octombrie 2011, la Bucuresti, reunind peste 30 de experti romani si internationali cu aproape 150 de specialisti care lucreaza cu trauma psihica si suferinta umana. Pentru participarea la activitatile CNPT 2011 se acorda credite din partea Colegiului Psihologilor din Romania.

preluare de pe sursa: http://www.i-medic.ro/articole/cat-de-prezenta-este-trauma-psihica-viata-noastra-si-cum-facem-fata-efectelor-ei

4 septembrie 2011

Adevarul despre Cancer - film documentar

 
Merita sa cautati pe net filmul "Adevarul despre cancer"
 
Partea 1, Tratand Cancerul, se ocupa de esecurile tratamentelor conventionale impotriva cancerului si arata cum medicina conventionala la scara larga si in mod inselator exagereaza beneficiile tratamentelor in timp ce minimizeaza riscurile .
 
Acest video va va da informatiile de care aveti nevoie pentru a evalua cu precizie riscurile si beneficiile oricarui tratament si le ofera si doctorilor specialisti argumente inteligente in sprijinul unor astfel de  tratamente.
 
Exista de asemenea o sectiune Ïndustria Cancerului” care explica istoria tratamentelor pentru cancer, reprimarea tratamentelor alternative si de ce chimioterapia, radiatia si chirurgia sunt singurele tratamente disponibile din medicina obisnuita.



Part 2, Vindecand Cancerul , arata cum cancerul poate fi vindecat cu succes cu tratamente bazate pe diete si suplimente naturale.

Acest film explica conceptia comuna gresita despre cancer ,arata cum dietele destinate sa lupte impotriva cancerului sunt mai de succes decat tratamentele conventionale , discuta despre surprinzatoare descoperiri in cercetarea cancerului cu T. Colin Campbell (The China Study) si are interviuri cu oameni care si-au revenit din cancer folosind diete .

Vorbeste de asemenea despre folosirea suplimentelor si de ce atitudinea este importanta in vindecarea nu doar a cancerului ci a oricarei boli.”


preluare de pe sursa: Miscarea Zeitgeist Romania. Informatii pe care nu ar trebui sa le stii.

6 august 2011

Subconstientul - magicianul care îndeplineşte toate dorinţele

                                                                                                                                 Autor: Melfior Ra

Subconstientul - magicianul care îndeplineşte toate dorinţele
 
 
 
Subconştientul fiinţei umane terestre este instrumentul prin care omul poate accesa realizarea tuturor dorinţelor.

Trebuie să ştie doar cum să efectueze această lucrare. In interiorul fiecăruia există forţa necesară, prin care, dacă este interesat, se poate realiza atît din punct de vedere material-financiar, cît şi spiritual, profesional sau familial ori îşi poate redobîndi starea de sănătate, dacă nu mai dispune de ea.

Acum, mai mult ca oricînd, în mod special tinerii zilelor noastre au de rezolvat multe probleme, cum ar fi loc de muncă, împlinirea prin dragoste, realizarea unei case, cîştig financiar satisfăcător, sănătate sau chiar evoluţie spirituală.

Dar, atenţie la ceea ce vei cere, că se împlineşte.
Iată ce are de făcut omul, atunci cînd doreşte neapărat să i se îndeplinească dorinţele. In primul rînd, trebuie să creadă că poate face aceasta, pentru că nu trebuie să uităm cuvintele lui Iisus Hristos: „Ceea ce fac Eu şi voi puteţi face, ba chiar mai mult de atît…”.

Este absolut necesar ca omul să aibă încredere în ceea ce face şi să înceapă fie cu un exerciţiu de relaxare, fie printr-o respiraţie specială, conştientă, ascultînd o melodie care să-i încînte sufletul, sau printr-o scurtă meditaţie, prin care să se detaşeze de stres şi de toate nemulţumirile.

Apoi, cu inima plină de încredere şi iubire pentru toată creaţia, trebuie să spună ceea ce doreşte să înfăptuiască, ima­gi­nîn­du-şi că dorinţa este deja îndeplinită.

De exemplu, dacă persoana îşi doreşte un loc de muncă, trebuie să-şi imagineze aşa cum doreşte să fie şi unde doreşte să muncească.

Să-şi închipuie că este deja acolo şi lucrează cu bucurie şi rezultate frumoase, că este acceptat şi că toţi colegii o stimează, iar şeful sau patronul este foarte mulţumit de activitatea sa.

Să-şi imagineze, de asemenea, un salariu bun şi să fie chiar fericită cînd îşi primeşte salariul.

Trebuie să facă acest exerciţiu neapărat de trei ori pe zi, scenariul fiind acelaşi de fiecare dată.

Să se gîndească bine înainte de a începe exerciţiul, eventual să-l scrie pe hîrtie şi aşa să şi-l imagineze, fără vreo modificare.

Este benefic să facă aceasta dimineaţa, la trezirea din somn, apoi la amiază şi, foarte important, seara, înainte de culcare.

In funcţie de încrederea şi credinţa omului în ceea ce face se va îndeplini ceea ce îşi doreşte, într-o săptămînă, într-o lună sau două.

Realizarea dorinţelor depinde însă de fiecare, de cîtă încredere are în acest exerciţiu.
Dacă o persoană îşi doreşte un partener de viaţă, va proceda la fel şi va ţine seama să nu modifice nimic din ceea ce şi-a imaginat atunci cînd a început exerciţiul.

Nu trebuie să vă imaginaţi însă o anumită persoană, deoarece, dacă nu aceea vă este dată prin destin, vă încărcaţi doar karma, ceea ce nu aduce fericirea.

Imaginaţi-vă jumătatea cea mai potrivită pentru dvs., cei destinaţi din vrerea divină, iar universul, îngerii dvs. păzitori, ghizii dvs. astrali au grijă să vă scoată în cale persoana şi să vă cunoaşteţi.

De asemenea, trebuie să conştientizaţi faptul că aceasta este.
Cine va face acest exerciţiu pentru redobîndirea sănătăţii se va imagina aşa cum era cînd era sănătos sau cum doreşte să fie.

Dacă persoana este în vîrstă, ea se va imagina ca la 20-30 de ani. Incercaţi ca, de fiecare dată, să menţineţi imaginea cît mai mult posibil, dar, mare atenţie, nu vă lăsaţi pătrunşi nicio clipă de gînduri negative.

Să nu vă gîndiţi niciodată că dorinţa dvs. nu se va îndeplini, deoarece contează foarte mult.

E bine să credeţi în ceea ce faceţi, iar aceasta-i credinţa de care trebuie omul să dea dovadă, cu ajutorul căreia poate mişca şi munţii din loc.
Cum se desfăşoară împlinirea şi realizarea celor dorite?

Foarte simplu. Prin conştient şi forţa imaginaţiei aţi creat dorinţa.

Din această clipă, ea există ca energie creatoare, care a fost preluată de subcon­ştient, iar el o predă supraconştientului, de la care este preluată de entităţile veghetoare şi îndrumătorii noştri.

Aceştia vor lucra în aşa fel încît omul să primească ceea ce şi-a dorit şi creat prin forţa imaginaţiei, scoţîndu-i în cale oamenii de care are nevoie, de la care să audă ceva, ori îl vor ghida unde să meargă, ce să facă şi ce să spună pentru a-şi realiza dorinţa.

Gîndirea pozitivă, optimismul, pacea interioară şi credinţa sînt forţa „magiei” care atrage reuşita şi succesul.


29 iulie 2011

SURA – echivalentul HAARP-ului american

 



Specialistii si politicienii rusi, preocupati de discutiile privind pornirile „imperialiste“ ale SUA, habar nu aveau ca o instalatie similara HAARP exista de mult in Rusia si se foloseste cu succes de peste 20 de ani. Statia „Sura“ este comparabila, din punct de vedere al capacitatii, cu actualul HAARP si se afla in zona centrala a Rusiei, in locuri mai ascunse, la o distanta de 150 km de Nijnii Novgorod. „Sura“ tine de Institutul de cercetare in domeniul radiofizicii, unde a lucrat candva si fostul savant si actualul om politic Boris Nemtov.

La ora actuala, in lume exista doar trei asemenea obiective, povesteste directorul institutului, Serghei Sneghiriov. „Unul in Alaska, al doilea in Norvegia, la Tromso, si al treilea in Rusia“. „Sura“ se construia la finele anilor ‘70 si a fost pusa in functiune in 1981. Pe aceasta instalatie cu totul unica au fost obtinute rezultate extrem de interesante in ceea ce priveste comportamentul ionosferei, inclusiv a fost descoperit efectul generarii radiatiilor de joasa frecventa in timpul modularii curentelor ionosferice, botezat, dupa numelele fondatorului statiunii de cercetare, „efectul Ghetmantev“.

Posibilitatile sistemului SURA( ca si a echivalentului sau , HAARP) sunt impresionante. De la influentarea activa a ionosferei si magnetosferei Pamântului, pana la crearea  aurorei boreale artificiale sau influentarea atmosferei pentru a provoca schimbarea vremii. Provocarea catastrofelor naturale, ploilor torentiale, cutremurelor, inundatiilor si uraganelor fiind doar un mic bonus la toate acestea.

Folosirea unui astfel de sistem de unde scalare ( pe langa aplicatiile mentionate mai devreme, de control al vremii, "over-horizont-radar", adica radar peste orizont, "the big eye", sisteme de detectie foarte precise), poate  influenta deosebit de puternic psihicul si  mintea omului. Cam la ce nivel de influentare a psihicului uman credeti ca se afla Rusia care detine in acest moment sisteme de unde scalare de generatia a 3-a (pe cand HAARP este un sistem de generatia I-a) ?



preluare de pe: http://astrologykom.blogspot.com/

28 iulie 2011

Poligraful - Detectorul de minciuni

Schița unui poligraf.

Poligraful (denumit impropriu, dar în mod obișnuit, și detector de minciuni) este un dispozitiv care măsoară și înregistrează un număr de parametri fiziologici ai unui subiect uman, așa cum ar fi tensiunea arterială, pulsul, respirația și conductivitatea pielii, în timp ce acestuia i se pun o serie de întrebări. Se presupune că aceste măsurători sunt indicatori ai unei stări de anxietate care s-ar manifesta odată cu spunerea unui neadevăr.

Cu toate acestea, dacă subiectul manifestă anxietate din alte motive sau își poate controla în mod voluntar nivelul anxietății, atunci măsurătoarea poate duce la rezultate total neconcludente sau chiar diametral opuse. Din acest motiv esențial, poligraful nu este considerat ca fiind un instrument științific, ci este considerat ca fiind parte a pseudoștiinței.

Istoric

Ideea că minciuna produce efecte fiziologice colaterale este cunoscută din cele mai vechi timpuri. Spre exemplu, în Africa de Vest persoanele suspectate de crimă erau obligate să dea din mână în mână un ou în cadrul unui ritual. Acea persoană care spărgea oul era considerată vinovată pornind de la premiza că nervozitatea era cauza spargerii oului.

Originile poligrafului modern datează din anul 1913, când William Moulton Marston, un student la psihologie al Universității Harvard, a utilizat pentru prima dată valoarea presiunii sistolice ca metodă de detectare a minciunilor. Ulterior, în 1915, la terminarea studiilor, Marston a scris o lucrare despre acest subiect. A intrat la Harvard Law School, pe care a absolvit-o în 1918, republicând lucrarea sa despre detectarea minciunilor în 1917.

Un dispozitiv mai complex, care înregistra atât presiunea sanguină cât și reacția conductibilității electrice a pielii a fost inventat de medicul John A. Larson, de la Universitatea din California, fiind folosit pentru prima dată de poliția din orașul Berkeley, California. Dispozitivul lui Larson a fost primul poligraf în sensul actual al termenului, deoarece dispozitivul lui Marston, menționat inițial, înregistra și vizualiza grafic un singur parametru.

 Raportul din 2003 al United States National Academy of Sciences

Acuratețea poligrafului a fost contestată încă din primele momente ale folosirii sale. În 2003, National Academy of Sciences (NAS) a redactat un raport intitulat "Poligraful și detectarea minciunilor". NAS a arătat în acest raport că majoritatea studiilor legate de poligraf sunt de slabă calitate. Este semnificativ de remarcat că până în prezent nu s-a publicat nici un studiu științific care să prezinte dovezi convingătoare legate de validitatea testului poligraf.

După ce au fost studiate și analizate numeroase studii despre acest subiect, NAS a identificat 57 dintre ele care "respectau rigoarea științifică". Aceste studii concluzionau în esență că testarea cu un poligraf, legată de un anumit incident, poate să recunoască adevărul cu o acuratețe mai bună decât norocul pur, dar totuși departe de perfecțiune". Raportul mai concluzionează, de asemenea, că nivelul de acuratețe prezentat în aceste studii a fost probabil supraestimat, nivelul real întâlnit în condiții reale fiind sensibil mai mic.[1]

Când dispozitivele poligraf sunt folosite ca instrumente de examinare și verificare (în chestiuni legate de siguranța națională sau în cadrul unor agenții de securitate, de exemplu), nivelul de acuratețe scade atât de mult încât „acuratețea sa în ceea ce privește delimitarea din cadrul celor testați a elementelor periculoase sau potențial periculoase nu este satisfăcătoare pentru a justifica utilizarea acestor tehnici în astfel de agenții.” Mai exact, NAS a extrapolat că, dacă testul poligraf ar avea un nivel de acuratețe de 90% (nivel care este doar ipotetic, nu și demonstrat), setat la un prag de detecție a 80% din cei vinovați, în cadrul unei testări pe un număr de 10.000 de angajați din care 10 ar fi spioni, 8 dintre spioni și 1598 dintre angajații onești ar pica testul.[2]

 Note

preluare de pe: http://ro.wikipedia.org/wiki/Poligraf

16 iulie 2011

Schimbarea liniei temporale a destinului nostru

Iata o carte extraordinara, aparuta la editura MMS, in colectia “In fata semineului”,  care poate schimba in orice moment felul in care privim viata. O carte care ne spune un lucru pe care l-am simtit multi dintre noi: “Trebuie sa va schimbati peisajul vietii voastre.” Cum putem sa facem acest lucru?

“Ideea este sa intelegeti ca aveti o gama larga de potentiale din care sa alegeti si ca modul in care ajungeti la acea linie temporala este prin incorporarea destinului aceluia in reteaua voastra neuronala si proclamarea lui ca si gand obisnuit.” Pentru asta trebuie sa intelegem ca ne stau la dispozitie destine potentiale, care au loc simultan. Graficul de mai jos simbolizeaza destinele potentiale multiple in Acum.


linii temporale
Potentialul unei linii temporale este determinat de alegerea personala. Privind inapoi, la viata voastra, cate alegeri ati facut, care v-au afectat viata in mod clar, intr-un fel sau altul?

E timpul sa ne asumam responsabilitatea pentru alegerea acestor linii temporale si implicit, pentru destinul nostru. Destinul nu se refera la vreun Dumnezeu strain, care are niste sfori cu care va manipuleaza. Asta e o gandire superstitioasa si primitiva. Destinul este format din alegeri autoorganizate si iluminate, experimentate in mod obisnuit. Asadar, e timpul sa alegem bucuria pentru a iesi din nefericire si sanatatea perfecta pentru a scapa de boala si suferinta

“ Stiind ca deja ati ratat multe, de ce sa vreti sa mai ramaneti in limitarile voastre? De ce ati mai vrea sa stati si sa discutati despre cat sunteti de dati peste cap? De fiecare data cand spuneti asta, asta devine legea si destinul vostru. Cand o sa renuntati la asta? Acele declaratii prostesti, pline de mandrie, degradante, prin care va victimizati- ele va neaga maretia, iar asta este cauza initiala, care va face sa pierdeti trenul catre glorie.

Cand o sa luati hotararea sa nu mai fiti zapaciti si bolnavi? Cand o sa luati hotararea sa fiti genii, ca sa nu trebuiasca sa va mai chinuiti? Cand o sa va dati seama, in sfarsit, ca toate grijile din lume n-or sa impiedice ceea ce ati ales sa fie, pentru ca voi sunteti cei care ati pus acel lucru in miscare?

De ce sa va ingrijorati pentru ceva ce ati putea sa corectati cu mintea voastra intr-o clipa? Cate zile trebuie sa mai fiti slabi si sa ratati o realitate incredibila? Manifestarile voastre legate de bogatie si de sanatate, de nemurire, de o minte nu numai frumoasa, dar si plina de intelepciune, de onoare si de neinfricare- cate zile o sa mai amanati toate astea in viata voastra?
"

Asa ca, totul tine de decizia si alegerea noastra. Putem trai o viata fantastica !

Pentru anul 2012, va propunem Lista pentru crearea destinului personal, extrasa din aceasta carte. Acestea sa fie gandurile si realitatile pe care le vom trai in anul care vine:

  • Eu sunt constiinta christica realizata.
  • Eu sunt plina de energie vitala.
  • Eu sunt inteligenta atotinteleapta, atotcunoscatoare.
  • Eu sunt una cu tot ce este viata.
  • Eu sunt bucurie.
  • Eu sunt iubire.
  • Eu vad pe Dumnezeu in toti oamenii si in toate lucrurile.
  • Eu ma iubesc neconditionat pe mine si pe altii.
  • Eu sunt meritoriu.
  • Eu sunt propria mea putere.
  • Eu sunt neinfricat.
  • Eu sunt umil.
  • Eu cunosc gandurile altora.
  • Eu cunosc viitorul si fac alegerile in consecinta.
  • Eu ma respect pe mine insumi.
  • Eu vad clar campurile de energie ale fiecarui individ.
  • In fiecare zi, bucuria mea creste.
  • Eu traiesc in Acum.
  • Eu am puterea sa imi creez viata asa cum vreau sa fie.
  • Eu pot sa creez orice vreau.
  • Eu efectuez schimbarea. Eu sunt pregatit pentru schimbare.
  • Eu eliberez si dau drumul trecutului.
  • In fiecare zi, in toate felurile, mi-e din ce in ce mai bine.
  • Talentele mele ies la iveala si se revarsa liber.
  • Eu am capacitatea sa imi inalt frecventa dupa voie.
  • Eu trec dincolo de spatiul indoielii si necredintei mele personale.
  • Eu am incredere in impresiile mele.
  • Eu sunt mai maret decat programarea mea genetica.
  • Corpul meu este puternic si plin de forta.
  • Corpul meu reflecta perfectiunea.
  • Eu sunt sanatate si vitalitate stralucitoare.
  • Corpul meu este vindecat si refacut.
  • Corpul meu este cu 10 ani mai tanar.
  • Eu lucrez cu mare bucurie.
  • Eu sunt abundenta pura.
  • Fabuloasa mea bogatie a crescut.
  • Tot ce vreau, obtin.
  • Tot ce am sperat sa am, am obtinut.
  • Eu sunt bogatie si abundenta nelimitata.
  • Eu sunt implinit.
  • Eu sunt iertat si nascut din nou.
  • Eu stiu ce vreau.
  • Eu sunt ferm.
  • Eu sunt protejat.
  • Eu sunt pace.
  • Eu ma predau calatoriei si destinului sufletului meu.
preluare de pe: http://www.aimee.ro/Spiritualitate/Evolutie-spirituala/schimbarea-liniei-temporale-a-destinului-nostru.html

Atacul energetic

Fiecare dintre noi ne-am confruntat constient sau inconstient cu un atac energetic. Nu v-ati trezit niciodata noaptea din somn cu senzatia de panica, cu inima batand nebuneste, cu o senzatia ca ceva inexplicabil umeaza sa se intample?? Sau ziua cu stari inexplicabile de teama , lesin.... ??!

Se spune ca energia urmeaza gandul. Atacul energetic este gandul unei persoane indreptat spre tine cu o putere negativa devastatoare. Gandul este una dintre cele mai mari forte din univers, el este la originea comportamentului nostru si conditioneaza modul nostru de a actiona. Gandul tau, bun sau rau , creaza un glob/ unda de energie la nivel cosmic care intr-o zi sau alta va cobori asupra materiei. Propagarea acestei unde luminoase sau intunecate va fi mai mult sau mai putin rapida, in functie de obstacolele pe care le va intalni in drumul ei. Rezultatul materializarii va depinde si de vibratiile persoanei si de drumul parcurs. Asupra persoanelor receptive, sensibile, efectul este instantaneu. Cand intervine si puterea vointei materializarea gandurilor se accelereaza.

Ca un gand sa se materializeze mai repede trebuie sa intervina puterea vointei, (cu atat mai mult cu cat este ghidata de sentimente si logica ), concentrarea, vizualizarea, chiar daca in acel moment nu realizam cat de de multi factori intra in joc. M-am intrebat mereu de ce nu se materializeaza si gandurile pozitive? De ce cand gandesc pozitiv cu privire la o situatie sau la o persoana, nu se intampla intocmai? Poate pentru ca atunci cand suntem suparati pe cineva, sentimentul e mult mai intens, in schimb, cand gandim pozitiv, suntem mai relaxati.....Puterea vointei este factorul determinant!

Pentru a te apara de atacul energetic dezvolta-ti Lumina si Forta interioara pentru ca o persoana cu Lumina si Forta interioara nu va fi dezorientata usor, si nici atat de usor atacata. Cand suntem atacati principiul cel mai simplu de adoptat este incrucisarea picioarelor si a bratelor. Sau daca suntem asezati, picioarele se incruciseaza la nivelul gleznelor, si mainile puse pe genunghi , cu degetele unite astfel : degetele mari si aratatoarele sa formeze un O sau inima , varful indreptat spre interlocutor. In autobuz sau tramvai, la coada.. cand suntem atinsi cu mana pe spate de catre o alta persoana simtim o repulsie imediata , senzatie de voma, nervi situati ca un ghem in stomac. Cand ajungem acasa un dus echilibreza energiile. Protectia mai poate fi asigurata de o cruciulita , un talisman.

De retinut si faptul ca nimeni nu ne poate face niciun rau, daca noi nu suntem intr-o masura ( cat de mica) conectati cu persoana care ne ataca energetic. Daca noi trebuie sa invatam prin acest rau facut noua de o persoana care este cumva in conexie cu noi ( sau a fost odata) atunci Universul permite acest lucru! Si aici intervine Legea Karmei…

P.S. Nu orice indispozitie, ameteala, durere de cap inseamna atac energetic.  In fond, pot exista o gramada de explicatii medicale pentru starile proaste: variatia tensiunii, probleme cu nivelul calciului, glicemiei, etc, etc.

Psihologia sacra a sufletelor pereche. Cele trei nivele ale sufletelor pereche

Sufletele pereche sunt sufletele si oamenii deosebiti cu care legam relatii, comuniuni si iubiri care trec prin timp si spatiu...

Pentru ca am iubit atat de intens si de profund pe cineva la un moment dat in existenta noastra, pentru ca sufletele umbla libere in marea calatorie numita viata, pentru ca la orice cauza exista un efect, pentru ca avem infinite lectii de invatat de la viata, pentru ca ni se da sansa de a face intr-o noua viata ceea ce nu am putut in cea precedenta, pentru ca nimic nu este intamplator, ci se supune legilor destinului, pentru ca trebuie sa avem o menire pe lume, pentru ca trebuie sa continuam intr-una din vieti ceea ce nu s-a incheiat in alta… poate ca ar trebui sa credem in sufletele pereche. Psihologia sacra a sufletelor pereche. Cele trei nivele ale sufletelor pereche
Pentru ca am gresit fata de o anume persoana sau mai multe si nu am stiut sa ne rascumparam greselile, pentru ca ni s-a gresit atat de mult incat sufletul nostru nu a putut ierta, pentru ca ne putem plati datoriile si asuma responsabilitatile greselilor noastre intr-o alta dimensiune temporala, pentru ca este de datoria noastra sa fim fericiti in existenta actuala, pentru ca putem ferici la randul nostru pe altii, pentru ca o singura viata este insuficienta pentru a stabili echilibrul perfect cu tine si cu cei din jurul tau, pentru ca suntem capabili sa contribuim la evolutia altor spirite, pentru ca unele suflete pereche se afla aici pentru a servi ca legatura intre alte suflete pereche… poate ca ar trebui sa credem in intalnirile cu sufletele pereche si in rostul pe care oamenii deosebiiti il au in existenta noastra. In rolul pe care noi il avem in existenta oamenilor alesi

Suflete pereche. Relatii si iubiri care trec prin timp si spatiu.

Sufletele pereche pot exista sub o forma sau alta in viata noastra, isi pot face aparitia pentru un scurt timp sau un timp indelungat in viata noastra, pot sa plece la fel de repede si neasteptat cum au venit, iti pot arata un drum, te pot salva de un pericol. Comunicarea cu ele se realizeaza cu usurinta, firesc, ca si cum v-ati cunoaste dintotdeauna, ca si cum ati impartasit lucruri si experiente comune intr-o alta viata, ca si cum era menit sa va intalniti si sa interactionati. Nivelul de intelegere, de perceptie, de comunicare cu sufletul pereche transcede latura fizica, sexuala, transcede ratiunea si legile atractiei. Comunicarea cu sufletele pereche are loc la un nivel mai intim, mai profund, mai spiritual, iar energia pozitiva pe care o simti venind dinspre ele este covarsitoare. Sufletul pereche nu impovareaza, nu provoaca durere, nu te face sa suferi, ci iti poate arata subtil o lectia a destinului pe care o ai de invatat.

Nu trebuie neaparat sa traiesti o poveste de iubire cu sufletul tau pereche, nu trebuie ca sufletul tau pereche sa fie de sex opus, nu trebuie neaparat te casatoresti sau sa ramai impreuna cu el. Sufletul pereche poate fi un prieten, o sora, frate, o ruda, o cunostinta, un om deosebit, etc. ll poti avea alaturi pret de 30 de de ani sau pret de 3 ore. Insa impactul sufletului pereche in evolutia ta spirituala este covarsitor, imposibil de uitat. Influenta sa este una de factura pozitiva. Sufletele pereche sunt sufletele si oamenii deosebiti cu care legam relatii, comuniuni si iubiri care trec prin timp si spatiu... Daca simtim totusi anumite piedici, sentimente negative sau daca intalnirea cu el ne provoaca suferinta atunci probabil ca am confundat intalnirea cu sufletul pereche cu o intalnire karmica. Intalnirile karmice pot fi si negative. Psihologia sacra a sufletelor pereche. Cele trei nivele ale sufletelor pereche
Caci da, exista mai mult tipuri de suflete pereche si mai multe tipuri de relatii pe care le stabilim cu aceste suflete, fara sa fie neaparat o poveste de iubire. Exista mai multe clasificari ale sufletelor pereche. Prima imparte sufletele pereche in trei categorii: suflete pereche gemene, suflete pereche camarade si suflete pereche flacara gemene. Conform celei de-a doua clasificari, sufletele pereche sunt de trei tipuri: suflete pereche karmice, suflete pereche surori, suflete pereche varfuri. Am luat in discutie in articolul de astazi cele trei nivele ale sufletelor pereche, urmand ca intr-un articol viitor sa dezbatem si tipologia sufletelor pereche.


Cele trei nivele ale sufletelor pereche:

Nivelul 1: Imaginea ta reflectata - Sufletele pereche de acest tip pot veni de-a lungul existentei tale intr-un mod neasteptat, ciudat, rapid si rascolitor. Situatiile, evenimentele si intamplarile din viata noastra incep sa se schimbe pentru a inlesni momentul intalnirii celor doua suflete pereche. Acest nivel este unul dintre cele mai puternice si intense nivele ale sufletelor pereche. Dorintele, interesele si asteptarile pe care cele doua persoane le au in viata sunt de multe ori identice sau foarte asemanatoare. La acest nivel, cele doua persoane vor observa ca simt si gandesc la fel, in multe dintre cazuri una dintre acestea fiind capabila chiar sa continue o fraza din punctul in care cealalta a intrerupt-o. Fiecare din cele doua suflete este o oglinda, o oglinda in care fiecare, chiar daca nu neaparat asemanator cu celalalt, isi vede propria reflexie. Cei doi se afla pe aceeasi lungime de unda si isi accepta firesc si cu iubire vulnerabilitatile si punctele forte.

Nivelul 2 – Sufletul Pereche Sustinator (Omul tau frumos) - Daca te vei uita cu atentie in jurul tau, vei observa ca astfel de suflete pereche sunt peste tot. Uita-te bine la oamenii care te inconjoara, uita-te la acele persoane care ti-au fost alaturi in momentele grele, cruciale, la acele persoane care te-au calauzit in situatiile “de viata si de moarte”, la acele persoane care te-au ajutat chiar atunci cand a fost nevoie, care ti-au luat din povara de pe umeri sau din suflet. Poate ca la acest nivel, gestul sufletelor pereche poate parea infim si deloc spectaculos, insa este gestul menit sa-ti asigure suportul moral, spiritual sau chiar fizic de care ai nevoie in momentul respectiv. Chiar daca constientizam sau nu pe moment, aceste suflete pereche aduc linistea, confortul in viata noastra, aduc un strop de bine, frumos sau speranta intr-un moment in care paream pierduti, intr-un moment in care aveam o nevoie astringenta de sustinere si ocrotire. Sprijinul poate veni din partea unor persoane la care nu ne-am fi asteptat. Ajutorul acestui suflet pereche, chiar daca concret, este total dezinteresat. Afectiunea sa este una neconditionata.

Nivelul 3 – Furnizorul (Sufletul Pereche Pazitor) – Intalnim astfel de suflete pereche de mai multe ori in viata, in situatii care pot parea ciudate, in locuri la care nu ne-am fi asteptat sau in momente in care ne-am fi asteptat mai putin. Le-am putea la fel de bine numi “ingerii nostri pazitori”. Aceste suflete pereche nu stau un timp indelungat in viata noastra, iar intalnirile cu ele sunt temporare sau de scurta durata. Scopul lor este sa ne ajute, sa ne ghideze sau sa ne indrume pe drumul nostru si sa paseasca in continuare pe drumul lor. Intalnirea cu un astfel de suflet pereche poate avea loc oriunde, in timp ce stai pierdut in ganduri pe o banca, in timp ce meditezi la lucrurile care s-au intamplat in viata ta, in timp ce te afli in cautarea unui nou loc de munca, in timp ce mergi in drum spre serviciu, etc.

Astfel de intalniri nu au intensitatea primului nivel al sufletelor pereche, insa sunt revelatorii, mai ales dintr-un punct de vedere spiritual. Sufletul tau pereche furnizor se afla acolo pentru a-ti transmite un mesaj, pentru a te ajuta sa intelegi ceva anume, pentru a-ti clarifica anumite nelamuriri sau sentimente, pentru a te ghida si a te indruma in luarea unei decizii in privinta careia esti confuz/a, pentru a te ajuta sa gasesti raspunsurile la acele intrebari care te chinuie intr-o anumite perioada a vietii. Intersectarea drumurilor voastre are loc pe neasteptate, iar senzatia pe care o ai fata de aceasta persoana este de recunostinta si gratitudine. Sufletul tau pazitor iti influenteaza destinul, chiar daca nu neaparat intr-un mod concret, palpabil. Iti poate schimba insa perceptia asupra vietii si iti poate intoarce destinul la 180 de grade. Sufletul pereche sustinator te poate ajuta sa te refaci dupa ce te-ai confruntat cu pericolul. Sufletul pazitor te poate face sa iti dai seama de existenta unui pericol pentru a-l putea evita.

preluare de pe: http://www.garbo.ro/articol/Lifestyle/6378/Psihologia-sacra-a-sufletelor-pereche-Cele-trei-nivele-ale-sufletelor-pereche/pagina-1.html

15 iulie 2011

Eliberarea de ataşament

 


Oamenii care excelează în manifestarea fizică a ideilor lor învaţă să-şi fixeze obiective realiste şi să le aplice într-un mod flexibil, răspunzând la condiţiile concrete. Dacă vrei să înţelegi ce înseamnă flexibilitate, urmăreşte comportamentul
unui copăcel tânăr în bătaia vântului. Trunchiul său este subţire şi fragil, dar dispune de o impresionantă forţă şi rezistenţă. Aceasta se datorează faptului că el se mişcă împreună cu vântul, nu împotriva lui.
Atunci când condiţiile sunt potrivite ca ceva să se întâmple, aceasta se va întâmpla fără mare efort. Când condiţiile nu sunt potrivite, chiar şi un mare efort nu va reuşi. A te mişca împreună cu vântul necesită o sensibilitate faţă de condiţiile existente.
Există momente pentru odihnă şi retragere şi momente pentru a te mişca energic înainte.
A şti când să te mişti şi când să nu te mişti este o chestiune de bun simţ şi de intuiţie. Gândirea abstractă nu poate duce, prin ea însăşi, la percepţia adevărată. Ea trebuie combinată cu sensibilitatea emoţională.
Ca să vezi lucrurile în mod corect trebuie să înţelegi cât de mult ai investit emoţional într-o situaţie, cât şi modul în care evenimentul apare şi se desfăşoară în exterior.
Trebuie luate în considerare atât realitatea interioară, cât şi cea exterioară.
Unii oameni spun că realitatea interioară determină realitatea exterioară. Alţii spun că cea exterioară o determină pe cea interioară.
Şi unii şi alţii au dreptate.
Găina nu ar exista fără ou – şi vice-versa.
Cauza şi efectul nu sunt lineare şi secvenţiale. Ele se manifestă în mod simultan. Prin natura lor, ele au o mişcare circulară. Nu numai cauza determină efectul, dar şi efectul determină cauza.
Răspunsul la întrebarea „ce a fost mai întâi, oul sau găina?” poate fi – ori nici unul, ori amândouă. Găina şi oul sunt creaţii simultane.
La toate întrebările de genul ori/ori trebuie să se răspundă în acelaşi fel – altfel răspunsul va fi fals.
Realitatea Supremă nu poate fi înţeleasă într-un cadru de referinţă dual. Ea include atât realitatea interioară, subiectivă, împreună cu realitatea exterioară, obiectivă – cât şi interacţiunea lor reciprocă, spontană. Toate contrariile sunt conţinute înăuntrul ei. Realitatea Supremă e creaţia acceptării totale, a capitulării totale şi a iubirii totale, atotcuprinzătoare.
Nu există ceva care să fie separat de ea. Chiar şi atunci când copacii sunt smulşi din rădăcină şi duşi la vale de şuvoi, nu e nici o tragedie, căci nu există diferenţă între copac şi şuvoi.
În contrast cu fluxul Realităţii Supreme se află Rezistenţa care dă naştere diferitelor condiţii. Distincţiile, comparaţiile, judecăţile intră în joc, iar cursul natural este întrerupt.
Natura Realităţii Supreme este de a spune „Da”. Ea are o exuberanţă naturală şi un entuziasm firesc. Vrea să ia totul cu ea. E fericirea personificată, pentru că ea consideră totul şi pe toţi ca fiind ea însăşi.
Rezistenţa spune mereu „Nu”. Prin natura ei, aduce conflict şi luptă. Se opune la orice şi, astfel, ea este nefericirea personificată.
Acolo unde nu există rezistenţă, nu există nefericire. Nefericirea opune întotdeauna rezistenţă unor condiţii. Ea se constituie pe nişte interpretări
pro sau contra.


Rădăcina nefericirii este ataşamentul.

Nu îţi cer acum să renunţi la toate ataşamentele tale. Aceasta, prietene, nu este un ţel realist. Îţi cer doar să devii conştient de ataşamentele tale, de percepţiile tale, de interpretările tale pro şi contra. Îţi cer doar să observi cum ai făcut ca fericirea ta să fie condiţionată.
Dacă vrei să înţelegi necondiţionarea, priveşte copacul mişcându-se în bătaia vântului. E cea mai bună metaforă pe care o poţi găsi. Copacul are rădăcini adânci şi ramuri întinse. Jos e neclintit, iar sus e flexibil.
Este un simbol al tăriei şi al capitulării.
Poţi dezvolta aceeaşi tărie de caracter, mişcându-te flexibil o dată cu toate situaţiile din viaţa ta. Stai drept şi fii înrădăcinat în momentul de faţă. Cunoaşte-ţi nevoile, dar îngăduie ca ele să fie satisfăcute cum ştie viaţa mai bine. Nu insista ca nevoile tale să fie satisfăcute într-un anumit mod, căci, dacă insişti, vei opune o rezistenţă inutilă. Trunchiul copacului se frânge, atunci când încearcă să se opună vântului.
Mişcă-te o dată cu vântul!
Viaţa ta e un dans!
Ea nu este nici bună, nici rea. E o mişcare, un continuum.
Alegerea ta este una simplă: poţi dansa sau nu. Decizia de a dansa nu te va scoate de pe ringul de dans. Dansul va continua în jurul tău. Dansul va continua şi tu eşti parte din el.
Există o demnitate simplă în asta. Te încurajez să te bucuri de pura stare de graţie de a fi viu. Dacă vei căuta în viaţă un sens mai elevat, vei fi dezamăgit. Dincolo de dans, nu se află nici un sens.
Toate condiţiile se deschid înspre necondiţionare. Fii, pur şi simplu, deschis şi prezent şi vei cădea în braţele lui Dumnezeu. Dar împotriveşte-te chiar şi pentru o clipă – şi vei fi prins într-o complicaţie fără rost, provocată de tine însuţi.
Fiinţele umane nu pot fi independente de realitatea condiţionată, deoarece realitatea condiţionată este o creaţie a conştientei umane.
Opriţi-vă din încercarea de a scăpa de propriile voastre creaţii. Acceptaţi-le, pur şi simplu, aşa cum copacul acceptă vântul. Demnitatea voastră constă în a deveni pe deplin umani, pe deplin receptivi la propriile voastre nevoi şi la nevoile altora.
Compasiunea nu vine prin detaşarea de întreaga paletă a experienţei emoţionale, ci prin participarea plenară la ea.
Unii au spus că lumea asta e un loc al durerii. E absurd. Această lume nu este nici bucurie, nici durere, deşi aţi putea spune că e amândouă în acelaşi timp.
Această lume este un loc în care se naşte corpul emoţional şi mental. Naşterea fizică şi moartea facilitează, pur şi simplu, dezvoltarea unei conştiente gândire/sentiment, care este responsabilă pentru propriile sale creaţii. E absurd să negi importanţa acestui proces al naşterii. Şi este la fel de absurd să-l glorifici. Nu există fiinţă umană care să nu parcurgă acest traseu al naşterii, fără să trăiască atât experienţa bucuriei, cât şi a durerii.
Sunt oare ambele necesare?
Absolut! Fără durere, mama nu ar putea scoate bebeluşul din ea. Şi fără bucuria vieţii nou-născute, durerea n-ar avea nici un sens.
Dar nu spune „acesta e un loc al durerii” sau „acesta e un loc al bucuriei”. Nu căuta să faci din experienţa ta ceea ce ea nu este. Fereşte-te de interpretări care te-ar determina să accepţi numai o parte din spectrul vieţii.
Experienţa mea aici nu a fost diferită de a ta.
Nu am biruit durerea. M-am lăsat în voia ei.
Nu am biruit moartea. Am păşit prin ea de bunăvoie.
Nu am slăvit trupul şi nici nu l-am condamnat.
Nu am numit această lume nici rai, nici iad, dar am profesat că ambele sunt propria voastră operă.
Am intrat în dansul vieţii la fel ca voi, ca să cresc întru înţelegere şi acceptare, ca să trec de la iubirea condiţionată la trăirea iubirii fără condiţii. Nu există nimic din ceea ce tu ai simţit sau ai trăit ca experienţă, din care să nu fi gustat şi eu. Cunosc fiecare dorinţă şi fiecare frică, deoarece am trăit trecând prin toate. Iar eliberarea mea de ele nu a venit prin vreo dispensă specială.
Vezi tu, eu nu sunt un dansator mai bun decât tine. Mi-am oferit, pur şi simplu, disponibilitatea de a participa şi de a învăţa, iar aceasta e tot ce-ţi cer.
Binevoieşte! Participă! Atinge şi lasă-te atins! Simte totul! Deschide-ţi
braţele vieţii şi lasă-ţi inima să fie atinsă! De aceea te afli aici!
Când inima se deschide, ea este plină de iubire. Iar capacitatea ei de a da şi a primi nu se mai bazează pe nimic din exterior. Ba dăruieşte fără să se gândească la recompensă, deoarece a da este cel mai mare dar. Şi primeşte – nu numai pentru sine – ci pentru ca şi alţii să poată trăi experienţa darului.
Legile lumii acesteia nu îi mai limitează pe bărbatul sau pe femeia a căror inimă este deschisă. Şi astfel se întâmplă miracole – nu printr-o activitate specială, ci doar ca o extensie a iubirii însăşi.
Miracolele nu vin dintr-o gândire lineară, secvenţială. Ele nu pot fi planificate. Nu poţi învăţa nici să le faci, nici să le primeşti. Miracolele vin în mod spontan în inima care s-a deschis şi în mintea care a renunţat la nevoia ei de a controla sau de a şti. Căci Mintea lui Dumnezeu e nevinovată şi atotdăruitoare.
Ea nu-ţi poate refuza cele necesare, întrucât eşti parte din Ea. Ea nu te cunoaşte ca fiind separat. Asemenea unui părinte ce se uită la unicul său copil. Ea te priveşte cu statornică iubire şi afecţiune. „Întinde-ţi mâna şi primeşte aceste daruri”, te invită Ea. Dar tu nu dai ascultare chemării Ei. În frustrarea ta, nu auzi Vocea Divină care te chemă.
Privind în jur la condiţiile vieţii tale şi găsindu-le numai defecte, nu eşti conştient că te-nconjoară Iubirea necondiţionată a lui Dumnezeu. Şi totuşi, oricât de departe te-ai simţi tu de Dumnezeu, nu eşti decât la un gând distanţă. Şi momentul mântuirii tale este chiar acum. Aminteşte-ţi aceasta, prieten drag. Chiar acum, în acest moment, ori asculţi Vocea lui Dumnezeu, ori eşti prins, fără rost, în mrejele propriei tale psihodrame.
Chiar acum eşti fie fericit, fie găseşti nod în papură împrejurărilor din viaţa ta.
Îngăduie-ţi să fii prezent în gândurile tale şi întreabă: „Simt eu. În acest moment, conştient de Iubirea necondiţionată a lui Dumnezeu pentru mine?”
Dacă răspunsul este „Da!”, vei simţi căldura Prezenţei Divine în inima ta. Iar dacă răspunsul este „Nu”, conştiența ta te va face să-ţi aminteşti acea Prezenţă şi să o atragi către tine. Această practică simplă nu poate da greş.
Încearc-o şi convinge-te! Pe măsură ce înveţi să fii deschis momentului prezent, vei deveni din ce în ce mai conştient de Prezenţa Divină în mintea şi experienţa ta.
Rostul tău personal se va dezvălui în această conştientă lărgită, ajutându-te să înţelegi cum poţi fi de cel mai mare ajutor pentru tine însuţi şi pentru ceilalţi.
Cele necesare vor prinde formă înaintea ochilor tăi. Modul în care apar te va lăsa adesea perplex, dar nu vei judeca. Nu vei căuta nod în papură nici ţie, nici altora. Vei învăţa să te laşi în voia situaţiei de moment, făcând tot ce poţi şi adăstând în tăria propriei tale capitulări. Din ce în ce mai mult îi vei încredinţa lui Dumnezeu consecinţele şi vei şti că darul tău este întotdeauna acceptat ca atare. El este întotdeauna de-ajuns. Astfel, vremea autocrucificării se va încheia şi pacea va reveni în mintea ta. Atunci mă vei vedea aşa cum sunt eu cu adevărat, pentru că atunci vei fi dat naştere Christosului din tine.
Aştept acest moment cu mare bucurie şi certitudine. Fiindcă acesta este momentul adevărului.
Este sfârşitul a tot ceea ce înseamnă separare.
Este sfârşitul a tot ceea ce înseamnă suferinţă.
Paul Ferrini
IUBIRE FĂRĂ CONDIŢII
Reflecţii ale Minţii Christice



6 iulie 2011

Socrate si zvonurile

In Grecia antica Socrate(469-399  DC), era foarte mult laudat pentru intelepciunea lui. Intr-o zi, marele  filozof s-a intalnit intamplator cu o cunostinta care alerga spre el  agitat si care i-a spus: "Socrate, stii ce-am
auzit tocmai acum, despre  unul dintre studentii tai?"
"Stai o clipa," ii replica Socrate. "Inainte sa-mi spui, as vrea sa treci printr-un mic test. Se numeste Testul celor Trei."
"Trei?"
"Asa  este," a continuat Socrate. "Inainte sa-mi vorbesti despre studentul  meu, sa stam putin si sa testam ce ai de gand sa-mi spui.
Primul test este cel al Adevarului. Esti absolut sigur ca ceea ce vrei sa-mi spui este adevarat?"
"Nu," spuse omul. "De fapt doar am auzit despre el."
"E-n  regula," zise Socrate. "Asadar, in realitate, tu nu stii daca este  adevarat sau nu. Acum sa incercam testul al doilea, testul Binelui.Ceea ce vrei sa-mi spui despre studentul meu este ceva de bine?"
"Nu, dimpotriva..."
"Deci," a continuat Socrate, "vrei sa-mi ceva rau despre el, cu toate ca nu esti
sigur ca este adevarat?"
Omul a dat din umeri, putin stanjenit.
Socrate  a continuat. "Totusi mai poti trece testul, pentru ca exista a treia  proba - filtrul Folosintei. Ceea ce vrei sa-mi spui despre studentul meu  imi este de folos?"
"Nu, nu chiar..."
"Ei bine," a conchis Socrate, "daca ceea ce vrei sa-mi spui nu este nici Adevarat, nici de Bine, nici macar de Folos, atunci de ce sa-mi mai spui?"
Omul era invins si s-a rusinat.
Si astfel Socrate nu a aflat niciodata ca nevasta-sa il insela cu studentul respectiv.

25 iunie 2011

Cele 10 mari iluzii ale umanitatii


Iluziile ne pun piedici serioase in a ne gasi fericirea si starea de bine in realitate. Iluziile ne impiedica in a face tot ce ne sta in putinta pentru a atinge ceea ce ne dorim. Iluziile sunt piedici serioase in lupta implinirii visurilor noastre. Iluziile ne impiedica sa facem pasi inainte si sa depasim pasii inapoi, ne impiedica sa evoluam si sa progresam, ne impiedica in a actiona pentru viata, pentru asteptarile si implinirea dorintelor noastre. Iluziile sunt… doar iluzii. Realitatea fericirii se afla dincolo de ele.

Cele 10 iluzii ale umanitatii au fost expuse de catre maestrul spiritual al lumii moderne - Neale Donald Walsch- in cartea Communion with God. Teoria fundamentala pe care se axeaza cartea mai sus mentionata este aceea ca lumea, iar cand spunem lume a se intelege umanitatea, traieste o serie de mari iluzii. Iata care sunt, in conceptia lui Neale Donald Walsch, cele 10 iluzii in care traieste fiinta umana: Cele 10 iluzii se intrepatrund si fiecare dintre ele o determina pe cealalta si are in vedere cauzalitatea ei. Fiecare iluzie da nastere unei alte iluzii. Fiecare iluzie genereaza o alta iluzie sau este creata de o alta.



1. Ca exista Nevoia (ILUZIA NEVOII)

Nevoia este inexistenta in univers. Nevoia este non-existenta in universul individual. Ea este doar o reprezentare fictionala. Avem cu adevarat nevoie de ceva anume pentru a fi fericiti? Nu este fericirea de fapt o stare a mintii? Fericirea nu este o urmare sau un rezultat al anumitor conditii. Nu ne trebuie nimic in mod expres pentru a fi noi insine sau pentru a fi ceea ce suntem deja. Universul nu cere rezultate anume pentru ca universul insusi este un rezultat. Dumnezeu (sau numiti-l cum vreti: creator, fiinta suprema, univers, energia superioara, etc.) nu are nevoie de nimic. El nu urmareste rezultate. Nu este el cel care da nastere rezultatelor? Cu toate acestea, fiinta umana a creat o imagine a acestei entitati supreme dupa chipul si asemanarea sa. I-am atribuit o agenda, i-am conferit nevoi, i-am acordat capacitatea de a judeca, este de parere Neale Donald Walsch…


2. Ca exista Esecul (ILUZIA ESECULUI)

Iluzia Esecului deriva din Iluzia Nevoii. Ca sa poti afirma ca ai esuat inseamna sa admiti ca ai avut nevoie de ceva care ti-a fost refuzat sau pe care nu l-ai putut obtine. Absenta nevoii atrage dupa sine absenta esecului. Daca nu ai nevoie de nimic, nu poti esua. Daca nu exista nevoie, nu exista nici esec. Acceptand ca poti esua, accepti si faptul ca Dumnezeu poate esua, ca Dumnezeu are nevoie, ca Dumnezeu isi doreste si nu poate obtine ceea ce isi doreste. Accepti ca, NOI, ca parte a creatiei si a lui Dumnezeu, nu suntem perfecti. Daca accepti ca esti o parte componenta a acestui univers , atunci tot ceea ce faci si creezi este perfect si nu cunoaste greseala, esecul sau nevoia. Esecul este un lucru relativ, sustine Neale Donald Walsch. El depinde de cine si ce isi imagineaza fiecare ca este. Aceasta iluzie ne arata ca rezultatele vietii pot fi imprevizibile, nesigure.



3. Ca exista Lipsa de Unitate (ILUZIA LIPSEI DE UNITATE)

Lipsa de Unitate implica posibilitatea esecului, iar posibilitatea esecului este determinata de existenta nevoii. Iluzia Lipsei de Unitate este legata de acceptarea existentei separarii. Universul este lipsit de unitate daca lasam separarea sa se instaureze intre noi insine, intre noi si cel care ne-a lasat sa fim parte din acest intreg, intre noi si ceea ce ne inconjoara, intre noi si ceea ce exista ca si creatie in acest univers. Astfel acceptam ca nu suntem unul si acelasi lucru cu intregul in care am fost inclusi. Separarea poate da nastere unor rezultate negative precum invidie, lacomie sau comportamente indezirabile. Nu poti pune capat acestor rezultate negative investind aceeasi energie care le-a creat (nu poti sa pui capat urii cu ura, nu poti sa inabusi mania prin manie, etc). Suntem cu totii parte a unui intreg, iar acest intreg este totul, este de parere Neale Donald. Totul nu are nevoie de nimic ca sa existe.



4.Ca exista Lipsuri (ILUZIA INSUFICIENTEI)

La un moment dat, ne-am gandit la noi insine ca fiind separati unii de altii, de univers, de intregul caruia i-am apartinut. Asa s-a nascut ideea ca “nu este suficient” loc sub soare pentru noi… Cand ne separam, ceea ce putem obtine individual ni se pare insuficient. Intotdeauna traim cu impresia si certudinea ca ne lipseste ceva. Exista insa intotdeauna destul si suficient pentru fiecare dintre noi, pentru toti. Nu poti afirma ca un lucru iti este insuficient daca nu ai nevoie si nu doresti acel lucru. Natura universala isi este suficienta prin ea insasi. Natura umana este una singura. Facand parte din intreg nu putem fi realmente separati ca entitati. Daca exista un singur lucru si acest lucru este tot ceea ce exista, atunci nu pot exista lipsuri de niciun fel, afirma in continuare Neale Donald.


5. Ca exista Cerinta (ILUZIA CERINTEI)

Trebuie sa fie ceva ce pot fi sau ce pot face pentru a avea “suficient”. Acest “suficient” trebuie sa implice ceva, trebuie sa-mi ceara ceva. Trebuie doar sa descoper ce este acel Ceva. Trebuie sa vad care este acea Cerinta. Daca ceva este “insuficient”, inseamna ca exista o posibilitate de a-l face la un moment dat sa devina “suficient”. Iluzia lnsuficientei reprezinta cauzalitatea Iluziei Cerintei. “Nu destul” ne determina sa ne intrebam ce am putea face pentru a avea “destul”: destula fericire, destula iubire, destul Dumnezeu, destula siguranta, destul din tot ce este insuficient… Fiinta umana i-a atribuit aceasta iluzie chiar si lui Dumnezeu. Energia creatoare CERE si ea ceva de la noi pentru a-i primi indurarea, rasplata, fericirea suprema, Raiul. Iluzia Cerintei este cea care a determinat umanitatea sa traiasca dupa reguli ale omului, reguli ale lui Dumnezeu, reguli, legi, proceduri… Ne razvratim mai mult sau mai putin. De multe ori ne conformam Cerintei. Credem ca TREBUIE sa facem ceva pentru a-l multumi pe Dumnezeu. Esecul in a indeplini acest lucru poate atrage dupa sine consecinte inspaimantatoare.



6. Ca exista Judecata. (ILUZIA JUDECATII)

Daca exista Cerinta, de unde vom sti daca cineva a indeplinit aceste cerinte? A trebuit de aceea sa existe un sistem de judecata care sa ne dea verdictul pozitiv sau negativ. S-a nascut in lume Iluzia Judecatii. Am creat in mintile noastre iluzia unui Creator care ne judeca, am creat in viata noastra de pe pamant un sistem uman de judecata, afirma acelasi autor. Scopul? Pentru a ne asigura ca Cerinta exista astfel incat sa putem primi suficient din ceea ce nu este suficient. I-am atribuit lui Dumnezeu un sistem de judecata pentru a ne justifica actiunea noastra de judecare a celorlalti (in functie de rasa, sexualitate, gen, putere, posibilitati materiale, etc.)


7. Ca exista Condamnare (ILUZIA CONDAMNARII)

Daca exista un sistem al judecatii, atunci trebuia sa existe si o recompensa pentru cei care se conformeaza cerintei, implicit o pedeapsa pentru cei care nu se conformeaza. Astfel, spune Neale Donald Walsch, a aparut ideea condamnarii. Judecata nu putea exista fara o consecinta a ei - condamnarea. S-au nascut astfel condamnarile aici, in vietile noastre de pe pamant, cat si condamnarile de dincolo de aceasta viata. Supunem atat actiunile noastre, cat si pe ale celor din jurul nostru propriei judecati, propriului sistem de judecata. Le catalogam ca fiind corecte sau incorecte. Actiunile noastre nu sunt intotdeauna cele mai potrivite pentru ca de cele mai multe ori nu intelegem ca menirea noastra este sa facem parte din intreg. “Daca Dumnezeu este iubire – iubirea suprema, completa, adanc - cum poate atunci sa existe condamnarea? Daca Dumnezeu este atotiertator, cum poate Dumnezeu sa ne condamne la torturi nesfarsite? Daca noi facem parte din intreg, intregul este viata, viata este Dumnezeu insusi, de ce s-ar judeca Dumnezeu pe sine?”, se intreaba Neale Donald.


8. Ca exista Conditionare (ILUZIA CONDITIONARII)

Nu poti spune ca iubesti daca iti legi iubirea de anumite conditionari. In univers nu exista conditionare. Ceea ce este este pur si simplu. Fara conditii. Nu se poate ca ceea ce este iubire sa nu fie iubire. “Dragostea nu cunoaste conditii”, spune autorul. Ea este dragoste pur si simplu. Nu ne-au fost dat nici cereri si nici conditii. Putem avea viata la care aspiram, viata pe care ne-o dorim cu adevarat. Trebuie doar sa o alegem. Si sa alegem cu inima. Astfel, precizeaza Neale Donald Walsch, umanitatea a dezvoltat religii pentru a explica aceste cerinte si conditii, pentru a primi iubirea lui Dumnezeu. In jurul iubirii supreme au inceput sa fie construite ziduri de conditii. Dumnezeu a inceput sa spuna “te iubesc” in mod conditionat. Te iubesc daca...

In mod automat, cei care se conformau conditionarilor erau mai buni, mai deosebiti, mai ALTFEL decat cei care nu supuneau conditiilor. Astfel s-a nascut Iluzia Superioritatii in umanitate. Cei care au obtinut mai mult au fost declarati si s-au autodeclarat ca fiind superiori. Nu exista insa superioritate, spune Neale Donald Walsch, cand toti suntem unul singur, cand toti laolalta formam un intreg, iar acest intreg este universul insusi. Poate fi un lucru superior lui insusi? CUM?...


10. Ca exista Ignoranta (ILUZIA IGNORANTEI)

Ignoranta este o iluzie. A crede ca ignoranta nu este o iluzie este o iluzie in sine. Iubirea estelibertate. Ea invita la exprimare, la o exprimare completa, intreaga. Iubirea deschide. Iubirea invita sa-i testezi toate mijloacele, sa depasesti limitele ignorantei. Teama blameaza exprimarea totala. Teama suprima libertatea. Iubirea nu inseamna suprimare, anihilare, minciuna. “Cauta orice raspuns. Vorbeste orice cuvant. Impartaseste orice gand. Crede in orice daca crezi cu tarie. Iubirea ne invita sa traim adevarul nostru. – aceasta este esenta iubirea. Si deja stim ceea ce este de stiut despre cine suntem cu adevarat”, specifica maestrul spiritual.
preluare de pe: http://esoterism.ro/ro/10iluzii.php

11 aprilie 2011

Prana - forţa universală a vieţii

Prana este forţa vitală, psihică şi spirituală care susţine deopotrivă atât acţiunile şi manifestările corpului cât şi pe cele ale minţii, fiind subjugată de acestea la fel cum un cal este înhămat la o trăsură, şi fiind dirijată de către minte exact pe căile pe care aceasta doreşte să călătorească, pentru a-şi împlini dorinţele.
Marii înţelepţi şi iniţiaţi ai acestei planete, indiferent de tradiţia de care au aparţinut au revelat faptul că există o energie vitală fundamentală şi divină care transcende timpul şi spaţiul, care impregnează toate lucrurile şi fiinţele din univers şi de care depinde sănătatea şi viaţa tuturor fiinţelor vii. Existenţa ei a fost recunoscută unanim încă din cele mai vechi timpuri, fiind cunoscută sub diferite nume. Yoghinii o numesc prana, polinezienii şi hawaienii - mana, chinezii - qi, iar japonezii - ki. Hippocrate a numit-o Vis Mediatrix Naturae, iar Galen - Pneuma. În lucrările atribuite iniţiatului Hermes Trismegistos această energie este menţionată cu numele de Telesma.
Alchimistul Robert Fludd o numea spiritus, iar kabbaliştii, restrângându-i semnificaţia, o numeau lumină astrală; hipnotistul Franz Anton Mesmer i-a spus fluid magnetic, în timp ce psihiatrul Wilhelm Reich a vehiculat pentru prima dată denumirea de energie orgonică. Mai recent, referindu-se la forţa primară şi subtilă a vieţii, oamenii de ştiinţă şi parapsihologii au numit-o bioenergie.Potrivit străvechii învăţături hinduse, prana este puterea divină care, în procesul creaţiei universului, acţionează mai întâi în akasha tattva, unul dintre elementele de bază ale manifestării. Practic, universul însuşi este creat din această substanţă-substrat fundamentală akasha tattva, prin puterea energiei divine prana. Upanishadele afirmă că înainte de manifestare era nemanifestarea, care nu este tot una cu vidul transcendent, ci este însăşi prana. Ea este prin urmare, „sufletul” energiei, esenţa oricărei mişcări, forţa şi puterea din toate lucrurile şi fiinţele. De pildă, prana se manifestă în mişcarea corpurilor celeste, în gravitaţie, electricitate şi magnetism, fiind substratul energetic subtil al tuturor acestor forţe . Ea face parte integrantă din toate formele de viaţă, de la protoplasma cea mai inferioară şi până la cea mai complexă fiinţă din univers. Ea este de asemenea prezentă şi în obiectele neanimate, tot ca forţă a vieţii, tradusă aici în energia de coeziune a lucrului în sine. Prana pătrunde toate formele de materie, fără să fie ea însăşi materie. În textele occidentale contemporane, din nevoia de a se găsi o omologare materială acestei manifestări, prana a fost asemănată adeseori cu electricitatea. Mai mult decât atât, ea nu contribuie numai la acţiunile de creaţie şi menţinere a universurilor. Atunci când o fiinţă sau o substanţă materială ajunge la sfârşitul ciclului său de viaţă sau de existenţă de sine stătătoare energia care a susţinut-o până atunci se resoarbe în prana universală şi nediferenţiată.
Deşi prana este omniprezentă, ea este totuşi mai concentrată în anumite locuri, cum ar fi vârfurile munţilor şi zonele aflate lângă apele curgătoare, manifestându-se în mod concret sub forma concentraţiilor crescute de ioni negativi.
Tradiţia yoghină consideră că trupul fizic uman este structurat după modelul unui rezervor energetic de prana, care acţionează ca “biomotor” vital al corpului. Prin intermediul fenomenelor continue de rezonanţă, prana personală se află într-un permanent contact cu depozitul infinit al prana-ei universale. Astfel, putem remarca încă o dată importanţa excepţională a fenomenului de rezonanţă care reprezintă baza metafizică şi practică a oricărui proces de comuniune între macrocosmos, ca unitate de ansamblu, totalizatoare, şi oricare alt sistem sau parte care îl reflectă în miniatură.

yogaesoteric