Celulele stem reîntregesc dantura

 

Dinţii pierduţi se vor putea regenera cu ajutorul celulelor stem

Statisticile din ultimii ani privind sănătatea orală au o concluzie comună: românii au mari probleme cu dantura.

Această situaţie s-ar putea schimba în viitor, cu ajutorul tratamentelor pe bază de celule stem extrase din dinţi.

Potrivit celui mai recent Eurobarometru pe tema sănătăţii orale, publicat în luna februarie a acestui an, 41% din locuitorii statelor membre ale Uniunii Europene au dantura completă şi nu se confruntă cu probleme foarte grave ale dinţilor.

În ceea ce priveşte România, procentul este mult mai mic, astfel încât doar 30% din locuitorii acestei ţări mai au toţi dinţii.

În prezent, singurele opţiuni pentru a umple golurile lăsate de dinţii pierduţi sunt protezele, punţile sau implanturile dentare.

Dinţi noi, în laborator

Cele mai noi descoperiri în domeniul stomatologiei vor face posibilă, în viitorul apropiat, regenerarea ţesuturilor dentare cu ajutorul celulelor stem.

Deşi procedura de prelevare a celulelor stem din dinţii de lapte ai copiilor şi din molarii de minte ai adulţilor este deja posibilă şi la noi în ţară, până în prezent, utilitatea acestora în refacerea dinţilor pierduţi a fost dovedită doar în laboratoarele de cercetare, pe animale de laborator.

Astfel, o echipă de cercetători de la Universitatea de Ştiinţă din Tokyo au prelevat celule stem din dinţii sănătoşi ai şoarecilor de laborator şi le-au implantat într-o zonă rămasă fără dinte.

După doar o lună, oamenii de ştiinţă au observat că în locul ­respectiv a erupt un nou dinte, cu aceeaşi duritate şi la fel de sensibil ca şi ceilalţi.

Potrivit specialiştilor, cu ajutorul celulelor stem extrase din pulpa dentară se poate, de asemenea, regenera dentina afectată de carii, pentru reîntregirea dintelui.

Au şi alte utilizări

Deşi indicaţia principală a celulelor stem din dinţi o reprezintă afecţiunile dentare, acestea au şi alte proprietăţi care le fac utile în tratamentul unor boli grave.

Printre indicaţiile acestui tip de celule stem se numără îmbunătăţirea funcţiei cardiace după un infarct miocardic prin implantarea celulelor stem în zona afectată a inimii, bolile neurodegenerative, cum sunt maladia Parkinson şi ­Alzheimer, osteoartrita, artroza şi fracturile osoase.

Când se extrag

Celulele stem din corp îmbătrânesc şi ele odată cu noi, iar în timp îşi pierd capacităţile de regenerare.

Aşadar, cu cât sunt prelevate mai devreme, cu atât beneficiile aduse de ele sunt mai multe.

Specialiştii recomandă în primul rând prelevarea celulelor stem din dinţii de lapte ai copiilor cu vârste între 5 şi 14 ani, dar ele pot fi extrase şi din măselele de minte ale adulţilor, cu condiţia ca acestea să nu fie în niciun fel lezate.

Chiar şi în cazul copiilor, nu pot fi prelevate celule stem din dinţii cariaţi sau din cei expuşi la radiaţii X.

Utilitate: Celulele stem din dinţi pot fi folosite pentru regenerarea ţesutului osos.


Se pot preleva şi în România

La noi în ţară există două centre de prelevare a celulelor stem din dinţi, la Bucureşti şi la Cluj-Napoca, iar sediul central al acestora ­este în Grecia, la Salonic.

Clinica se numeşte Biohellenika, iar costul pentru kitul de prelevare şi pentru păstrarea celulelor în clinica din ­Grecia este de 1.200 de euro pentru un dinte.

Toţi dinţii de lapte pot fi o sursă de celule stem, însă în urma prelevării, s-a dovedit că cel mai mare număr de celule stem se găseşte la incisivii centrali superiori.

Tratamentele posibile prin implantarea celulelor stem sunt: înlocuirea ţesutului miocardic infarctat, regenerarea oaselor, tratamentul bolilor neurodegenerative, regenerarea pulpei dentare şi vitalizarea dinţilor, tratamentul diferitelor boli dentare (parodontopatii sau afecţiuni ale gingiei).

Unii cercetători susţin că celulele stem din dinţi se multiplică mai rapid şi mai mult timp decât cele prelevate din alte ţesuturi ale corpului.

Specialistul nostru
Dr. Despina Miciulică

medic ­stomatologie generală pedodonţie-ortodonţie

preluare de pe: http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/medicina_alternativa/Celulele_stem_reintregesc_dantura_0_278372657.html

Dintele crescut în rinichi: o nouă cale spre obţinerea de organe prin bioinginerie

 

Cercetătorii japonezi au reuşit să dezvolte un dinte din celule implantate într-un rinichi de şoarece, cu ajutorul unei tehnici care, în viitor, ar putea permite obţinerea mult mai rapidă de organe destinate transplanturilor.

 

În trecut, biologii au reuşit să cultive dinţi în laborator, pe care ulterior i-au transplantat cu succes în maxilarele şoarecilor. De această dată, cercetătorii niponi au utilizat o tehnică nouă care permite o dezvoltare mult mai rapidă. Noua metodă permite o creştere mai rapidă cu 10 zile decât metoda anterioară, spune Takashi Tsuji de la Universitatea din Tokyo şi coordonator al studiului.

 

“Regenerarea organelor care ar putea să le înlocuiască pe cele distruse sau pe cele care lipsesc este primul nostru obiectiv. Cu toate acestea, nu am ajuns încă în acel punct în care tehnica ar putea fi utilizată asupra oamenilor. Abia am trecut de prima etapă a cercetării,” a adăugat profesorul.

 

Echipa, care include cercetători de la Universitatea de Medicină şi Stomatologie din Tokyo, dar şi de la Universitatea Tohoku din Tokyo, a dezvoltat o “sămânţă” prin combinarea unor celule speciale, necesare pentru a forma un dinte. Aceste celule au interacţionat între ele, crescând ţesuturi şi creând un adevărat dinte. Apoi “sămânţa” a fost introdusă într-o bucată minusculă de plastic pe care cercetătorii au implantat-o în rinichiul unui şoarece.

 

Atunci când dintele a fost suficient dezvoltat, cercetătorii l-au transplantat în gingia unui alt şoarece, confirmând astfel faptul că dintele artificial se poate adapta la mediul bucal, conectându-se la nervi şi vase de sânge, la fel ca un dinte real.

 

Şoarecele poate simţi durere şi alţi stimuli locali, deoarece dintele transplantat reacţionează la fel ca un dinte natural.

 

Cercetătorii speră să poată utiliza această tehnică pentru a dezvolta organe perfect funcţionale, capabile să înlocuiască părţi anatomice pierdute sau distruse de boli sau vârstă.

 
Sursa: France24

Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA