Românii din Ungaria

În Ungaria, liderii organizaţiilor româneşti susţin că numărul românilor din această ţară este în jur de 20-25.000 de membri, în timp ce statisticile oficiale ungare de la recensămîntul din 1990 prezintă numărul etnicilor români ca fiind mult mai mic: după naţionalitate 10.740, iar după limbă maternă 8.730.

Date generale

Românii trăitori pe teritoriul Ungariei se consideră cea mai vestică ramură a românităţii. Ei sînt urmaşii românilor a căror soartă, de-a lungul secolelor, a fost comună cu cea a majorităţii populaţiei maghiare.

Românii formează pe aceste locuri o minoritate naţională băştinaşă, care înainte de 1920 a avut legături naturale, directe, cu marea masă a românilor din Ardeal.

Localităţile în care azi trăieşte majoritatea românilor din Ungaria se găsesc de la Mureş pînă dincolo de Crişul-Repede, de-a lungul frontierei dintre Ungaria şi România, respectiv în Budapesta.

Biserică, şcoală sau instituţie culturală, eventual organizaţie românească se găseşte în următoarele localităţi: Aletea, Apateu, Bătania, Bedeu, Bichiş, Bichişciaba, Budapesta, Cenadul Unguresc, Ciorvaş, Crîstor, Chitighaz, Darvaş, Jula, Jaca, Leta Mare, Leucuşhaz, Micherechi, Otlaca-Pustă, Peterd, Pocei, Săcal, Seghedin, Vecherd.

Învăţământul

În jur de 1400 de elevi învaţă româneşte în Ungaria.

La cele 11 şcoli generale, unde se predă limba şi literatura română sunt înscrişi în total peste 1200 de copii, iar la Liceul Românesc „Nicolae Bălcescu” din Jula învaţă aproape 200 de elevi. În clasele întâi ale şcolilor generale sunt aproximativ 150 de elevi, iar liceenii sunt în număr de peste 50.

Organizaţii

În Ungaria, urmând modelul tradiţiei maghiare, comunitatea românească este organizată în peste 20 de structuri asociative cu o paletă largă de reprezentare, de la cea socio-politică, la cea cultural-educaţională.

Astfel, se disting îndeosebi următoarele organizaţii:

-Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria (UCRU), preşedinte dr. Ioan Ciotea;

-Comunitatea Cercetătorilor şi Creatorilor Români din Ungaria, preşedinte Elena Csobai;

-Societatea Culturală a Românilor din Budapesta, preşedinte dr. Maria Berényi;

-Asociaţia Culturală Română din Chitighaz, preşedinte Ana Buha;

-Asociaţia Culturală a Românilor din Seghedin, preşedinte Ştefan Soc;

-Fundaţia pentru Cultura Română din Ungaria, preşedinte dr. Gheorghe Petruşan, vicepreşedinţi dr. Maria Gurzău Czeglédi şi dr. Gheorghe Ruja;

-Fundaţia “Pro Musica”, preşedinte Ştefan Oroian;

-Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria (AŢRU), preşedinte Traian Cresta;

-Autoguvernarea Română Locală din Micherechi, primar Teodor Martin;

-Coaliţia Românilor din Ungaria, preşedinte Teodor Martin, secretar dr. Gheorghe Ruja;

-Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria, director dr. Maria Berényi;

-Şcoala Generală şi Liceul Românesc “Nicolae Bălcescu” din Jula, director dr. Maria Gurzău Czeglédi;

-Corul Mixt “Pro Musica” din Jula, conducător Ştefan Oroian;

-Corul Mixt “Viva la Musica” din Chitighaz, conducător Ana Buha;

-Corul Mixt “Armonia” din Apateu, conducător Gheorghe David;

-Trupa de teatru a Liceului Românesc “Nicolae Bălcescu”, director Maria Gurzău Czeglédi, regizor Eleonora Chiriac, coordonator Vera Gurzău;

-Echipa Folclorică “Gheorghe Nistor” din Micherechi, conducător Vasile Papp;

-Echipa de Păstrare a Tradiţiilor din Aletea, conducător Petru Sabău.

Presa

Legile în vigoare stabilesc dreptul minorităţilor la informare în limba maternă, dreptul de acces la aceste medii de informare în limba maternă. Statul maghiar asigură cheltuielile scoaterii a cel puţin unui organ de presă săptămânală în limba română, iar Radiodifuziunea Maghiară şi Televiziunea Maghiară are obligaţia stabilită prin lege ca să asigure sistematic program românesc, emisiunile minorităţilor fiind considerate obligaţii de către serviciu public ale mass-media.

Program în limba română la radio se realizează din 1980. În prezent se difuzează zilnic o oră şi jumătate emisiune regională şi o jumătate de oră program pe ţară. Redacţia emisiunilor este la Seghedin, funcţionează cu cinci colaboratori cu post întreg. Emisiunile regionale se difuzează la orele de prînz, iar cele pe ţară, seara la oră de maximă audiere. Programul se transmite în mare parte pe undele ultrascurte, dar, din păcate, pe bandă estică, ceea ce pentru mulţi români nu este accesibilă.

În privinţa emisiunilor de televiziune, redacţia românească din Seghedin există din 1982. În prezent se realizează emisiune românească săptămînal, 26 de minute. Programul se dă în zi de lucru, de regulă între orele 13.00 şi 14.00 pe postul naţional maghiar, transmis terestru. Emisiunea se reia în aceeaşi săptămînă, de obicei sîmbăta înainte de masă, tot de un post naţional maghiar, transmis pe satelit. Redacţia românească are 3 colaboratori interni. De asemenea, emisiuni realizate în limba română se transmit şi pe reţeaua de cablu la Bătania, Bichişciaba, Chitighaz şi la Jula. Programul Televiziunii Române poate fi recepţionat aproape în toate localităţile populate de românii din Ungaria.

În planul presei scrise, cea mai reprezentativă publicaţie este “Foaia românească” al cărei redactor-şef este Eva Iova. Are frecvenţă de apariţie săptămânală, în 16 pagini. Redacţia revistei se găseşte la Jula. Ziarul a aniversat, în luna ianuarie 2001, o jumătate de secol de la prima apariţie. “Foaia românească” apare în prezent în 800 de exemplare. Paginile revistei pot fi citite din toamna anului 2000 şi pe Internet (www.foaia.hu). Editorul responsabil al revistei este Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria.

preluare de pe sursa: http://reinvierea.wordpress.com/romanii-din-ungaria/