| Scris de Laura Oana
Ielele sau Sanzienele sunt fapturi feminine suprana-turale din mitologia romaneasca, foarte raspandite in superstitii si care, cel mai frecvent, sunt descrise ca niste fecioare zanatice, cu o mare putere de seductie si cu puteri magice, avand aceleasi atribute ca Nimfele, Naiadele, Dryadele sau chiar si ca Sirenele.
|  |
Ielele locuiesc in vazduh, in paduri, pesteri, in munti sau pe maluri de ape sau se intalnesc la raspantii ori adesea scaldandu-se in izvoare. Se povesteste ca apar in special noaptea, la lumina lunii, rotindu-se in hora, in locuri retrase si chiar in vazduh, dansand goale cu parul despletit sau in vesmant de zale. Dansul lor specific este hora, iar locul pe care au dansat ramane ars ca de foc si iarba nu mai poate creste o vreme buna pe locul batatorit. Cand iarba rasare din nou, are o culoare verde-intunecata, vitele refuza sa pasca aici, iar terenul devine prielnic inmultirii ciupercilor. Potrivit povestilor taranesti, ielele apar uneori cu trup, alteori sunt doar naluci imateriale, dar in general, nu sunt considerate genii rele, ci ele se razbuna doar atunci cand sunt provocate, ofensate sau privite in timpul dansului.
Sanzienele, tornadele din jurul nostru
Se spune ca viata este mult mai frumoasa, mai bogata si mai inteleapta decat isi poate imagina omul secolului XXl. Batranii si persoanele cu capacitati paranormale spun ca mintea, mai degraba rationala decat intuitiva, a uitat sa inteleaga graiul fermecator al plantelor si fluturilor. Nu mai credem decat in ce vedem si suntem convinsi ca Zanele, Spiritele Padurilor, Elfii jucausi sau Ondinele sunt doar povesti frumoase, ca suntem sigurele fiinte inteligente de pe planeta, desi despre Spiritele Naturii si existenta lor, vorbesc toate povestile lumii si exista inca departe de orase oameni care le vad, le simt, le aud, le inteleg, le iubesc si le respecta.
Lidia Barsan, in lucrarea “Elfi, Gnomi, Silfe, Spirite tainice ale naturii”, spune ca dincolo de ceea ce vedem, atingem si pipaim, se afla un chip al lumii ascuns doar celui care se limiteaza din cauza ratiunii. Vazute astfel, ielele nu sunt altceva decat spirite ale aerului, numite si Silfe. Potrivit teoriei, ele se ocupa de corpul mental al universului si creaza inteligenta tuturor fiintelor. Acestea populeaza aerul planetei, primenesc atmosfera, insufletesc visele si aspiratiile si pastreaza puritatea vietii.
Pedepsele nenumitelor
Ielele nu duc o viata individuala: se aduna in cete si pot zbura cu viteze fabuloase, parcurgand “noua mari si noua tari” intr-o singura noapte. In “Descriptio Moldaviae”, Dimitrie Cantemir numeste ielele “nimfe ale aerului, indragostite cel mai des de tinerii mai frumosi”. De fapt, “iele” nu este un nume, ci pronumele personal feminin “ele”, rostit popular in timp ce numele lor real, tainic si inaccesibil, este inlocuit cu simboluri: Danse, Dragaice, Valve, Iezme, Irodite, Rusalii, Nagode, Vantoase sau epitete flatante precum Maiestrele, Frumoasele, Musate, Fetele Codrului. In popor se spune ca barbatii si femeile care lucreaza de sarbatori, mai ales in cele dedicate lor, sunt ridicati in vartejuri grozave de pe pamant, chinuiti si smintiti. Multi gospodari de la sate pot povesti cum, in zi senina, s-au trezit cu fanul abia strans luat si dus de Vantoase - un vartej format din curenti turbionari care se formeaza instantaneu si dispar undeva prin paduri. Daca un barbat ramane olog dupa ce a adormit pe camp, satenii cred si acum ca a fost pedepsit de iele. Grindina, inundatiile catastrofale, uscarea pomilor din aceasta perioada a anului sunt atribuite tot puterilor malefice ale sanzienelor. Poporul a inventat si remedii impotriva actiunilor negative ale acestor fapturi. Metodele sunt preventive, precum pelinul si usturoiul purtate la brau ori la palarie, sau sunt medical-exorciste: jocul calusarilor dansat pe trupul unui om imbolnavit de iele.
Tot pentru a evita razbunarea ielelor, se infige un craniu de cal in parul portii.
Calendarul zanelor
15 Martie sau Idele lui Martie, o zi in care are loc Festivalul nimfelor raurilor si ale spiritelor apei. “In aceasta zi inotati pe riscul vostru”, spun batranii.
30 Martie este Ziua Domoviyrilor - niste spirite ale naturii cu infatisare de pitici. Acum ei isi leapada pieile de iarna si isi fac altele, mai luminoase, pentru vara. In aceasta zi, aceste spirite manifesta un temperament rautacios, iar persoanele care intra in contact cu ele trebuie sa isi ia masuri de protectie.
1 Martie, o zi numita “Beltane”, cand spiritele naturii ies afara din dealuri pentru a celebra festivalul antic al Marii Zeite.
A 4-a zi dupa Pastele ortodox sau “Pastele blajinilor”, un popor credincios, care traieste pe malurile raurilor, langa ostroave sau in pesteri ori la hotarul cu Raiul. Pentru ca acum ei isi serbeaza Pastele, este bine sa faceti precum bucovinencele care pastreaza in fiecare an cojile de la ouale folosite, albe sau rosii, si le arunca intr-o apa curgatoare, de unde ajung in tara de la granita Raiului si se transforma in oua intregi, din care mananca blajinii.
24 Iunie sau “Sanzienele” este serbata in noaptea din ajunul Sfantului Ioan Botezatorul din 23 pe 24 iunie. In noaptea de Sanziene, la miezul noptii se deschid cerurile si sanzienele, ielele sau frumoasele isi fac aparitia, fermecand muritorii cu cantecele si dansurile lor. Tot acum se aprind focurile deasupra comorilor.
7 August - in ziua de “Lammas Tide” ies la iveala dealurile zanelor si locuintele lor, care se ridica deasupra pamantului sustinute de stalpi puternici.
n Sfarsitul lui august, inceputul lui septembrie marcheaza festivalul Crom Dubh, in Irlanda, o vreme cand este bine sa stai in casa noaptea, pentru a te feri de spiritul unui calaret negru fara cap, care prevesteste moartea.
29 Septembrie este ziua in care “Domnul Zanelor” deschide portile dintre lumea noastra si taramul zanelor, iar daca un muritor vrea sa calatoreasca pe taramul lor, poate sa o faca, cu conditia sa se intoarca inainte ca usile sa se inchida la loc.
8 Noiembrie este o alta zi in care “Domnul Zanelor” permite muritorilor sa arunce o privire in imparatia sa.
11 Noiembrie – o sarbatoare traditionala numita “Hollantide”, cand oamenii din dealuri “hogmen”, unele dintre cele mai de temut spirite Manx, se muta in alte case, asa ca oamenii este bine sa nu iasa la plimbare. In aceasta zi se sarbatoreste si “Lunantishees”, festivalul spiritelor care protejeaza o planta numita porumbarul, sacra pentru zane
Iunie – luna ielelor
Iunie este luna a sasea din calendarele reformate, dar a fost a patra luna din stravechiul calendar roman, de unde si-a pastrat denumirea care se trage de la numele zeitei romane Iuno, sotia lui Jupiter, patroana femeilor casatorite. Dupa credintele populare, acum se infrunta fortele binele cu ale raului, iar omul simplu incerca sa faca anumite compromisuri ritualice pentru imbunarea lor. Prin urmare, Ispasul se tinea de teama grindinii, lupilor si accidentelor, ziua Lunii ratacite de pe 5 iunie era pentru ferirea oamenilor de raceala, iar “baltatele”, din 14 iunie, era o zi serbata pentru ferirea de Iele, plus zile celebrate pentru ferirea campului de seceta sau grindina. Pana si sfintii crestini sunt uneori deghizati sub un invelis pagan (Onofrei, Elisei, Timotei, Vartolomeu), in timp ce divinitatile pagane precum Dragaica, Caloianu si Sanzienele se regasesc sub ascunzisul hainei crestine. Cu trecerea vremii, importanta zilelor inchinate divinitatilor lui iunie a fost mult diminuata, ele trecand in randul “sfintilor marunti”, dar au ramas destul de bine reprezentate in calendarul popular romanesc. Cel mai important fenomen astronomic ce are loc in aceasta luna este solstitiul de vara din 21 iunie, moment in care soarele atinge cea mai mare declinatie boreala, cu cea mai lunga zi din an, iunie fiind luna cu cea mai puternica insolatie. Acest important eveniment astronomic este urmat, in calendarul popular, de ziua Sanzienelor, sarbatorita in 24 iunie, zi ce consfinteste deschiderea din plin a sezonului culegerii plantelor de leac.
Astrologic, iunie este interpusa intre zodia Gemenii si cea a Racului, Gemenii fiind un simbol al dualitatii in asemanare si chip si de aceea prima parte a intervalului este sub imaginea tuturor opozitiilor interiore si exterioare, contrare si complementare, relative sau absolute, cand totul se implineste intr-o tensiune creativa, culminand cu apogeul verii. Incepand din 22 iunie isi exercita amprenta zodia Racului, un simbol care exprima schimbarea de sens a miscarii soarelui, miscare care devine descendenta, din ascendenta, cum a fost pana in acest moment.
Calendarul de peste vremuri
In 18 iunie se celebra “joia verde” sau manioasa, zi care se tinea pentru protectia recoltelor, vitelor si sanatatii oamenilor. Acum se celebrau “Paparudele”, cand se secera orzul, un obicei menit sa sporeasca recolta. Vinerea se tinea pentru apararea de tunete si era ziua “Sfantului apostol Juda, fratele domnului”, o zi cand se lucra numai pana la amiaza si se facea claca pe mancare si bautura. Ziua de 23 este considerata “miezul verii” sau Ajunul Sfantului Ioan Botezatorul, o zi in care se aduna sanzienele si se faceau cununi de flori care se aruncau pe acoperis pentru aflarea ursitei. In ziua de 24 erau celebrate chiar sanzienele. Era ziua soarelui, cand se spunea ca amutea cucul, iar in calendarul crestin se serbeaza Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul.
In aceasta zi nu se lucreaza si scaldatul este interzis. Acum se culeg plante de leac pentru ca infloreste feriga, “iarba fiarelor”, si se fac farmece de dragoste. In 25, se tinea Joia Bulcii, de teama ielelor, iar in 29 se celebreaza “Sampetru de vara, sarbatoarea lupilor”, adica Sfintii Apostoli Petru si Pavel, zi cand, daca tuna sau fulgera, pana si nucile si alunele vor avea viermi. Ca sa te aperi de grindina si lupi, se dau pomana colaci, lumanari si mere. Luna se incheie in 30 cu “Stoborul sampetrului” sau Soborul Sfintilor 12 Apostoli.
preluare de pe sursa:
http://www.replicahd.ro/replica_db/index.php?pagerun=2&p=2395&more=1&c=1&tb=1&pb=1
|
