Mitropolitul Serafim de Pireu: Mesia pe care îl aşteaptă rabinii poporului evreu este înfricoşătorul antihrist

 

Citez din Mitropolitul Serafim de Pireu: <<Mesia pe care il asteapta rabinii poporului evreu este infricosatorul antihrist>>

Raspunsuri adresate Rabinului Tesalonicului, domnului Frizis de Inaltpreasfintitul Mitropolit al Pireului, kir Serafim

Rabinul Tesalonicului, domnul Mordehai Frizis, nepotul lui Mardoheu Frizis, erou al eposului albanez[1], intr-un interviu al sau s-a referit la „Mesia” cel asteptat de iudei si a insiruit caracteristicile personalitatii si ale operei pe care o va realiza atat in randul poporului evreu, cat si in intreaga omenire.

In interviul domnului Mordehai Frizis,inregistrat video si prezentat pe internet, se stabileste exact si timpul aratarii lui „Mesia”, care va avea loc exact peste 229 de ani de azi inainte „in afara de cazul in care nu se va aplica scenariul Mantuirii rapide”.

Se declara chiar ca odata cu aceasta se va institui imparatia de o mie de ani a lui „Mesia”, care va imparati asupra poporului Israel si a intregii omeniri. „Mesia”, potrivit rabinului Frizis, nu va avea puteri dumnezeiesti, va fi insa „cel mai mare lider religios, politic si militar, ales al lui Dumnezeu, care se va fi aratat vreodata din epoca lui Moise si pana la momentul respectiv”.

Dar cata vreme, pe de o parte, prea inteleptul domn Frizis trambiteaza ca este o datorie sfanta a fiecarui evreu sa respecte cele 613 reguli ale Torei (Legea) – asa cum afirma in interviul sau, afirmatii care desigur nu reprezinta „conceptiile” sale personale, ci pozitii statornice de-a lungul istoriei ale rabinilor poporului evreu –, pe de alta parte, denatureaza si rastalmaceste complet Tora si, desigur, profetismul Vechiului Testament, asa cum se va demonstra.

Domnul Frizis se refera si la Cabala, care chipurile ar constitui cunoasterea esoterica a Torei.


Cabala insa, asa cum mentioneaza insisi rabinii in textele lor (Scholem, Εἰσαγωγή στήν Καμπάλα [Introducere in Cabala]; Roihlini, Ἡ τέχνη τῆς Καμπάλα [Arta Cabalei]; Waite AE, Doctrine and Literature of the Kabala, Hall MP, The secret teaching of all ages), nu constituie cunoasterea esoterica a Vechiului Testament, ci totala denaturare a acestuia, in asa masura, incat Dumnezeu este considerat o divinitate impersonala, Ein Sof„nimicul absolut”.

Creatia este considerata o continua evolutie-manifestare a „Dumnezeului-nimic”, pe care rabinii misticisti o prezinta in termenii apofatismului absolut, folosind tehnica ocultista a meditatiei, ca fiind, chipurile, predestinata sa renasca in epoca venirii asa-numitului Mesia, in fapt epoca a unirii cu Lucifer.

Cabala este calea unirii oamenilor cu demonii.

Prin urmare si prea inteleptul domn Frizis prin referile sale confirma faptul ca teismul Vechiului Testament al dreptilor si profetilor a fost transformat in luciferism si cult satanic de profetismul instituit de rabinii poporului evreu.

Exact din acelasi motiv rabinii au intocmit cutremuratorul Talmud prin care au alterat complet intreaga dimensiune duhovniceasca si ontologica a Legii si a Profetilor si prin care neaga cu furie si cu terorizanta indarjire pe singurul Mesia adevarat, pe Fiul si Cuvantul intrupat al lui Dumnezeu Tatal, Iisus Hristos.

Profetismul vechitestamentar, pe care deliberat iudaismul doreste sa il ignore, constituie edificiul de diamant al dumnezeirii dupa fire (φύσις) si fiinta (οὐσία) a adevaratului Mesia, a Domnului nostru Iisus Hristos.

Profetul rege David in psalmul 109 scrie: „Zis-a Domnul Domnului meu: «Sezi de-a dreapta Mea pana ce voi pune pe vrajmasii mei asternut picioarelor Tale»”.


Isaia cel cu mare glas, scrie la 7, 14: „Pentru aceasta Domnul meu va va da un semn: Iata, Fecioara va lua in pantece si va naste fiu si vor chema numele lui Emanuel.”, 9, 5:„Caci Prunc s-a nascut noua, un Fiu s-a dat noua, a Carui stapanire e pe umarul Lui si se cheama numele Lui: Inger de mare sfat, Sfetnic minunat, Dumnezeu tare, biruitor, Domn al pacii, Parinte al veacului ce va sa fie.”, 35, 4: „Iata Dumnezeul nostru! Cu judecata rasplateste si va rasplati; El va veni si ne va mantui”, 52, 13-14: „Iata ca Sluga Mea va propasi, Se va sui, mare Se va face si Se va inalta pe culmile slavei! Precum multi s-au spaimantat de El – asa de schimonosita li era infatisarea Lui, si chipul Lui atat de fara asemanare cu oamenii”, 53, 1-12: „Cine va crede ceea ce noi am auzit si bratul Domnului cui se va descoperi? Crescut-a inaintea Lui ca o odrasla, si ca o radacina in pamant uscat; nu avea nici chip, nici frumusete, ca sa ne uitam la El, si nici o infatisare, ca sa ne fie drag. Dispretuit era si cel din urma dintre oameni; om al durerilor si cunoscator al suferintei, unul inaintea caruia sa-ti acoperi fata; dispretuit si nebagat in seama. Dar El a luat asupra-Si durerile noastre si cu suferintele noastre S-a impovarat. Si noi Il socoteam pedepsit, batut si chinuit de Dumnezeu, Dar El fusese strapuns pentru pacatele noastre si zdrobit pentru faradelegile noastre. El a fost pedepsit pentru mantuirea noastra si prin ranile Lui noi toti ne-am vindecat. Toti umblam rataciti ca niste oi, fiecare pe calea noastra, si Domnul a facut sa cada asupra Lui faradelegile noastre ale tuturor. Chinuit a fost, dar S-a supus si nu si-a deschis gura Sa; ca un miel spre junghiere s-a adus si ca o oaie fara de glas inaintea celor ce o tund, asa nu Si-a deschis gura Sa. Intru smerenia Lui judecata Lui s-a ridicat si neamul Lui cine il va spune? Ca s-a luat de pe pamant viata Lui! Pentru faradelegile poporului Meu a fost adus spre moarte. Mormantul Lui a fost pus langa cei fara de lege si cu cei facatori de rele, dupa moartea Lui, cu toate ca nu savarsise nici o nedreptate si nici inselaciune nu fusese in gura Lui. Dar a fost voia Domnului sa-L zdrobeasca prin suferinta. Si fiindca Si-a dat viata ca jertfa pentru pacat, va vedea pe urmasii Sai, isi va lungi viata si lucrul Domnului in mana Lui va propasi. Scapat de chinurile sufletului Sau, va vedea rodul ostenelilor Sale si de multumire Se va satura. Prin suferintele Lui, Dreptul, Sluga Mea, va indrepta pe multi, si faradelegile lor le va lua asupra Sa. Pentru aceasta Ii voi da partea Sa printre cei mari si cu cei puternici va imparti prada, ca rasplata ca Si-a dat sufletul Sau spre moarte si cu cei facatori de rele a fost numarat. Ca El a purtat faradelegile multora si pentru cei pacatosi Si-a dat viata.”



Trebuie sa se mentioneze aici ca afirmatiile neintemeiate ale rabinilor potrivit carora, chipurile, textul acesta se refera la poporul iudeu, sunt ridicole, pentru ca in context
Mesia este prezentat ca unul care se deosebeste de popor si care moare pentru pacatele poporului.

Este clar si de necontestat cuvantul profetic al lui Isaia despre petrecerea pe pamant si despre lucrarea sfanta a adevaratului Mesia, cuvant care istoric vorbind se aplica doar Domnului nostru Iisus Hristos.

De asemenea, o zdrobitoare piatra de poticnire in calea minciunii rabinilor poporului evreu o constituie si profetia lui Daniel l9, 21-27: „Si pe cand vorbeam in rugaciunea mea, iata un om, Gavriil, pe care l-am vazut in vedenia mea cea de la inceput, in zbor grabit, s-a apropiat de mine pe la vremea jertfei de seara.Si a venit si mi-a grait zicand: “Daniele, chiar acum am sosit ca sa-ti deschid mintea.Cand tu ai inceput sa te rogi, porunca mi-a fost data si eu am venit ca sa-ti vestesc, caci tu esti un om iubit de Dumnezeu. Ia aminte la cuvant si intelege vedenia! Saptezeci de saptamani sunt hotarate pentru poporul tau si pentru cetatea ta cea sfanta pana ce faradelegea va trece peste margini si se va pecetlui pacatul si se va ispasi nelegiuirea, pana ce dreptatea cea vesnica va veni, vedenia si proorocia se vor pecetlui si se va unge Sfantul Sfintilor.Sa stii si sa intelegi ca de la iesirea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului si pana la Cel-Uns – Cel-Vestit – sunt sapte saptamani si saizeci si doua de saptamani; si din nou vor fi zidite pietele si zidul din afara, in vremuri de stramtorare.Iar dupa cele saizeci si doua de saptamani, Cel-Uns va pieri fara sa se gaseasca vreo vina in El, iar poporul unui domn va veni si va darama cetatea si templul. Si sfarsitul cetatii va veni prin potopul maniei lui Dumnezeu si pana la capat va fi razboi – prapadul cel hotarat.Si El va incheia un legamant cu multi intr-o saptamana, iar la mijlocul saptamanii va inceta jertfa si prinosul si in templu va fi uraciunea pustiirii, pana cand pedeapsa nimicirii cea hotarata se va varsa peste locul pustiirii”.

Profetul Daniel spuna ca Dumnezeu se milostiveste de poporul sau si de sfanta sa cetate si nu asteapta decat 70 de saptamani, ca sa se desfiinteze stapanirea pacatului, sa inceteze profetiile si vedeniile si sa fie uns Sfantul Sfintilor.



Si desigur nu se refera la saptamani de zile, ci la saptamani de ani, asa cum admit insisi rabinii Saabla Gaon si Aben Esra.



Profetul Daniel vorbeste despre 70 de saptamani pe care le subdivide in trei perioade (Daniel 9, 24-25), sapte saptamani alcatuiesc prima perioada, care incepe din anul emiterii decretului de reconstruire a Ierusalimului, a doua perioada este alcatuita din 62 de saptamani si a treia perioada este o saptamana, in timpul careia s-ar arata Mesia.

Sapte saptamani reprezinta 49 de ani si 70 de saptamani 490 de ani, care s-au scurs de la reconstruirea Ierusalimului pana la venirea lui Mesia.

Reconstruirea Ierusalimului si a fortificatiilor acestuia a inceput prin decretul lui Artaxerxe (455 i.Hr.) si prin urmare cele 70 de saptamani de ani s-au incheiat in anul 34 d.Hr.

Ultima saptamana incepe din anul 28 d.Hr. si pe la mijlocul ei, pe la anul 31 d.Hr. se trimite la cer jertfa si devotiune prin moartea pe Cruce a Fiului lui Dumnezeu si adevaratului Mesia, Iisus Hristos, dupa ridicarea (αναφορά) careia se profaneaza[2] pustiindu-se templul lui Dumnezeu si nu mai trec decat foarte putini ani pana la distrugerea Ierusalimului de catre imparatul Roman Tit in anul 70 d.Hr.

Aceasta faimoasa profetie a lui Daniel, care stabileste cu exactitate istorica timpul aratarii si al mortii adevaratului Mesia, reprezinta o palma vesnica data furiei pervertitoare de adevar a rabinilor poporului evreu.


Nu sunt doar acestea profetiile care inainte-vestesc intruparea Cuvantului si Fiului vesnic in Domnul nostru Iisus Hristos.

Exista si altele, foarte numeroase, care stabilesc dinainte, clar si pana in cel mai mic detaliu:
Atemporalitatea Cuvantului si Fiului: Ps. 2, 1-10.
Inchinarea Magilor: Ps. 71, 10-11.
Invatatura si lucrarea Sa de izbavire si mantuire a lumii: Facere 49, 10; Ps. 2, 1-10/71, 6-18; Miheia 4, 2-3; Isaia 9, 1-8/52, 13-15/53, 4/55, 13/60, 1-7; Zaharia 13, 1-7.
Minunile Lui: Isaia 35, 1-6.
Intrarea Sa in Ierusalim calare pe manzul asinei: Zaharia 9, 9.
Tradarea lui Iuda, cei 30 de arginti si cumpararea cu acestia a tarinii olarului: Zaharia 11, 12-13.
Parasirea Sa de catre ucenici: Ps. 37, 11-15; Zaharia 13, 6-7.
Batjocurile, palmuirile, cununa de spini, impartirea hainelor Lui prin tragere la sorti, trestia cu fiere si otet: Isaia 50, 6/53, 4-7; Ps. 21, 17-19; Ps. 68, 22.
Rastignirea Sa intre doi raufacatori si intunecarea soarelui: Isaia 53, 12; Daniel 9, 26; Zaharia 13, 6.
Coborarea triumfatoare la iad: Iov 38, 17.
Invierea din morti: Ps. 15, 9-10/56/68, 19.
Propovaduirea invataturii Sale in toata lumea: Isaia 42, 1-5/52, 13-15/55, 4-5/61, 4-14 etc.

Profetii lui Israel, ajunsi la asemanarea cu Dumnezeu, au profetit clar despre intruparea Cuvantului vesnic al lui Dumnezeu, au inainte-vestit lucrarea Sa teandrica de dupa intrupare, rastignirea si invierea Sa din morti si propovaduirea invataturii Sale in toata lumea. Am putea sa scriem zile in sir despre combaterea ereziilor si a neadevarurilor rabinilor lui Israel, dar ne limiteaza spatiul. Incheiem insa cu observatia esentiala pe care a facut-o raposatul David Cooper, fost rabin convertit la ortodoxie. Acesta, in extrem de importanta sa carte «Ὁ Θεός τοῦ Ἰσραήλ» (Dumnezeul lui Israel), care „a disparut” [de pe piata] in urma interventiei Sionismului international, a demonstrat ca adevaratul Dumnezeu al Vechiului Testament este Triipostatic, Unul si Unicul Dumnezeu, Tatal, Fiul si Duhul Sfant.
Marturisirea, chipurile, zdrobitoare a lui Israel – pe care o invoca cu insistenta rabinii acestuia, cum ca Dumnezeu este „unul”, Deut. 6, 4, care in traducerea Septuagintei este urmatorea: „Asculta, Israel, Domnul Dumnezeul nostru este singurul [unul] Domn” – constituie propovaduirea clara a vazatorului de Dumnezeu Moise despre dogma treimica, pentru ca in textul masoretic expresia „Dumnezeul nostru” este redata prin cuvantul compus „elooe”, care este o forma derivata a cuvantului „eloim” si inseamna „Dumnezei” si din cuvantul „nu” care inseamna „nostru/nostri”. Prin urmare, pasajul, in traducere exacta, este: „Asculta, Israel, Domnul Dumnezeii nostri, este singurul Domn”. Insa cuvantul „unul/singurul” al textului sfant corespunde ebraicului „ehad”, care (…) inseamna monada compusa (Compara Facere 1, 5/2, 24; Iezechiel 37, 17 si altele) si astfel prin acest cuvant nu se intelege monada absoluta, pentru care ar fi trebuit sa se foloseasca cuvantul „yiahid”. Prin urmare, vazatorul de Dumnezeu Moise proclama ca Dumnezeu este unul dupa fiinta si firea Sa, dar din punct de vedere ipostatic este treimic. Un Dumnezeu in trei ipostasuri.
Sa nu se mai simta deci deranjati rabinii poporului evreu cand, in acord cu invataturile Scripturii, Biserica de-a lungul istoriei vesteste ca Mesia pe care il asteapta evreii este infricosatorul Antihrist. De altfel, preocuparea cu Cabala si cu ocultismul acesteia, cu invocarile de demoni si cu magia neagra, folosirea asa-numitei Solomoniki[3][Σολωμονική], ii „pre-gateste” eficient [pentru venirea lui Antihrist].
Ὀρθόδοξος Τύπος, 24 iunie 2011, nr. 1884, pp. 1, 7.
Traducere Mihail Ilie
[1] In al doilea razboi mondial, in lupta de aparare a grecilor impotriva atacului armatei italiene, lupte care s-au dat in zona de granita cu Albania. [n.tr.] [2] 66 d.Hr. [n.tr.] [3] Carte de sfaturi magice care a avut o mare raspandire in evul mediu. [n.tr.]
| Graiul ortodox

http://bloguri.piatza.net/mitropolitul-serafim-de-pireu-mesia-pe-care-il-asteapta-rabinii-poporului-evreu-este-infricosatorul-antihrist/