Aceasta zona este printre putinele care au conservat tipuri de colinde ce dezvolta teme si motive de o incontestabila vechime, exprimate intr-o limba cu o puternica amprenta a trecutului.
Predilectia pentu numarul 3, numar incarcat cu forta magica, divinatorie si purificatoare, este bogat ilustrata: boierul batrin Caciun isi trimite cele trei slugi cu trei solii spre a vedea cel rod de–mparat pe care trei sinioare mi-l d- apleaca.Cei trei soli au prilejul de a fi initiati in taina Naserii lui Isus: Mai intii prunc mititel infasatel,/ Apuc cum ii june mai frumosu/
Cind infiara mustacioara,/ Cu cununa de virsara… si in colidele lumesti, de origine precrestina, compozitia tiparita este prezenta. Boierul batrin, gazda, are trei fii intelepti.
Faptele de limba arhaica sint mai dificile de explicat.Nu vom vorbi despre particularitatile fonetice datorate plasarii asezarii Dabica intre Banat si Valea Muresului, pe cursul superior al Cernei, ci despre particularitatile lexicale si morfosintactice.
Ne-au atras atentia cuvintele pierdute din limba literara: brinca (miina, din lat. bracchium),odresinduri (mirosuri, din lat. odorem), data (datina ,din lat datem), a tuna cu sensul de a navali, stilp cu sensul de tulpina, sec pentru rau, slab pentru nedorit , a apleca cu sensul de a ocroti (lat. adplicare), a razama cu sens de a straluci (lat. radiam).
La o analiza de tip etnologic pot fi detectate elemente de viata arhaica precum:botezul la fintina impartirea averii parintesti dupa legi stravechi, alegera mirelui nasia ca rudenie spirituala mai presus de consangvinitate.
De asemenea se poate vorbi despre reprezentari si motive de descendenta mitologica: nasterea din piatra a lui Hristos, originea vinului, griului si mirului din jertfa Mintuitorului, arborele axa si confruntarea cu marea.
Personajele crestine au atributele indeobste cunoscute in literatura canonica, dar si altele care le fac mai familiare. Sinmicioara intirzie prinzul de prinzitu/ La butile de cepuit ale gazdei, caci si-a inecat in mare noua care goale. Sf. Petru sta la masa gazdei si inchina, in vreme ce Arhanghelul Mihail se bate si este invins de Iuda: cerindui Domnului trasnetele si fulgerile lui Ilie, el invinge dusmanul si readuce lumina in Rai. Sfinta Duminica este rugata de Maica Domnului sa-L boteze pe Pruncul Isus, insa ajunge prea tirziu, drumul in susul Cernei fiind anevoios:Isus Hristos este deja botezat, nasul este Sinioan. Iata cu textul poetic coboara Taina Nasterii Mintuitorului printre gospodarii padureni.
Autor: Cristina Fialcovschi
preluare depe sursa:
