Se afișează postările cu eticheta Traditii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Traditii. Afișați toate postările

1 ianuarie 2012

Românii şi-au trimis urări trasnite de Sărbători


În loc de “ Crăciu Fericit! ” şi la “ La mulţi ani! ” , mesajele primite de la prieteni şi familie au fost transformate în poezii, glume sau urări mai mult sau mai puţin inspirate.

Unele dintre mesaje sunt hilare, cum ar fi cel care în care i se urează destinatarului să fie “ vecin cu Jennifer Lopez ” şi să aibă “ jeepuri în coteţ ” sau cel care anunţă că excesele alimentare, cărora românii le cad pradă adeseori de Sărbători, pot ucide.

Românii sunt din ce în ce mai inventivi la capitolul urări de Crăciun şi de Anul Nou iar tradiţionalele “ Un An Nou Fericit ” şi “ Crăciun Fericit! ” au fost înlocuite cu urări mai puţin ortodoxe. Astfel, unul dintre mesajele care a ajuns în mesageriile telefoanelor mobile a multora dintre români este cel care dezvăluie faptul că Moş Crăciun nu există:

“ Informaţia a fost publicată de de Wikileaks. Moş Crăciun nu există! Bătrânul cu barbă albă şi haină roşie, demascat ca impostor. DIICOT anchetează cazul, alături de dosarele Toba şi Şoric. Moş Crăciun nu există. Specialiştii recomandă să fiţi aproape de de cei dragi şi să le oferiţi voi cadourile mult- aşteptate*******************(astea de la urmă nu-s asteriscuri de “ breaking news ” ci doar câţiva fulgi de zăpadă din partea mea) ” , se arată în mesajul publicat fără a fi corectat.

Mesaje cu bani şi politicieni Banii au fost principala temă din mesajele de anul acesta: “ Căteluş cu păru creţ, să ai jeepuri în coteţ şi o casă cu piscină, pe J.Lo ca vecină, şi-o lopată pentru bani. La anu şi la mulţi ani! ” , “ Lovite-ar trenul fericirii şi cădetze-ar în cap un sac cu bani si-un bilet cu “ la mulţi ani! ” sau “ Moş Crăciun cu suflet bun, să vă aducă în Ajun, Carduri VISA Diamant, Carnavaluri pe la Rio, Brazilience-n custodie, Haide, gata cu VISAtul, s-a mai ars şi cozonacul! ”.

Nici oamenii politici nu au fost uitaţi de compozitorii de ocazie şi au fost, alături de Moş Crăciun şi de reni, personajele principale ale mesajelor: “ Anul Nou e cu nororc, că-l dăm jos pe Milu Boc, şi pe Udrea din Pleşcoi, că suntem ca vai de noi...Să ne sugă pixul tot, că nu mai pot să mai suport, Quasimodo să şi-o fure, pe popor să nu-l înjure, marko ţap, capră să fie, să i-o tragă vreo mie, Din Guvern apoi să iasă, sprijinindu-se de masă. La mulţi ani! ” .

Alte mesaje au explicat de ce Moş Crăciun a fost mai sărac în 2011: “ Sania s-a rupt, renii au murit de frig, eu mi-am rupt piciorul şi am rămas înţepenit în horn, spiriduşii sunt la femei, anul ăsta cadouri n- avem. Mos Craciun! ” . Ţ Mesaje despre alcool şi mâncare Un mesaj însă a fost creat special pentru a-i face pe cei care-l primesc să se gândească de două ori înainte de a se  bucura de mesele tradiţionale: “ Consumul excesiv de alcool dăunează grav sănătăţii. Tutunul cauzează cancer. Consumul excesiv de zahăr, sare şi grăsimi te poate ucide. Na! Crăciun Fericit acum! ” .

Sau mesaje care fac referire la excesul de alcool: “ E Crăciun! Este divin! Ne uităm pe geam afară…prin zăpadă Moşul zboară? …Ni se trage de la vin ” .

Urări lungi şi plictisitoare Au fost însă şi multe urări plictisitoare, siropoase şi foarte lungi: “ Să vă fie lumina ce vă luminează cărările orbitoare, să vă fie sufletele încarcate cu fâlfâiri divine, să vi se bucure inimile de încărcături electrice venite de la îngeri, să aveţi mâinile pline de bucate trimise prin porumbeii iubirii, să vă zâmbească toate cele atunci când veţi simţi graţia divină! Vă mulţumesc că existaţi cu chip de oameni voi doar în viaţa mea! ” .Ţ

Sau “ Să ningă-ncet deasupra ta cu picături de fericire, să fie visul tău un zbor de împlinire, povara vieţii să-ţi fie car cu sănătate, să-ţi fie sufletul scăldat în strop de bunătate, să ai oricând în drumul tău un soare zâmbitor, să ai alături chipuri dragi, şi-un înger păzitor ” .


preluare de pe sursa:

31 decembrie 2011

PLUGUSORUL

Fetita cu chibrituri

Era frig cumplit si se facea noapte. Era cea din urma noapte a anului, noaptea de Anul Nou!
Pe frigul si pe intunericul acesta mergea pe strada o fetita saraca, desculta si cu capul gol. Avusese ea pantofi cand plecase de-acasa, dar ce folos! Erau prea mari pentru dansa; ii purtase mai intai mama-sa si fiindca erau asa de mari, fetita i-a pierdut cand s-a grabit sa treaca strada, din pricina ca tocmai veneau in goana doua trasuri.
Un pantof nu-l mai gasise, iar pe celalalt l-a sterpelit un baietas; zicea ca are sa-l faca leagan cand are sa aiba si el copii. Si acum, saraca fetita mergea desculta si piciorusele ei erau vinete de frig.
Ducea intr-un sort vechi o multime de cutii de chibrituri si o cutie in tinea in mana. Toata ziua umblase asa si nu-i daduse nimeni nici macar un banut. Si-acum era ostenita, flamanda si pe jumatate ingheta de frig. Fulgii cadeau si se prindeau de parul ei lung si balai care-i atarna frumos in carlionti pe umeri – dar ea numai la frumusete nu se gandea!
Nu mai putea de oboseala si s-a asezat intr-un ungher intre doua case; una era mai iesita in afara, asa ca intre doua era un cotlon. Fetita s-a ghemuit strangandu-si picioarele sub dansa, dar tot frig ii era. Acasa nu indraznea sa se duca, fiindca nu vanduse nici o cutie de chibrituri si nu capatase nici un banut macar.
Tata-sau avea s-o bata; dealtfel si acasa era frig, peretii erau sparti si cu toate ca astupase crapaturile cu paie si cu zdrente, vantul tot razbatea inauntru. Mainile ii erau aproape tepene de frig. Un chibrit ar fi strasnic acum; ce-ar fi sa scoata unul, sa-l aprinda si sa-si incalzeasca degetele? A scos un chibrit si l-a aprins.
Ce frumos ardea! Era o flacara calda si limpede ca o lumanarica, o minunata lumanarica. Si deodata fetitei i s-a parut ca sade in fata unei sobe mari de tuci, cu picioarele de alama si cu tacam de alama; in soba era un foc zdravan si fetita isi atinse picioarele sa si le incalzeasca…dar flacara se stinse si soba pieri…si fetita se trezi tinand intre degete chibritul ars. A mai aprins unul si iar s-a facut lumina.
Zidul, acolo unde era luminat, s-a facut straveziu ca un geam. Pe geam fetita vazu o odaie cu masa pusa; pe fata stralucitor de alba erau farfurii de portelan si in mijloc, pe o farfurie, era o coscogeamite gasca fripta, umpluta cu prune si mere, din care ieseau aburii.
Si ce era mai minunat decat toate, gasca a sarit din farfurie, a inceput sa umble pe jos, leganandu-se, cu furculita si cu cutitul infipte in spate, si s-a indreptat chiar catre fetita. Dar deodata chibritul s-a stins si n-a mai ramas decat zidul gros si rece. A mai aprins un chibrit. Si deodata s-a vazut stand langa un pom de Craciun. Era mai mare si mai frumos decat acela pe care-l zarise pe geam la negustorul cel bogat.
Pe crengile verzi erau o multime de lumanari aprinse si erau agatate poze colorate ca acelea din vitrinele magazinelor. Fetita a ridicat bratele in sus – si chibritul s-a stins.
Lumanarile s-au inaltat tot mai sus si deodata fetita a vazut ca nu mai erau lumanari, erau stelele sus pe cer; una din ele a cazut, lasand in urma ei o dara de lumina. – Acum moare cineva! a zis fetita.
Bunica-sa, singura fiinta de pe lume care o iubise si pe dansa, si care acum era moarta, ii spusese odata: „Cand cade o stea, se urca un suflet la cer.” Fetita a mai aprins un chibrit si flacara a facut lumina de jur imprejur; si in lumina stralucitoare s-a ivit bunica, stralucind si ea, cu zambetul ei bun si bland. – Bunicuta! a strigat fetita. Ia-ma, ia-ma cu tine!
Stiu ca ai sa pleci si tu cand se stinge chibritul, tot asa cum a plecat si soba cea calda, si gasca cea fripta, si pomul cel frumos! Si repede a aprins si celelalte chibrituri care mai erau in cutie, fiindca voia s-o mai tie pe bunica-sa, sa nu plece. Si chibriturile au dat o lumina asa de mare, ca se vedea mai bine decat ziua.
Niciodata nu fusese mai frumoasa bunica; a luat-o in brate pe fetita si amandoua s-au inaltat in stralucire si bucurie, si fetitei acum nu-i mai era frig, nici frica; era in cer. A doua zi dimineata, in ungherul dintre cele doua case, fetita cu obrajii rosii si zambet pe buze zacea moarta, degerata de frig, in cea din urma noapte a anului.
Zorii Anului Nou s-au ridicat deasupra trupsorului mort, langa care erau imprastiate o multime de cutii de chibrituri, una din ele cu toate chibriturile arse. A vrut sa se incalzeasca; ziceau oamenii. Dar nimeni nu stia ce frumuseti vazuse ea si in ce stralucire intrase si ce bucurie mare ii adusese Anul Nou!

preluare de pe sursa:




Ursul

Ursul
Buna seara, gaspodari! Venim cu ursul din deal, 
Sa va uram sanatate, 
Multi ani, multi ani si bucate! 
Ursul nostru-i mare domn
Si mereu, mereu i-i somn! 
Si daca i-ai da sarmale, 
Ursul ti-a calca pe sale, 
Te-a mangaia pe obraz, 
Ca sa uiti orice necaz! 
Dati-ne si un covrig, 
Ursului i-i tare frig! 


Hai, Gavrile, la pamant, 
Si asculta-ma ce-ti cant! 
Cand erai mai mititel
Tare erai frumusel, 
Dar de cand ai crescut mare, 
Ma dai jos de pe picioare! 
Te-ai facut asa de rau, 
Ca nu am ce-ti face eu, 
Da eu tot nu m-oi lasa, 
Cu bata te-oi mangaia! 

Joaca, joaca, mai Gavrile, 
Ca-ti dau paine si masline, 
Joaca, joaca tropotit, 
Ca Frasina la prasit! 
Asta noapte n-am dormit, 
Toata casa am lipit, 
Nici la noapte n-am sa dorm, 
Ca sa pun lutul pe horn, 
Caci se vad nuielele 
Si ma rad muierile! 

Ia, mai salta din suman, 
Ca Ileana la spital! 
Ea, cand trece prin salon, 
Parca trece un tractor
Si cand spune-o vorbulita
Zici ca bate o melita! 
Si cand canta din frunzisoara, 
Ca si Borea de la Moara, 
Cand da drumul la faina
Cu tarata si neghina!

preluare de pe sursa:
http://www.colinde-uraturi.com/2011/12/ursul.html











26 decembrie 2011

Lumini de Craciun din toata lumea

Se apropie Craciunul si astepti doar zapada pentru ca decorul de iarna sa fie complet.

Sa aduci acasa bradul de Craciun, sa il impodobesti si sa aprinzi in el sutele de luminite multicolore. Caci odata cu ele, feeria Craciunului intra in suflete.

Iata care este traditia luminitelor de Craciun si ce simbolizeaza ele in toata lumea:
·  Steluta luminoasa din varful bradului simbolizeaza steaua din Bethlehem sau pastorul care a vestit nasterea lui Iisus.
·  Luminitele simbolizeaza de asemenea si stelele de pe bolta cereasca, din noaptea nasterii lui Iisus.
·  In anumite zone din Germania luminitele de Craciun sunt formate in intregime din lumanari, pentru a recrea scena biblica a staulului cu oi.
·  In Canada luminitele de Craciun simbolizeaza fie sufletele celor trecuti in nefiinta, care vegheaza asupra celor ramasi in viata, fie sufletul lui Iisus, care s-a sacrificat pentru oameni.

·  In Irlanda lumina de Craciun este reprezentata de o singura lumanare mare, asezata intotdeauna langa feresatra, simbolizand faptul ca cei dragi sunt bineveniti in casa, asa cum au fost primiti Maria si Iosif.
·  In Brazilia Craciunul aduce cu sine mii de luminite colorate puternic, sub forma a diferite personaje de basm, simbolizand bucurie, renastere si speranta.
·  In Anglia traditia Craciunului are radacini adanci iar britanicii obisnuiesc sa isi orneze propriile locuinte cu mii de beculete multicolore, fiind vestiti in intreaga lume pentru decorurile fantastice pe care le creeaza.
·  Americanii sarbatoresc Craciunul cu mii de beculete aprinse, care impodobesc totul in jur. Copaci, parcuri, cladiri, fantani arteziene, totul este iluminat feeric.
·  De asemenea, in intreaga lume, in preajma Craciunului au loc spectacole de lumini impresionante. In Philadelphia acest spectacol are deja o traditie de peste 50 de ani, prima reprezentatie avand loc la 1956.
·  In New York parcurile devin o feerie aurie reflectata in oglinda apei, odata cu copacii imbracati in straie de sarbatoare.
Autor: Tashulina

25 decembrie 2011

Colinde padurenesti din Dabica, Hunedoara



Aceasta zona este printre putinele care au conservat tipuri de colinde ce dezvolta teme si motive de o incontestabila vechime, exprimate intr-o limba cu o puternica amprenta a trecutului.

Predilectia pentu numarul 3, numar incarcat cu forta magica, divinatorie si purificatoare, este bogat ilustrata: boierul batrin Caciun isi trimite cele trei slugi cu trei solii spre a vedea cel rod de–mparat pe care trei sinioare mi-l d- apleaca.Cei trei soli au prilejul de a fi initiati in taina Naserii lui Isus: Mai intii prunc mititel infasatel,/ Apuc cum ii june mai frumosu/
Cind infiara mustacioara,/ Cu cununa de virsara… si in colidele lumesti, de origine precrestina, compozitia tiparita este prezenta. Boierul batrin, gazda, are trei fii intelepti.

Faptele de limba arhaica sint mai dificile de explicat.Nu vom vorbi despre particularitatile fonetice datorate plasarii asezarii Dabica intre Banat si Valea Muresului, pe cursul superior al Cernei, ci despre particularitatile lexicale si morfosintactice.

Ne-au atras atentia cuvintele pierdute din limba literara: brinca (miina, din lat. bracchium),odresinduri (mirosuri, din lat. odorem), data (datina ,din lat datem), a tuna cu sensul de a navali, stilp cu sensul de tulpina, sec pentru rau, slab pentru nedorit , a apleca cu sensul de a ocroti (lat. adplicare), a razama cu sens de a straluci (lat. radiam).

La o analiza de tip etnologic pot fi detectate elemente de viata arhaica precum:botezul la fintina impartirea averii parintesti dupa legi stravechi, alegera mirelui nasia ca rudenie spirituala mai presus de consangvinitate. 

De asemenea se poate vorbi despre reprezentari si motive de descendenta mitologica: nasterea din piatra a lui Hristos, originea vinului, griului si mirului din jertfa Mintuitorului, arborele axa si confruntarea cu marea.

Personajele crestine au atributele indeobste cunoscute in literatura canonica, dar si altele care le fac mai familiare. Sinmicioara intirzie prinzul de prinzitu/ La butile de cepuit ale gazdei, caci si-a inecat in mare noua care goale. Sf. Petru sta la masa gazdei si inchina, in vreme ce Arhanghelul Mihail se bate si este invins de Iuda: cerindui Domnului trasnetele si fulgerile lui Ilie, el invinge dusmanul si readuce lumina in Rai. Sfinta Duminica este rugata de Maica Domnului sa-L boteze pe Pruncul Isus, insa ajunge prea tirziu, drumul in susul Cernei fiind anevoios:Isus Hristos este deja botezat, nasul este Sinioan. Iata cu textul poetic coboara Taina Nasterii Mintuitorului printre gospodarii padureni.

Autor: Cristina Fialcovschi


preluare depe sursa:

Sarbatorile de iarna in Grecia

Anunturi

Sarbatorile de iarna la britanici


La britanici, cadourile se impart pe 26 decembrie.

Danezii au un ritual de impartire a cadourilor: se aduna toti ai casei in jurul bradului, si cel mai in varsta membru ia un cadou pe care il da persoanei destinate.

Aceasta ia la randul sau un alt cadou si-l da persoanei pentru care a fost pregatit si asa mai departe.

In Norvegia, cadourile sunt ascunse de catre cei care le daruiesc intr-un sac cu paie care este apoi pus deasupra usii destinatarului in asa fel incat cand acesta deschide usa, cadourile sa cada peste el.


Preluare de pe sursa:

Craciunul in jurul lumii - Cele mai bune destinatii pentru Craciun

Se spune ca un Craciun nu este Craciun daca nu esti departe de casa. Nu spun ca nu-mi place sa stau cu toti prietenii si familia acasa, sa ma uit pe geam cum fulguieste si sa deschid cadourile in fata bradului, insa o adevarata aventura de Craciun, ar fi o plecare in afara.

Cele mai bune locuri de sarbatorit Craciunul sunt urmatoarele:

Sankt Petersburg, Rusia

Imagineaza-ti: Este Ajunul Craciunului si tu te plimbi cu sotul pe malul fluviului Neva, intr-unul dintre cele mai frumoase orase istorice ale Europei de Est. Copiii tai sunt in fata si se bat cu zapada, in timp ce voi doi ascultati sunetul apei cum curge. Desigur, Rusia este cunoscuta pentru consumul excesiv de vodka, mai ales in Sankt Petersburg, insa locurile romantice si impactul cultural al zonei fac din acest oras o destinatie perfecta pentru Craciun.

New York, SUA

Bethlehem-ul este locul de unde s-a nascut Craciunul, insa New York-ul este orasul care tine in viata spiritul Craciunului in fiecare an.
Times Square este de ani buni locatia care atrage cei mai multi oameni in strada de Craciun si o vacanta petrecuta acolo te va face sa te simti in centrul universului. De parca orasul in sine nu ar fi destul de spectaculos, vei participa la una dintre cele mai mari petreceri din lume.

Laponia, Finlanda

Laponia este considerat locul mitic in care locuieste Mos Craciun impreuna cu elfii si renii sai. Este o zona superba si friguroasa din Nordul Finlandei, care ofera turistilor un loc magi si linistit de petrecut in zilele de sarbatoare.

Bali

Dupa ce desenezi o vacanta in Laponia in minte, simti ca ai nevoie sa te incalzesti, in cea mai potrivita locatie, Bali. Aici nu este cu nimic mai diferita sarbatoarea de Craciun, singurele deosebiri fiind bradul inlocuit de palmier si mosul gras care aduce cadourile cu tanarul de 20 de ani care aduce cocktail-ul.

Sydney, Australia

O alta destinatie mai calduroasa pentru Craciun este cel mai mare oras al Australiei. Exista numeroase locuri de vizitat in Sydney, precum Sydney Opera House, Luna Park sau Royal Botanical Gardens (cu toate ca aceste obiective tursitice sunt mai spectaculoase in timpul verii).

Berlin, Germania

Cand germanii isi pun in cap sa realizeze ceva, sa fii sigura ca se vor dedica total, pentru ca rezultatul sa fie perfect. Cand alegi o destinatie de Craciun iti asumi o doza de risc, insa daca te decizi sa mergi in Berlin, vei scadea riscul la un nivel minim. Una dintre petrecerile cele mai tari de Craciun de aici este evenimentul anual Weihnachts Zauber Gendarmenmarkt. Acest eveniment este axat pe arta de a realiza diferite lucruri, care sunt transformate in cadouri. Desigur, nici berea nu este rea.

Disneyworld, SUA

Stiu ca dansul langa un Mickey Mouse cat un om nu este cea mai buna metoda de relaxare, dupa un an intens de munca, insa gandeste-te cum s-ar simti copilul tau. Mai mult, Disneyland-ul de astazi nu mai este dedicat exclusiv copiilor, iar adultii pot face o multime de alte activitati. Este ca si cum ti-ai lasa copiii la locul de joca intr-un mall, in timp ce tu mergi la cumparaturi.

Bad Gastein, Austria

Fani ai
schiului, nu disperati. Nu am uitat de voi si am ales una dintre cele mai bune locatii de schi pentru acest revelion. Bad Gastein < Salzburg < Austria < Europa. In mare, asta primesti daca iti rezervi un loc aici: o padure cu zapada imaculata, piste de schi excelente, altitudini de peste 1000 m, aer curat, rauri inghetate si numeroase cluburi si restaurante, cu tematici de Craciun.



preluare de pe sursa:

Craciunul la poalele Carpatilor


Ucraina, Slovacia, Ungaria si Romania sunt tarile care se afla la poalele Carpatilor. Aici traiesc mai multe natiuni (ucraineni, rusi, maghiari, romani, slovaci, sasi) si religii (reformata, catolica, ortodoxa, baptista, evanghelica, greco-catolica) laolalta.

Multe traditii se leaga de fertilitatea pamantului. De Craciun, pe podea si sub fata de masa se aseaza seminte de grau, iar de ziua sfantului Luca, seminte de porumb.

Un obicei greco-catolic interesant este si umblatul cu steaua: in Ungaria in multe locuri copii umbla cu steaua de Boboteaza, la ortodocsi insa se umbla de Craciun. Trei copii mai mici umbla din casa in casa imbracati ca cei trei crai de la rasarit cu o stea si duc in casa oamenilor mesajul ingerilor.

Sarbatoarea oficiala este pe 25 si 26 decembrie; fiecare populatie isi sarbatoreste Craciunul dupa propria religie, dar respecta si Craciunul celorlalte religii.

La tara este un obicei strabun faptul ca nu se lucreaza de sarbatoarea fiecarei religii iar bucataresele invata una de la cealalta retetele mancarurilor fiecarei natiuni si religii.


24 decembrie 2011

Craciun fericit in alte limbi


Africa - "Een Plesierige Kerfees"

Arabia Saudita - "I'd Miilad Said Oua Sana Saida"

Argentina - "Felices Pasquas Y felices ano Nuevo"

Armeana - "Shenoraavor Nor Dari yev Pari Gaghand"

Basca - Eguberri on

Boemia - "Vesele Vanoce"

Breton - "Nedeleg laouen na bloavezh mat"

Bulgaria - "Tchestita Koleda; Tchestito Rojdestvo Hristovo"

China - [Mandarin] - "Kung His Hsin Nien bing Chu Shen Tan"

China - [Catonese] - "Saint Dan Fai Lok"

Cornish - "Nadelik looan na looan blethen noweth"

Croatia - "Sretan Bozic i Nova Godina" (Merry Christmas & Happy New Year)

Cehia - "Prejeme Vam Vesele Vanoce a stastny Novy Rok"

Danemarca - "Glædelig Jul"

Olanda - "Vrolijk Kerstfeest en een Gelukkig Nieuwjaar"

Anglia - "Merry Christmas"

Estonia - "Haid joule ja head uut aastat"

Farsi - "Cristmas-e-shoma mobarak bashad"

Filipine-"Maligayang Pasko"


Finlanda - "Hyvaa joulua"

Franta - "Joyeux Noël"
reclama1x
Germania - "Froehliche Weihnachten"

Grecia - "Kala Christouyenna"

Hawai - "Mele Kalikimaka"

Hebrew - "Mo'adim Lesimkha. Chena tova"

Hindi - "Shub Naya Baras"

Ungaria - "Kellemes Karacsonyi unnepeket"

Icelandic - "Gledileg Jol"

Indonesia - "Selamat Hari Natal"

Iraq - "Idah Saidan Wa Sanah Jadidah"

Irlanda - "Nollaig Shona Dhuit"

Italia - "Buone Feste Natalizie"

Japonia -" Shinnen omedeto, kurisumasu omedeto.

Korea - "Sung Tan Chuk Ha"

Letonia - "Prieci'gus Ziemsve'tkus un Laimi'gu Jauno Gadu"

Lituania - "Linksmu Kaledu"

Navajo - "Merry Keshmish"

Norvegia - "God Jul"

Pennsylvania German - "En frehlicher Grischtdaag un en hallich Nei Yaahr"

Polonia - "Wesolych Swiat Bozego Narodzenia"
xxxornamente_b468
Portugheza - "Feliz Natal" "Boas Festas"(Good Holidays.)

ROMANA - "CRACIUN FERICIT"

Rusia - "Pozdrevlyayu s prazdnikom Rozhdestva s Novim Godom"

Serbia - "Hristos se rodi"

Slovacia - "Sretan Bozic or Vesele vianoce"

Samoan - "La Maunia Le Kilisimasi Ma Le Tausaga Fou"

Scotia - "Nollaig chridheil huibh"

Serb-Croatia - "Sretam Bozic.
Vesela Nova Godina"

Slovaca - "Vesele Vianoce. A stastlivy Novy Rok"

Slovena - "Vesele Bozicne. Screcno Novo Leto"

Spania - "Feliz Navidad"

Suedia - "God Jul and (Och) Ett Gott Nytt År"

Tahitian -Merry Chrismas :" Ia orana te Noera"

and Happy new year is "Ia orana i te mata iti api"

Thai - "Sawadee Pee Mai"

Turcia - "Noeliniz Ve Yeni Yiliniz Kutlu Olsun"

Ukraina - "Z Rizdvom Khrystovym !" - "Merry Christmas"

Vietnam - "Chuc Mung Giang Sinh"

Welsh - "Nadolig Llawen"

Yugoslavia - "Cestitamo Bozic"


preluare de pe sursa:




Andra - Silent Night





preluare de pe sursa: http://filme.bizi.ro/filme-vedete-romanesti/andra-silent-night-c4049f4u3d6h.html

In ajun de mos Craciun - colind

Din an în an pornesc la geam,
Voioşi cu moş Crăciun.
E ger cumplit, e drumul greu.
Da-i obicei străbun.
E ger cumplit, e drumul greu.
Da-i obicei străbun.
Acum e cor la casa ta,
Cu toţii cânt-acum.
Mai sunt şi moşi din vremea lui,
Bătrânul moş Crăciun.
Mai sunt şi moşi din vremea lui,
Bătrânul moş Crăciun.
Acum e joc la casa ta,
Cu toţi se veselesc.
Dar sunt bordeie fără fum,
Şi mâine-i moş Crăciun.
Dar sunt bordeie fără fum,
Şi mâine-i moş Crăciun.
Şi-acum te las, fii sănătos
Şi vesel de Crăciun,
Dar nu uita când eşti voios
Române să fi bun.
Dar nu uita când eşti voios
Române să fi bun.

Povestea renului Rudolf

Se spune că, în Tara de Gheaţă a lui Mos Craciun, s-a născut odată un pui de ren cu totul şi cu totul deosebit. Ce îl făcea atât de diferit de fraţii şi prietenii acestora? Nasul, care era roşu şi strălucitor, atât de strălucitor, încât în plină noapte era ca un adevărat far ce lumina totul în jur.
Bierul Rudolf! Prietenii îl ironizau, ba unii chiar refuzau să se joace cu el. Până şi cei din familia sa, desi nu îi arătau pe faţă, se ruşinau să iasă cu Rudolf în lume.
Dar pe lângă nasul roşu, Rudolf mai avea ceva: un suflet bun. De aceea îi ierta pe toţi pentru comportarea lor. Şi nu numai atât, era şi foarte harnic, nu se dădea înapoi de la nicio trebă care era de făcut.
Odată, Moş Crăciun întârzie mai mult ca de obicei pe la casele copiilor. Se făcuse întuneric şi Moşul tare nu ar fi vrut să-i dezamăgească pe micuţi. Dar cum să facă? Dacă din cauza beznei se va rătăci sau va încurca darurile?
Atunci zări în întuneric o luminiţă. Din ce se apropia, din ce lumina creştea. Când se apropiase destul de mult, Moşul înţelese că acea lumină venea de la nasul roşu al unui ren, nas care strălucea foarte tare.
Moş-Crăciun îl rugă pe Rudolf, căci acesta era numele renului, să-i lumineze calea pentru a ajunge mai repede cu darurile la copii. Rudolf acceptă imediat, se aşeză în faţa saniei Moşului şi lumină calea celorlalţi reni.
Moş Crăciun a ajuns cu bine pe la casele copiilor, a împărţit cadourile şi voie bună tututor.
De atunci, Rudolf îl ajută în fiecare an pe Moş Crăciun, fiind în fruntea alaiului şi luminând calea, astfel încât Moşul nu întârzie niciodată.
Iar Rudolf este iubit şi preţuit de copii, fiind cel mai cunoscut ren de la sania lui Moş Crăciun.

preluare de pe sursa:
http://moscraciundesarbatori.blogspot.com/

Craciunul la Orastie


In satele hunedorene din zona Orastiei, vestea Nasterii Domnului in ieslea sfinta este purtata pe ulite de ceata de caluseri colindatori in larma de zurgalai, tropote si strigaturi. Sint feciori in costume nationale cu camasa cusuta cu negru , in motive sobre, pline de rafinament, si poale incretite, cu cioareci de lina alba, strinsi pe picior, cojoc alb infundat, zurgalai, (sau zdrancane) prinsi sub genunchi de o banda cu ciucuri tricolori, lungi pina la glezne, pe cap poarta caciula neagra de miel impodobita cu pana de fazan sau de paun, iar in miini bita impodobiota si ea cu panglici tricolore.

De fapt, pregatirea pentru aceasta mare sarbatoare incepe inca de la Sf. Nicolae (6 decembrie), cind se constitue ceata, se impart functiile si este aleasa gazda , un gospodar respectat , cu casa mare si cuprinsa.

Vataful va fi feciorul care joaca cel mai bine, care stie si sa ureze.Urmeaza ceparul (are griga de bautura si mincare cit timp stau la gazda), paharicul (cel care serveste la masa), casierul (stringe banii cistigati cu colinda), turcasii (joaca turca si o poarta prin sat) si restul caluserilor.

Colindul incepe cu gazda careia i se multumeste cu o urare si o colinda. Sint luate apoi, pe rind, casele din sat, incepind cu primarul, preotul, medicul, invatatorul si sfirsind cu cele mai sarmane. Pentru fiecare categorie sociala exista colinde diferite: colinda gazdei, colinda preotului etc. Daca casa are fecior sau fata, i se cinta colindul junelui sau a fetei. Este deja renumita aceasta zona pentru repertoriul cel mai bogat de colinde pastrate si cintate pina azi.

Jocul caluserilor,de regula, inainte de intrarea in casa si la terminarea colindarii casei, se desfasoara pe doua linii de calusari ce stau fata in fata, avind vataful in mijloc,astfel incit el sa fie vazut de toti. El este primul care incepe figurile de dans s-au ponturile, fiind urmat de restul caluserilor. O alta formatie de dans este cercul inchis, avindu-l in centru pe vataf, conducatorul jocului. Dansul este insotit de strigaturi specifice jocului caluseresc: “Fost-am omu’ padurii /Si nu m-o mincat lupii/ Lupii maninca oi si boi/ Nu maninca ficiori ca noi/ Lupii maninca oi si vaci/ Nu maninca feciori saraci.”

Dupa jocul caluseresc feciorii din ceata joaca femeile din acea casa, chiuind si strigind: “Hai, mindro, cu mine-n lunca,/ Sa-ti fac raschitor si furca./ Cind o fi la capul luncii,/ Sa-mi dai,mindro plata furcii.”

La fiecare casa ceata participa la o mica petrecere impreuna cu gazdele, inchinind un pahar de vinars si gustind din bucate .Vatavul rosteste urarea de multumita, adaptata si ea dupa destinatar: “Prea iubitii mei feciori/ Va rog fiti ascultatori./ Noi aicea am venit,/ La Domnu’ primar iubit, / Din comuna mai vestit./ Putintel am colindat,/ Si dumnealor s-au bucurat./ Si bucurindu-se tare ,/ Ne-au facut o cinste mare ,/ Vedeti bine fiecare ./ Cu niste bani de hirtie,/ Ca la noi in mina sa fie/ Cu niste cantalaie de vin/ Ne-au facut voia deplin./
Cu o sticla de vinars sa ne treaca din necaz./ Cu niste ptrajituri de ‘i bune/ Puse pentru noi anume./ Si noi inca il laudam,/ Si pe Dumnezeu rugam,/ Ca dumnealui sa traiasca serviciul sa-l indeplineasca,/ Fiii sa-i casatoreasca./ Va dorim ca sa traiti/ La mai multi ani fericiti/ Voi ,feciori, sa-i multumiti.” Restul cetei raspunde in cor: “Hei, multi ani sa traiasca/ La multi ani fericiti!”

La sfirsitul fiecarei zile de colindat ceata se stringe la gazda, unde se incepe petrecerea numai intre caluseri. Se cinta, se joaca, se spun”minciuni”- asa sint numite la Ocolis strigaturile comice s-au licentioase. Lautarului tigan, care i-a insotit pri sat si care cinta si acum , i se striga: ”Zi-i, tigane, cu gurduna,/ Ca disear’ti- o dau pe buna !/ Zi –i , tigane, numa’ bine,/ Ca se baga dracu-tine!”

Odata cu sfirsitul sarbatorii Craiunului se destrama si ceata, pentru ca la anul urmator sa se intilneasca din nou.


 Autor: Cristina Fialcovschi

preluare de pe sursa:

Sarbatorile de iarna in Franta


Pentru francezi, punctul culminant al mesei de Craciun este traditionala "Buche de Noel", o prajitura de ciocolata sub forma de buturuga.

Castanele prajite, merele umplute cu martipan, varza rosie si galustele impanate cu slanina reprezinta mancarea specifica lunii decembrie in Germania.

In Jamaica, colindele pe ritm de raggae insotesc pranzul de Craciun, format din orez, pui, carne de bou si carne picanta de capra.

In Italia se obisnuieste sa se manance in seara de Ajun, sapte feluri de peste, alaturi de broccoli, spagetti si fructe de mare.

La australieni, cina se serveste de obicei in aer liber, fiind urmata de un meci de cricket.


Preluare de pe sursa:

Sarbatorile de iarna in Germania

Anunturi

Fara Zahar - Ler de ler [colind 2010]





 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Madrigal - Mos Craciun Cu Plete Dalbe - Buna Dimineata





























preluare de pe sursa: http://filme.bizi.ro/filme-despre-craciun/madrigal-mos-craciun-cu-plete-dalbe-buna-dimineata-pa1519deu0h2.html

E Vremea Colindelor

E SEARA SFANTA SI NU UITA CRACIUNUL E IN INIMA TA!





























preluare de pe sursa: http://filme.bizi.ro/filme-despre-craciun/e-vremea-colindelor-p6a2feefu0n2.html