Germania este datoare Greciei cu 95 miliarde de dolari?

Anunturi

Printre dezbaterile aprige actuale privind un posibil default al Greciei, au apărut, mai nou, informații legate de o datorie semnificativă în valoare de “numai” 95 miliarde de dolari pe care se pare că Germania o are la statul elen, scrie revista americana Time.
Suma reprezinta daunele provocate pe scara larga de catre regimul nazist in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Așadar, aproape 100 de miliarde de dolari le datoreaza nemtii grecilor pentru reparatiile din timpul razbo-iului. Fara sa fi fost provocate, fortele armate naziste au preluat atat Grecia, cat si Iugoslavia, in aprilie 1941.

Dupa cum s-a intamplat si in cazul celorlalte natiuni europene invadate de germani, costul ridicat al ocupatiei a fost suportat de tara „gazda”. In acest mod, economia Greciei a fost jefuita prin exporturi fortate.

Lucrurile au rezultatul intr-o inflatie galopanta si un standard de viata destul de sarac pentru greci. Mai mult, armata germana a obligat Banca Nationala a Greciei sa-i imprumute tarii lui Hitler 476 de milioane de marci germane, noteaza publicatia americana.

Dupa capitularea Germaniei, puterile aliate au organizat o Conferinta la Paris in toamna lui 1945. Grecia a avut pretentii de 10 miliarde de dolari, adica jumatate din dauna totala pe care sovieticii au sugerat s-o plateasca Germania. Suferintele pe care nazistii le-au cauzat insa grecilor sunt de necontestat, subliniaza Time. Si asta pentru ca durerea nu poate fi masurata cu adevarat.

Istoricii sustin in unanimitate ca daunele totale cauzate statului elen ca urmare a ocupatiei nemtilor situeaza Grecia pe locul 4 in topul celor mai afectate state, dupa Polonia, Rusia si Iugoslavia.

Dupa conferinta din capitala franceza, menita sa stabileasca reparatiile statelor afectate dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, grecii au fost de acord ca Germania sa le plateasca 4,5% din pagube in bunuri materiale, iar restul de 2,7% in alte forme de plata.

Practic, Grecia a primit masini si utilaje produse in vestul Germaniei, in valoare de aproximativ 25 de miliarde de dolari (echivalentul a 2,7 miliarde de dolari, raportandu-ne la banii actuali).

Cu toate acestea, prevederile aprobate la conferinta de la Paris au fost lipsite de relevanta avand in vedere faptul ca Statele Unite ale Americii s-au opus sanctiunilor economice.

Liderii Americii au amintit ce s-a intamplat dupa Primul Razboi Mondial, cand Germania a fost extrem de slabita din punct de vedere economic, dupa plata despagubirilor.

Una dintre consecintele acestei politici a fost ascensiunea lui Hitler.
Merkel tine cu dintii de Grecia: “Iesirea din zona euro trebuie evitata cu orice pret”

In prezent, Europa face tot posibilul pentru a ajuta statul elen sa evite intrarea in incetare de plati, declara saptamana trecuta cancelarul Germaniei, Angela Merkel, avertizand ca iesirea Greciei din zona euro ar cauza un “efect de domino” si trebuie evitata cu orice pret.

“Folosim toate instrumentele pe care le avem pentru a preveni asa ceva. Trebuie sa evitam orice proces turbulent in privinta euro”, afirma Merkel la postul de radio RBB, intrebata daca intrarea Greciei in incetare de plati ar condamna euro.

Merkel a numit “istorica” provocarea pe care o are de depasit Europa si a adaugat ca trebuie facut totul pentru a mentine zona euro intacta “deoarece s-ar inregistra efecte de domino foarte rapid”.

In cazul in care Grecia ar falimenta, sistemul cel mai lovit va fi cel bancar, din cauza expunerii pe care institutiile financiare o au pe statul elen. Iar bancile cele mai vulnerabile ar fi cele din Germania, Franta si Marea Britanie, dar si cele grecesti.

Bancile germane detin peste 22 de miliarde de dolari din datoria Greciei, cele din Franta, aproape 15 miliarde de dolari, iar cele din Anglia “doar” 3,4 miliarde. Lovite vor fi bancile elene, care detin aproape 63 de miliarde de dolari din datoria Greciei, iar falimentarea acestora ar avea repercursiuni si asupra economiilor tarilor in care sunt prezente.

Pe de alta parte, increderea investitorilor in statul elen este aproape de zero. Probabilitatea ca Grecia sa intre in default (incapacitate de plata) in urmatorii cinci ani este plasata la 98%, conform pietei derivatelor credit default swap (CDS) pe datoria guvernului elen, scrie Bloomberg.


preluare de pe sursa: Saccsiv’s Weblog

Am fi putut hrăni toată Germania, dăm de mâncare la doar un sfert de Românie

După două decenii de capitalism, agricultura României poate hrăni doar un sfert din populaţia ţării, în condiţiile în care ar putea produce pentru 80 milioane de persoane. Este cel mai mare eşec al tranziţiei. Citiţi de ce am ajuns din mândrul „grânar al Europei” importator de mâncare într-o analiză capital.ro din seria ”România după 20 de ani”.

   

România realizează doar 10% din potenţialul său agricol şi importă aproape trei sferturi din necesarul intern de alimente. Din mare producător agricol, ţara noastră a ajuns să aibă o agricultură de subzistenţă, care nu poate asigura hrana propriilor cetăţeni.

   „În 20 de ani s-a reuşit neutralizarea celui mai important factor competitiv al României – agricultura. De la o agricultură de suport s-a ajuns la una de subzistenţă. Agriculura este cel mai mare eşec al perioadei de tranziţie”, spune analistul economic Mircea Coşea.

   În ciuda faptului că ar putea hrăni 15% din populaţia Uniunii Europene, agricultorii români nu pot asigura alimentele de strictă necesitate decât pentru un sfert din populaţia României. Aceasta în condiţiile în care potenţialul agricol al ţării noastre ar permite asigurarea hranei pentru 80 milioane de persoane, iar UE are 500 de milioane de locuitori.

   „Noi nu suntem în stare să producem pentru populaţia ţării. În loc să exportăm şi să fim o forţă pe piaţa agricolă europeană, am ajuns să mâncăm de la carne, până la legume şi fructe aduse din străinătate. Şi pentru a fi şi mai rău, produsele importate sunt de slabă calitate, mai ales în comparaţie cu cele româneşti. Românii sunt infometaţi pentru că agricultura a fost neglijată”, consideră Culiţă Tărâţă.

   Potrivit datelor oficiale, zonele rurale din România acoperă 87% din teritoriul ţării, cuprinzând 45% din populaţie, adică 9,7 milioane de locuitori. Având o suprafaţă agricolă de 14.741,2 mii de hectare (sau 61,8% din suprafaţa totală a ţării), România dispune de resurse agricole importante în Europa Centrală şi de Est.

   Agricultura ne putea salva din criză

   Analiştii economici, politicienii şi oamenii de afaceri din domeniul agricol sunt de acord că România nu a ştiut să folosească potenţialul de care beneficiază şi că autorităţile au făcut multe greşeli în ultimii 20 de ani. În primul rând, au ignorant agricultura, considerându-o un domeniu marginal, când de fapt era printre primele sectoare care trebuiau dezvoltate pentru ca economia în ansamblu să funcţioneze bine pe termen lung.

   „La cât pământ are România şi la ce producţie agricolă ar fi putut obţine dacă se investea serios în acest domeniu, ţara noatră trebuia să treacă fluierând peste această criză economică. Dacă aveam agricultura bine pusă la punct, pământul era cultivat şi aveam o strategie de valorificare a producţiei agricole şi zootehnice, România se afla acum printre fruntaşele Europei, cu un PIB bine alimentat”, explică Culiţă Tărâţă, unul dintre principalii agricultori din ţară.

România se putea salva din criză dacă avea o producţie agricolă mare  pe care să o exporte. „Acum nu mai trăiam cu teama că nu putem asigura hrana celor 22 de milioane de locuitori. Aveam posibilitatea de a vinde altora alimente şi de a avea bani pentru a scăpa cu bine din criză”, crede Valeriu Tabără.

   Pământul, principalul atuu ratat

   Principala greşeală făcută a fost de neglijare a principalului element care trebuia valorificat – pământul.
„Nu mai există nicăieri în lume atâta risipă de teren arabil ca la noi. Fie pământul este lăsat nelucrat, fie este transferat în intravilan pentru a se construi diverse, de la case la mall-uri. Am fost în multe zone ale lumii şi peste tot oamenii sunt interesaţi să folosească şi ultima bucăţică de pământ pentru a-l cultiva şi a obţine produse agricole. Numai la noi terenul agricol a ajuns o bătaie de joc”, acuză Tabără.

   Primul pas care trebuia făcut după Revoluţie a fost ratat, spun specialiştii. Dacă împroprietărirea avea loc rapid şi fără imixtiuni, situaţia terenurilor era clară şi oamenii se puteau ocupa de agricultură. Dacă problema proprietăţii era rezolvată mai repede, agricultura ar fi fost un domeniu profitabil şi nu doar unul cu potenţial extraordinar. S-a ajuns acum în situaţia în care terenul este mult prea fărâmiţat pentru a se putea face o agricultură performantă.

   „A durat prea mult rezolvarea problemei proprietăţilor. În plus, privatizarea fostelor IAS-uri s-a făcut fără să se pună în mâna prorietarilor şi mijloacele de utilizare a pământului”, a arătat Tabără.

   Aproape jumătate din suprafaţa totală şi din efectivul total de animale se află în exploataţii de subzistenţă, care acoperă 45% din suprafaţa agricolă a României, reprezentând 91% din numărul total de ferme. Majoritatea exploataţiilor au sub 5 hectare de teren, având în medie 1,63 hectare, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.

   Majoritatea acestor exploataţii de subzistenţă nu sunt nici măcar considerate ferme. Condiţia preliminară pentru a fi înregistrat în Registrul Fermelor şi pentru a beneficia de subvenţii europene este aceea de a lucra cel puţin un hectar de teren, compus din parcele care nu sunt mai mici de 0,3 hectare.

   Analiştii economici spun că mediul rural în general a fost neglijat, nefăcându-se nici un fel de investiţii. „Nu s-a făcut nimic. Ruralul românesc s-a transferat la urbanul din Spania şi Italia. Sunt necesare servicii alternative în mediul rural, este nevoie de altceva decât agro-turism”, crede Liviu Voinea, directorul Grupului de Economie Aplicată.

   În plus, produsele româneşti nu beneficiază nici de o piaţă de desfacere bine reglementată şi nici de promovare. „Nu s-a reuşit crearea unei pieţe a pământului, dar nici a unei pieţe de desfacere a produselor. În plus, nu există o reţea de depozitare, prelucrare, de punere în valoare şi de distribuţie a produselor”, susţine Coşea.

  

O criză alimentară ar putea îmbogăţi România agrară

   Pe termen lung, specialiştii nu dau prea mari şanse agriculturii. Aceasta nu pentru că nu s-ar putea face foarte mult în acest domeniu, ci pentru că, în continuare, autorităţile nu par a-şi da seama de importanţa agriculturii. „Nu există interes pentru a rezolva problemele acestui sector. Mai mult, pentru anii 2020-2025 se preconizează o criză mondială a alimentelor, iar ţările cu potenţial agricol vor devein atunci ceea ce sunt acum ţările petroliere, furnizoarele materiei de bază şi transformarea în nişte state super bogate”, arată Coşea.

   Specialiştii estimează că principalele sectoare în care trebuie investit sunt  infrastructura de irigaţii, tehnologia modernă şi zootehnia. „Sunt necesare investiţii masive în elementele care să ne elibereze de meteodependenţă. Aceasta înseamnă în primul rând că trebuie să punem la punct un sistem de irigaţii eficient. Apoi, avem nevoie de investiţii în industria echipamentelor agricole, pe care noi tocmai am reuşit să o distrugem şi să nu mai producem tractoare aproape deloc”, a spus Coşea.

   Pentru că România beneficiază de 4,5 milioane hectare de păşuni, dezvoltarea fermelor ar trebui să vină de la sine. „Noi am ajuns să importăm muşchi de vită din  Argentina, în timp ce păşunile sunt neutilizate”, spune Culiţă Tărâţă.

  Polonia şi Ungaria au găsit soluţii

   Dacă România nu a reuşit să se trezească la realitate nici după aderarea la Uniunea Europeană, nereuşind să atragă fondurile puse la dispoziţia agriculturii româneşti de UE, nu acelaşi lucru se poate spune de Polonia.

„După integrare, polonezii au regândit întrega politică agricolă. În primul rând, au renegociat condiţiile privind agricultura pentru că şi ei, ca şi noi, n-au ştiut să negocieze de la îneput foarte profitabil. Au reuşit însă să schimbe lucrurile în favoarea lor şi acum au o agricultură tot mai performantă. Polonia este singura ţară europeană care înregistrează creştere economică în această perioadă de criză mondială şi asta se datorează şi agriculturii, căreia i s-a dat mare atenţie după aderarea ţării al UE”, spune Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii.

   Un alt stat din fostul bloc comunist care a ajuns să aibă o agricultură mai avansată decât a României este Ungaria. Deşi au puţin teren agricol, ungurii au ştiut să găsească exact modalităţile care să le creeze avantaje. „Ungaria are producţie bună chiar dacă are pământ puţin pentru că a înţeles să investească în sisteme de irigaţii şi în tehnologie modernă. În plus, au stimulat fermierii să investească pentru dezvoltarea pe termen lung”, a precizat Culiţă Tărâţă.

preluare de pe sursa: Fata nevazuta a lumii….