De cand se mananca oamenii intre ei?

Pentru cei mai multi dintre noi, canibalismul este un fenomen exotic, plasat fie in negurile istoriei, cand stramosii omului modern nu se desprinsesera inca definitiv de regnul animal, fie in regiuni izolate ale planetei, unde civilizatia moderna nu a patruns si ai caror locuitori traiesc inca la nivelul epocii de piatra. Adevarul este insa ca antropofagia a fost si este semnalata si in societatile civilizate, in anumite circumstante, asa cum demonstreaza si cazurile socante de mai jos.

Pluta Meduzei

    Atunci cand Columb a ajuns in Lumea Noua, el a descoperit aici triburi de salbatici care aveau obiceiul de a-si manca inamicii ucisi, spre a le prelua puterile. Pe acest considerent, nativii Americilor aveau sa fie, ulterior, supusi unei exterminari aproape totale. Dar ironia sortii va face ca, peste ani, chiar si europenii ajunsi in America sa recurga la practici similare. In timpul marii foamete care a cuprins colonia Jamestown in 1609-1610, unii indivizi au recurs la canibalism, spre a nu muri de inanitie, dupa ce epuizasera, practic, toate celelalte surse de hrana: vitele, pasarile, caii si chiar sobolanii. Atunci cand supravietuitorii, imbarcati pe corabia Swallow, au dezvaluit aceste grozavii la Londra, relatarile lor au provocat un puternic soc in societatea engleza. Naufragiile corabiilor au dus, adesea, la cazuri de canibalism.

 In 1727, scufundarea navei Luxborough in mijlocul Atlanticului a fost urmata de o agonie indelungata a supravietuitorilor, care s-au vazut nevoiti sa-si manance tovarasii, pe masura ce acestia mureau epuizati, spre a nu muri de foame. Agonia a luat sfarsit cand mica lor ambarcatiune, plutind in deriva, a fost gasita de un alt vas comercial britanic. In 1816, nava franceza Meduza s-a lovit de un banc de nisip, in apropierea coastelor Africii, iar o parte a echipajului s-a refugiat pe o pluta. Dupa doua saptamani dramatice, corabia Argus a intalnit, intamplator, pluta si i-a salvat pe cei doar 15 supravietuitori (din cateva zeci de naufragiati, cat fusesera initial). Ei au recunoscut ca, spre a supravietui, mancasera parti din cadavrele compatriotilor rapusi de sete.


Revolutionarii le-au mancat ficatii aristocratilor la propriu!

    Episoadele de canibalism au fost insa legate nu doar de nevoia de hrana, ci si de dorinta de razbunare dusa la paroxism. Asa s-a intamplat, de pilda, in timpul conspiratiei Pazzi, desfasurata in 1478, la Florenta. Inamicii familiei de Medici au fost aruncati de multimea furioasa pe ferestrele Palazzo Vecchio si apoi macelariti, in Piazza della Signoria. Machiavelli descrie, intr-o depesa a sa, evenimentele, precizand ca piata si strazile adiacente erau pline de cadavre umane sfartecate. Unii florentini au fost atat de orbiti de furie incat au sfasiat cadavrele si le-au mancat ficatii cruzi!
    

Grozavii similare se petrecusera cu doi ani inainte, cu prilejul tentativei de asasinat contra ducelui Milanului. Doua secole mai tarziu, canibalismul a cuprins si gloata de pe strazile Parisului. Uciderea printesei de Lamballe, in 1792, de o multime furioasa, a fost urmata de un episod si mai cumplit, descris de un martor ocular: „Unul dintre rasculati i-a retezat capul printesei si i l-a infipt in varful unei halebarde. Un altul i-a sfartecat printesei pieptul si i-a smuls inima. Cu cei doi in frunte, multimea a trecut, intr-un vuiet, pe sub ferestrele ducelui de Penago, pe care l-a obligat sa priveasca ramasitele mutilate ale nurorii sale. De aici, razvratitii au mers mai departe, spre Temple, unde se afla arestata familia regala. La vederea scenei, regina a lesinat. Toate trasurile de pe strada erau oprite, iar ocupantii lor, membri ai aristocratiei, obligati sa sarute acel cap blond, retezat. Unul dintre monstri s-a laudat ca din inima printesei avea sa-si faca, in acea seara, o friptura grozava”.


Presedintele Bush, cat pe ce sa fie mancat de japonezi!

    In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, soldatii japonezi au fost acuzati in dese randuri ca si-ar fi ucis si mancat prizonierii, cu precadere pe soldatii americani cazuti in mainile lor, fiind de notorietate asa-numitul „incident Ogasawara”, petrecut spre sfarsitul conflictului. Putini stiu, dar chiar si fostul presedinte american, George Bush ca a fost la un pas de a fi decapitat si mancat de ofiterii japonezi, dupa ce avionul lui fusese doborat, in Pacific. Pe atunci un locotenent de doar 20 de ani, Bush s-a numarat printre cei noua aviatori care au reusit sa se parasuteze pe insula Chici Jima, dupa ce aparatele lor de zbor fusesera doborate de aviatia antiaeriana nipona. El a fost singurul care n-a putut fi capturat de japonezi, ceilalti opt camarazi ai sai fiind torturati si executati prin decapitare, iar ficatii si inimile lor fiind devorate de ofiterii superiori japonezi aflati pe insula.
  

 Exista istorici care sustin ca antropofagia ar fi fost larg raspandita in timpul blocadei Leningradului, cand locuitorii acestuia, in disperare de cauza, au ajuns sa manance din cadavrele celor morti de foame sau de frig, dupa ce devorasera de mult toti cainii vagabonzi din oras. Potrivit unor marturii socante, pe strazile orasului se puteau vedea, la tot pasul, cadavre cu halci de carne smulse din ele, cele mai apreciate parti fiind, se pare, coapsele si sanii femeilor.
    

Un fenomen similar se petrecuse, in URSS, in timpul Marii Foamete din 1933, din Ucraina, cunoscuta ca Holodomor, „moartea prin infometare”. Milioane de oameni au pierit atunci din cauza unei recolte proaste si a politicii criminale a lui Stalin, istoricii moderni apreciind ca, penuria alimentara ar fi fost, mai curand, rodul unei inanitii artificiale, organizate la scara vasta de un regim criminal impotriva unei populatii care se opusese cu eroism sovietizarii tarii. Pe acest fundal, au avut loc numeroase cazuri de canibalism, marturiile privitoare la ele fiind insa strict cenzurate, pana in urma cu doua decenii, cand Ucraina si-a recapatat independenta.


Miracol in Anzi

    Chiar si in zilele noastre au mai fost consemnate cazuri de canibalism, nu neaparat cele vizand unii indivizi aflati nu in toate mintile, ci accidente care au provocat situatii dramatice, in care instinctele de supravietuire au prevalat. De departe cel mai cunoscut este cel al avionului uruguayan prabusit in Anzi, in ziua fatidica de 13 octombrie 1972. Avionul avea la bord componentii unei echipe de rugby si rudele acestora, plecati din Montevideo la Santiago de Chile, pentru un meci amical.
  

 Din cauza norilor densi, pilotii au zburat „in orb” si au incercat sa traverseze o trecatoare din Anzi bazandu-se pe orarul aerian uzual, dar n-au luat in calcul faptul ca vanturile puternice franasera avionul si se produsese un decalaj intre graficul de zbor si distanta parcursa in realitate. Aparatul s-a ciocnit de un perete muntos si, cu aripa dreapta practic retezata, s-a prabusit pe panta inzapezita. Din cei 45 de oameni aflati la bord, 12 au murit in urma impactului si alti cinci a doua zi dimineata. In a opta zi a mai murit, din cauza ranilor, inca un pasager. Cei 27 de supravietuitori s-au confruntat cu lipsa hranei si cu frigul patrunzator, dar si cu durerile cumplite provocate de rani si fracturi. Cautarile echipelor de salvare au incetat dupa opt zile, ajungandu-se la concluzia ca accidentul nu a lasat supravietuitori.
  

 Vestea, pe care sinistratii au aflat-o prin intermediul aparatului radio din cabina pilotului, i-a adus in pragul deznadejdii. Atunci cand hrana s-a epuizat, ei au decis sa manance din trupurile colegilor morti. Cum toti erau romano-catolici, unii au echivalat acest act de canibalism cu ritualul Sfintei Comuniunii. Opt dintre supravietuitorii initiali au murit pe 29 octombrie, in urma unei puternice avalanse si, dandu-si seama ca singura sansa de scapare este sa porneasca in cautare de ajutoare, patru dintre cei ramasi au decis sa paraseasca epava avionului, pornind spre vest. Trei dintre ei au reusit sa intalneasca un taran chilian, care a luat legatura cu autoritatile, iar supravietuitorii accidentului aviatic, in numar de 16, au putut fi salvati, dupa mai bine de doua luni de chin.
GABRIEL TUDOR

http://www.revistamagazin.ro/content/view/8826/8/

preluare de pe sursa: MISTERELE LUMII

Trucuri pentru a preveni cancerul de sân

 

Aflaţi care sunt cele mai simple şi eficiente metode de prevenire a cancerului de sân.

Sfaturile bazate pe cercetări ştiinţiifice provin de la specialiştii de la Centrul de Cercetări în Cancer Fred Hutchinston din Seatle, SUA.

1. Evitaţi obezitatea.
Această boală creşte riscul cancerului de sân după menopauză, perioadă în care apare cel mai des acest tip de cancer.

2. Mâncaţi sănătos şi asiguraţi-vă că mesele de peste zi sunt bogate în fructe şi legume.
Evitaţi sucurile dulci, alimentele grase şi carbohidraţii rafinaţi (pâine albă, orez alb, paste făinoase, mălai grişat, fursecuri etc).
Consumaţi proteine slabe, precum peştele sau pieptul de pui şi mâncaţi carne roşie în cantităţi moderate. Alegeţi uleiurile vegetale în locul grăsimilor animale şi consumaţi cereale integrale.

3. Faceţi sport, chiar şi moderat, pentru că acesta reduce riscurile de cancer mamar cu 10-30%.
Sunt suficiente chiar şi plimbările de 30 de minute, cinci zile pe săptămână.

4. Consumaţi alcool în cantităţi mici sau evitaţi-l complet.
Consumul de alcool este asociat cu riscuri mari de dezvoltare a cancerului de sân.

5. Evitaţi tratamentele de substituţie hormonală.
Terapia hormonală la menopauză creşte riscul cancerului de sân, iar femeilor care trebuie să facă tratament cu hormoni pentru ameliorarea simptomelor menopauzei le este indicată evitarea medicamentelor care conţin progesteron şi limitarea tratamentului la mai puţin de trei ani.
Hormonii bioidentici, adică cei sintetizaţi în laborator, cremele şi gelurile cu hormoni sunt la fel de nocive.

6. Analizaţi, împreună cu medicul dumneavoastră, necesitatea de a lua medicamente care blochează estrogenul, cum sunt Tamoxifen ori Raloxifen.
Acest tip de tratament preventiv este indicat mai ales femeilor cu rude apropiate care au sau au avut cancer de sân, dar şi celor de peste 60 de ani.

7. Renunţaţi la tutun.
Cercetările arată că riscul de cancer la sân este mai mare în cazul fumătorilor.

8. Alăptaţi-vă copiii la sân pe o perioadă cât mai mare.
Femeile care alăptează cel puţin un an sunt mai ferite de cancerul mamar.


preluare de pe sursa: http://piatza.net/trucuri-pentru-a-preveni-cancerul-de-san/

Vinul – cel mai vechi antibiotic natural

Timp de mii de ani, vinul a rămas în conştiinţa oamenilor ca cea mai delicioasă băutură, care a încântat locuitorii de pe toate meridianele Pământului.

Sucul fermentat din struguri de bună calitate este prelucrat după tehnologii moştenite din generaţie în generaţie, dar perfecţionate necontenit.

Sec, dulce sau spumos, alb sau roşu, roz sau negru, vinul se serveşte la masă, acasă sau în restaurant, la ocazii speciale sau fără nici un eveniment deosebit.

Uneori, intră în preparatele alimentare pentru a da gust mâncărurilor.

Este suficient să-l vezi într-un pahar perfect curat ca să te tenteze să-i probezi gustul.

Oamenii din lumea largă i-au apreciat calităţile de peste 7000 de ani.

Chinezii, în timpul împăratului Yu, prin anul 2205 î.Hr., consumau vinul atât pentru gustul deosebit, cât şi pentru efectul calmant.

Virtuţile vinului erau foarte bine apreciate încă din Antichitate.

Istoricul grec Tucidides considera că locuitorii din bazinul mediteranean au încheiat perioada barbară şi au trecut la civilizaţie atunci când au început să cultive măslinul şi viţa de vie, consumând minunatele lor produse, uleiul şi vinul.

Istoria vinului este strâns legată de evoluţia civilizaţiei.

În ţările mai dezvoltate s-au extins foarte mult culturile viţei de vie şi s-au perfecţionat tehnologiile de obţinere a vinului.

Cele mai mari ţări producătoare din lume sunt Franţa (lider mondial), Italia, Spania, S.U.A., Argentina şi Portugalia.

România ocupă locul 10 pe plan mondial şi locul 6 în Europa.

Principalele soiuri cultivate în România sunt: soiuri pentru vinuri albe: Fetească regală şi albă, Riesling, Aligote, Traminer, Muscat Ottonel; soiuri pentru vinuri roşii: Merlot, Băbească, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră.



Efectele nutritive şi terapeutice ale vinului

Printr-o compoziţie chimică foarte amplă (zaharuri, acizi organici, glicerol, compuşi fenolici, aminoacizi, vitamine – A, B1, B2, PP şi săruri minerale), vinul asigură un deosebit aport nutritiv şi mineralizant pentru organismul uman.

Acest conţinut depinde de soiul de struguri, tehnologia de prelucrare şi gradul de învechire în butoaie speciale, cisterne sau vinoteci.

Efectele terapeutice ale vinului sunt necontestate.

Încă din vechime, numeroase scrieri au subliniat calităţile vindecătoare ale vinului.

Dacă Hipocrate din Antichitate recomanda vinul pentru tratarea unor debilităţi fiziologice, pneumonie, plăgi deschise şi muşcături de şarpe, marele savant Louis Pasteur considera vinul ca „cea mai sănătoasă şi igienică băutură“.

În toate timpurile, vinul era recomandat, în primul rând, pentru proprietăţile antianemice, fortifiante, revigorante şi energizante.

Pentru aceste efecte intră şi astăzi în numeroase reţete cu vinuri tonice.

De altfel, medicina populară a recomandat vinul, în cantităţi rezonabile, ca fortifiant al bătrânilor, convalescenţilor, lehuzelor şi persoanelor anemice, bolnave şi clorotice (palide).

La copiii palizi este bine să li se dea la mese câte un păhărel (30 ml) de vin roşu, având ca efect creşterea poftei de mâncare şi îmbunătăţirea circulaţiei sângelui.

La persoanele slăbite, vinul stimulează pofta de mâncare; dacă se bea în timpul meselor, are efect de stimulare a digestiei.

Bătrânii noştri consumau un vin alb-sec după o mâncare cu peşte, un vin roşu după o friptură de porc şi un vin dulce după o plăcintă, la desert.



Vinurile albe au efect diuretic

Vinurile albe, uşor acrişoare, sunt diuretice pentru un rinichi sănătos şi cu rol în stimularea digestiei.

Prin conţinutul lor în metionină, evacuează toxinele din ficat.

Vinurile roşii, bogate în taninuri, sunt astringente şi au un efect uşor constipant.

Acestea ajută la absorbţia vitaminei B12, cu rol în formarea sângelui.

În vremea romanilor se considera că vinul roşu evită albirea timpurie a părului şi dă mai multă vigoare organismului, chiar la vârste înaintate.

Este consumat cu multă plăcere, fiind mai bine tolerat de stomac şi ficat.

Atât în vinul alb, cât şi în cel roşu, se pregătesc multe macerate terapeutice pentru diferite maladii.

La nivelul aparatului digestiv, un vin bun favorizează digestia şi menţine starea de confort digestiv, fără dureri şi fără balonări.

După o hrană copioasă, cu carne şi multă grăsime, un pahar de vin ajută la evacuarea reziduurilor nefolositoare din intestin.

În plus, reduce riscul apariţiei ulcerului gastric sau duodenal, prin combaterea bacteriilor din segmentul piloric, cum este cazul bacteriei Helicobacter pylori, precum şi a altor germeni dăunători, cum ar fi Salmonella.

Nu este de mică importanţă efectul vinului ca medicament, în combaterea intoxicaţiilor cu metanol şi etilenglicol.



Un consum ponderat de vin previne bolile inimii

Cele mai clare efecte pozitive ale vinului sunt legate de afecţiunile inimii şi ale sistemului circulator.

Vinul roşu ajută la menţinerea sănătăţii vaselor de sânge, cu activarea circulaţiei periferice, chiar în cazul persoanelor în vârstă de peste 70 de ani.

Se reduce, de asemenea, inflamarea vaselor sanguine la fumătorii cronici.

În general, este redus riscul afecţiunilor aterosclerotice la nivelul arterelor cerebrale şi la nivelul picioarelor.

În mod semnificativ, scade riscul atacurilor de cord şi a congestiei cerebrale.

S-a constatat că un pahar de vin roşu, consumat după masa de prânz, prezintă un mare potenţial terapeutic de evitare a apariţiei celui de-al doilea atac de cord.

Un test făcut timp de 16 ani pe un eşantion de 13.000 de persoane a demonstrat faptul că atacul de cord scade cu 32% la persoanele care au consumat zilnic 1-2 pahare cu vin roşu.

Acest efect benefic se explică prin acţiunile vasodilatatoare, menţinerea permeabilităţii peretelui arterelor şi a venelor, reducerea aterosclerozei coronariene şi a colesterolului „rău“ din sânge.

Acelaşi test a arătat că în cazul unui consum zilnic de peste două pahare de vin, atât alb, cât şi roşu, creşte riscul apariţiei atacurilor de cord şi a cirozei hepatice.



Abuzul de vin dăunează

Vinul ridică tensiunea sanguină la hipotensivi, dar nu este indicat la hipertensivi decât îndoit cu apă.

Acţiunea dăunătoare a abuzului de vin a fost descrisă foarte plastic de marele scriitor Petrarca: „Vinul este nevătămător, dacă se respectă doza şi dacă se bea cu moderaţie şi cumpătare.

Primul pahar de vin taie setea, al doilea dă bună dispoziţie, al treilea dă plăcere, al patrulea ţine în spate beţia, al cincilea mânia, al şaselea cearta, al şaptelea furia, al optulea somnul, iar al nouălea boala sigură“.

La nivelul aparatului respirator, vinul roşu, printr-un component important numit resveratrol, ajută la reducerea inflamaţiilor şi a riscurilor de boli cronice ale plămânilor, respectiv pneumonie, pleurezie, guturai şi gripă.

Vinul fiert cu puţină coajă de lămâie, cu scorţişoară sau cuişoare, constituie un remediu minunat, care produce sudaţie în pneumonie şi grăbeşte vindecarea în răceli, febră, oboseală generală şi unele afecţiuni epuizante.

La nivelul creierului, consumul moderat de vin de calitate ajută la prevenirea afecţiunilor degenerative, precum maladia Alzheimer şi reduce semnificativ apariţia unui accident cerebro-vascular.


Un pahar de vin sec, recomandat chiar şi diabeticilor

Pentru bolnavii de diabet, un consum moderat de vin sec şi demi-sec ajută la asimilarea generală şi reduce cantitatea de acetonă şi zaharuri eliminate în urină, caz constatat la persoanele cu glicemie ridicată.

În vechea Romă, cu 1600 de ani înainte de a fi descoperită insulina, era un celebru medic, numit Araeteus, care recomanda vinul sec pentru tratamentul diabeticilor.

Polifenolii din vin, mai ales din cel roşu, s-au dovedit de mare eficienţă în extirparea celulelor canceroase din sân.

Atât în formă naturală, cât şi diluat, în proporţie de 1:10, vinul are efecte bactericide, fiind unul dintre cele mai vechi antibiotice naturale, mai ales atunci când se amestecă cu miere de albine şi se aplică pe diferite ulceraţii şi plăgi externe, având acţiune cicatrizantă.

Alte virtuţi terapeutice ale vinului sunt: acţiune antivirală la virusul poliomielitei, a virusului hepatic, a unor heterovirusuri şi în scăderea colesterolului sanguin.

În perioadele trecute, cu frecvente epidemii de boli infecţioase (holera, dizenteria, tifosul), se spunea că persoana care bea vin se îmbolnăveşte mai puţin, întrucât vinul previne infecţiile intestinale.

Încă din Antichitate, Iulius Cezar cerea soldaţilor romani să-şi bea raţia de vin pentru a evita multe boli legate de infecţiile interne.

Mai târziu, în secolul al XVII-lea, marinarii francezi primeau zilnic o porţie de 3 litri de vin, cu efect profilactic faţă de îmbolnăvirile digestive.

Nu întâmplător, rezervele de vin de pe flota spaniolă depăşea cu mult rezervele de apă dulce pentru marinari.

Este adevărat că marinarii nu prea se îmbolnăveau, dar, după un consum prea ridicat de vin, deveneau agresivi şi aruncau peste bord pe căpitanul navei.

Un alt eveniment legat de consumul de vin este consemnat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când soldaţii italieni primeau zilnic raţia de vin roşu şi nu avea probleme cu epidemiile de dizenterie sau tifos, ceea ce îi deosebeau de soldaţii germani, mai bolnăvicioşi, fără raţia asigurată de vin.



Vinul stimulează sistemul nervos central

Vinul este un veritabil stimulent atât pentru trup, cât şi pentru suflet.

Prin aromă, miros, gust şi culoare, vinul predispune favorabil spiritul, stimulează simţurile, având efect, în primul rând, asupra sistemului nervos central, respectiv asupra creierului.

Din toate timpurile, vinul a fost considerat ca o băutură mistică, făcând legătura dintre om şi puterile supranaturale.

La majoritatea religiilor, a fost şi este folosit în practicile rituale, fiind adus ca ofrandă zeilor.

La creştini, hrana vieţii spirituale se practică prin Împărtăşania cu pâine şi vin care simbolizează Trupul şi Sângele Domnului.

Este bine de menţionat că, sub efectul euforic al vinului, mari personalităţi ale vieţii culturale şi ştiinţifice de pe tot Globul au creat pagini nemuritoare în poezie, proză şi tehnică, schiţând o lume nouă în beletristică, artă şi ştiinţă.

Consumat cu înţelepciune, poate fi un sprijin de nădejde, atât în stări de necaz, cât şi la bucurii.

S-a demonstrat că este un component necesar în alimentaţie şi, în acelaşi timp, un veritabil medicament natural, deosebit de benefic pentru sănătatea omului cumpătat.

Dar atenţie!

Consumat în cantităţi exagerate, poate duce la accidente fatale, la degradarea gravă a personalităţii în faţa semenilor şi la distrugerea treptată a sănătăţii.

Constantin I. Milică este profesor universitar la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Iaşi.

Este specializat în fitoterapie şi tratează anual sute de persoane din toate colţurile ţării, prescriind pentru orice boală preparate complexe din plante pe care cel mai adesea le ignorăm.

A salvat oameni cărora nu li se mai dădeau şanse de supravieţuire, preparatele fiind realizate în laborator, după metode ştiinţifice şi după atenta analiză a fiecărei afecţiuni în parte.


preluare de pe sursa: http://www.farmacia-verde.ro/

Protejează-ţi inima mâncând multă ciocolată!

Consumul ridicat de ciocolată ar putea fi asociat cu reducerea cu o treime a riscului de apariţie a bolilor de inimă, arată un studiu prezentat la Paris în cadrul Congresului Societăţii Europene de Cardiologie.

Descoperirea confirmă rezultatele unor studii anterioare care susţineau legătura dintre consumul de ciocolata şi sănătatea inimii.

Organizaţia Mondială a Snănătăţii estimează că până în 2030, aproape 23,6 milioane de oameni vor muri din cauza unor boli de inimă. Cu toate acestea, stilul de viaţă şi dieta sunt principalii factori în prevenirea acestor boli.

O serie de studii recente au arătat că ciocolata are o influenţă pozitivă asupra sănătăţii umane, datorită proprietăţilor sale antioxidante şi antiinflamatoare. Acestea includ reducerea tensiunii arteriale şi îmbunătăţirea sensibilităţii la insulină (un stadiu în dezvoltarea diabetului zaharat).

Având în vedere că nu existau destule dovezi cu privire la modul în care consumul de ciocolată afectează inima, doctorul Oscar Franco, de la Universitatea Cambridge, a efectuat o analiză la scară largă a probelor existente pentru a evalua efectele consumului de ciocolată asupra evenimentelor cardiovasculare precum atacul de cord şi accidentele vasculare cerebrale.

Cercetătorii au analizat rezultatul a şapte studii în care au fost implicaţi 100.000 de participanţi cu sau fără afecţiuni ale inimii. Pentru fiecare studiu, aceştia au comparat grupul care consuma cea mai multă cantitate de ciocolată cu cei care se aflau la cealaltă extremă. În cinci din cele şapte studii s-a găsit o legătură între consumul de ciocolată şi riscul apariţiei evenimentelor cardiovasculare.

Aceştia au descoperit că în cazul unui consum ridicat de ciocolată riscul apariţiei bolilor de inimă s-a redus cu 37 de procente, iar posibilitatea unui atac de cord a scăzut cu 29 de procente, comparativ cu cazul unui consum scăzut de ciocolată. De asemenea, studiile nu au făcut diferenţe între ciocolata albă sau neagră şi au inclus batoanele de ciocolată şi băuturile, biscuiţii sau deserturile care conţineau ciocolată.

Autorii raportului au spus că rezultatele trebuie interpretate cu multă prudenţă, datorită faptului că ciocolata din comerţ conţine foarte multe calorii, iar consumul excesiv poate duce la creşterea în greutate, ceea ce amplifică riscul apariţiei diabetului şi bineînţeles, a bolilor de inimă.

Sursa: Eurekalert

preluare de pe sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA

Metode de a va mentine creierul tanar

Cercetatorii au aflat ca exista diverse metode prin care putem opri declinul mintii. Iata cateva dintre acestea:


Dansati.
“Putine activitati stimuleaza creierul asa de bine ca dansul!”, spune doctorul Daniel Amen, autorul cartii “O minte minunata la orice varsta”. “Dansul necesita totul, de la coordonare si organizare, la planificare si judecata”, a mai scris acesta. Acelasi lucru este valabil si pentru artele martiale. Ambele cer pozitionarea diferitelor parti ale corpului simultan si in sincron.


Mergeti la fitness.
Sportul creeaza celule noi intr-o zona a creierului vitala memoriei. Cercetatorii de la Universitatea Columbia au masurat volumul sangelui din creierul adultilor care merg la sala de patru ori pe saptamana, timp de patru luni si au descoperit ca toata aceasta activitate duce la producerea mai multor neuroni.


Mancati oua.
Micul dejun ideal este un ou, potrivit medicului Larry McLeary, autorul programului “Incredere in creier”. Oul contine vitamina B, care obliga celulele nervoase sa arda glucoza, cea mai importanta sursa de energie a creierului. Oul mai contine si antioxidanti, care protejeaza neuronii de stricaciuni si acizi grasi omega-3, care mentin impulsurile nervoase la ritmuri optime.

Mancati, de asemenea, multe fructe si legume si evitati mancarurile grase, care diminueaza abilitatea celulelor nervoase de a comunica intre ele.


Fiti activi.
Nu deveniti lenesi, pentru ca dauneaza grav sanatatii. Implicati-va tot timpul in diverse activitati, pentru a va mentine mintea alerta.


Hidratati-va mintea.
Un studiu al Universitatii South Florida din 2006 a aratat ca oamenii care beau trei sau mai multe pahare de suc proaspat pe saptamana aveau cu 76% mai putine sanse sa se imbolnaveasca de Alzheimer. Cantitatea mare de polyphenoli, antioxidanti gasiti in fructe, protejeaza creierul de boala. Opt pahare de apa pe zi sunt si ele extrem de benefice pentru minte, intrucat creierul este 80% apa si daca nu este hidratat, neuronii nu pot sa functioneze corect.


Radeti.
Luati-va o pauza de la problemele cotidiene si radeti. Cititi bancuri, uitati-va la filmulete amuzante. Chiar si anticiparea rasului scade stresul cu 39% pana la 70%! Rasul este extrem de bun si pentru inima.


Dormiti suficient.
Somnul este important pentru o stare mentala buna. Memoria se organizeaza in creier, in timpul somnului. Un studiu al Facultatii de Medicina de la Harvard arata ca mintea aduna bucati separate de informatie si le tese impreuna in timpul somnului. Doctorii ne sfatuiesc sa dormim fix 7 ore!


Nu va mai uitati la TV.
O ora de privit la televizor creste riscul de a capata Alzheimer cu 1,3%. Asa ca doctorii recomanda sa va relaxati la TV maxim doua ore pe zi. In schimb, ei propun sa cititi cat mai multe carti.


Folositi mirodenii.
Atunci cand gatiti, folositi cat mai multe mirodenii la mancare. Rozmarinul, de exemplu, contine acid carnozic, care reduce riscul de atac cerebral cu 40%! Folositi cu incredere condimentele, mai ales scortisoara, sofranul, busuiocul, oregano, cimbrul si salvia.


Studiati o limba straina.
Nu ezitati sa invatati o limba straina, pentru a evita dementa la batranete. Un studiu al Universitatii York din Toronto arata ca oamenii in varsta care vorbesc mai multe limbi straine au o minte mai clara decat ceilalti.


Spalati-va bine pe dinti.
O gingie inflamata, sangeranda, poate sugera o problema a sanatatii. In plus, toate bacteriile care se strang in gura ajung in sange si apoi la organele vitale, inclusiv la creier. De aici, si o stare mentala extrem de proasta.
Beti ceai verde si veti castigati cu 20% mai multa sanatate mentala, potrivit unui studiu prezentat in The American Journal of Clinical Nutrition

preluare de pe sursa: piatza.net

Am fi putut hrăni toată Germania, dăm de mâncare la doar un sfert de Românie

După două decenii de capitalism, agricultura României poate hrăni doar un sfert din populaţia ţării, în condiţiile în care ar putea produce pentru 80 milioane de persoane. Este cel mai mare eşec al tranziţiei. Citiţi de ce am ajuns din mândrul „grânar al Europei” importator de mâncare într-o analiză capital.ro din seria ”România după 20 de ani”.

   

România realizează doar 10% din potenţialul său agricol şi importă aproape trei sferturi din necesarul intern de alimente. Din mare producător agricol, ţara noastră a ajuns să aibă o agricultură de subzistenţă, care nu poate asigura hrana propriilor cetăţeni.

   „În 20 de ani s-a reuşit neutralizarea celui mai important factor competitiv al României – agricultura. De la o agricultură de suport s-a ajuns la una de subzistenţă. Agriculura este cel mai mare eşec al perioadei de tranziţie”, spune analistul economic Mircea Coşea.

   În ciuda faptului că ar putea hrăni 15% din populaţia Uniunii Europene, agricultorii români nu pot asigura alimentele de strictă necesitate decât pentru un sfert din populaţia României. Aceasta în condiţiile în care potenţialul agricol al ţării noastre ar permite asigurarea hranei pentru 80 milioane de persoane, iar UE are 500 de milioane de locuitori.

   „Noi nu suntem în stare să producem pentru populaţia ţării. În loc să exportăm şi să fim o forţă pe piaţa agricolă europeană, am ajuns să mâncăm de la carne, până la legume şi fructe aduse din străinătate. Şi pentru a fi şi mai rău, produsele importate sunt de slabă calitate, mai ales în comparaţie cu cele româneşti. Românii sunt infometaţi pentru că agricultura a fost neglijată”, consideră Culiţă Tărâţă.

   Potrivit datelor oficiale, zonele rurale din România acoperă 87% din teritoriul ţării, cuprinzând 45% din populaţie, adică 9,7 milioane de locuitori. Având o suprafaţă agricolă de 14.741,2 mii de hectare (sau 61,8% din suprafaţa totală a ţării), România dispune de resurse agricole importante în Europa Centrală şi de Est.

   Agricultura ne putea salva din criză

   Analiştii economici, politicienii şi oamenii de afaceri din domeniul agricol sunt de acord că România nu a ştiut să folosească potenţialul de care beneficiază şi că autorităţile au făcut multe greşeli în ultimii 20 de ani. În primul rând, au ignorant agricultura, considerându-o un domeniu marginal, când de fapt era printre primele sectoare care trebuiau dezvoltate pentru ca economia în ansamblu să funcţioneze bine pe termen lung.

   „La cât pământ are România şi la ce producţie agricolă ar fi putut obţine dacă se investea serios în acest domeniu, ţara noatră trebuia să treacă fluierând peste această criză economică. Dacă aveam agricultura bine pusă la punct, pământul era cultivat şi aveam o strategie de valorificare a producţiei agricole şi zootehnice, România se afla acum printre fruntaşele Europei, cu un PIB bine alimentat”, explică Culiţă Tărâţă, unul dintre principalii agricultori din ţară.

România se putea salva din criză dacă avea o producţie agricolă mare  pe care să o exporte. „Acum nu mai trăiam cu teama că nu putem asigura hrana celor 22 de milioane de locuitori. Aveam posibilitatea de a vinde altora alimente şi de a avea bani pentru a scăpa cu bine din criză”, crede Valeriu Tabără.

   Pământul, principalul atuu ratat

   Principala greşeală făcută a fost de neglijare a principalului element care trebuia valorificat – pământul.
„Nu mai există nicăieri în lume atâta risipă de teren arabil ca la noi. Fie pământul este lăsat nelucrat, fie este transferat în intravilan pentru a se construi diverse, de la case la mall-uri. Am fost în multe zone ale lumii şi peste tot oamenii sunt interesaţi să folosească şi ultima bucăţică de pământ pentru a-l cultiva şi a obţine produse agricole. Numai la noi terenul agricol a ajuns o bătaie de joc”, acuză Tabără.

   Primul pas care trebuia făcut după Revoluţie a fost ratat, spun specialiştii. Dacă împroprietărirea avea loc rapid şi fără imixtiuni, situaţia terenurilor era clară şi oamenii se puteau ocupa de agricultură. Dacă problema proprietăţii era rezolvată mai repede, agricultura ar fi fost un domeniu profitabil şi nu doar unul cu potenţial extraordinar. S-a ajuns acum în situaţia în care terenul este mult prea fărâmiţat pentru a se putea face o agricultură performantă.

   „A durat prea mult rezolvarea problemei proprietăţilor. În plus, privatizarea fostelor IAS-uri s-a făcut fără să se pună în mâna prorietarilor şi mijloacele de utilizare a pământului”, a arătat Tabără.

   Aproape jumătate din suprafaţa totală şi din efectivul total de animale se află în exploataţii de subzistenţă, care acoperă 45% din suprafaţa agricolă a României, reprezentând 91% din numărul total de ferme. Majoritatea exploataţiilor au sub 5 hectare de teren, având în medie 1,63 hectare, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.

   Majoritatea acestor exploataţii de subzistenţă nu sunt nici măcar considerate ferme. Condiţia preliminară pentru a fi înregistrat în Registrul Fermelor şi pentru a beneficia de subvenţii europene este aceea de a lucra cel puţin un hectar de teren, compus din parcele care nu sunt mai mici de 0,3 hectare.

   Analiştii economici spun că mediul rural în general a fost neglijat, nefăcându-se nici un fel de investiţii. „Nu s-a făcut nimic. Ruralul românesc s-a transferat la urbanul din Spania şi Italia. Sunt necesare servicii alternative în mediul rural, este nevoie de altceva decât agro-turism”, crede Liviu Voinea, directorul Grupului de Economie Aplicată.

   În plus, produsele româneşti nu beneficiază nici de o piaţă de desfacere bine reglementată şi nici de promovare. „Nu s-a reuşit crearea unei pieţe a pământului, dar nici a unei pieţe de desfacere a produselor. În plus, nu există o reţea de depozitare, prelucrare, de punere în valoare şi de distribuţie a produselor”, susţine Coşea.

  

O criză alimentară ar putea îmbogăţi România agrară

   Pe termen lung, specialiştii nu dau prea mari şanse agriculturii. Aceasta nu pentru că nu s-ar putea face foarte mult în acest domeniu, ci pentru că, în continuare, autorităţile nu par a-şi da seama de importanţa agriculturii. „Nu există interes pentru a rezolva problemele acestui sector. Mai mult, pentru anii 2020-2025 se preconizează o criză mondială a alimentelor, iar ţările cu potenţial agricol vor devein atunci ceea ce sunt acum ţările petroliere, furnizoarele materiei de bază şi transformarea în nişte state super bogate”, arată Coşea.

   Specialiştii estimează că principalele sectoare în care trebuie investit sunt  infrastructura de irigaţii, tehnologia modernă şi zootehnia. „Sunt necesare investiţii masive în elementele care să ne elibereze de meteodependenţă. Aceasta înseamnă în primul rând că trebuie să punem la punct un sistem de irigaţii eficient. Apoi, avem nevoie de investiţii în industria echipamentelor agricole, pe care noi tocmai am reuşit să o distrugem şi să nu mai producem tractoare aproape deloc”, a spus Coşea.

   Pentru că România beneficiază de 4,5 milioane hectare de păşuni, dezvoltarea fermelor ar trebui să vină de la sine. „Noi am ajuns să importăm muşchi de vită din  Argentina, în timp ce păşunile sunt neutilizate”, spune Culiţă Tărâţă.

  Polonia şi Ungaria au găsit soluţii

   Dacă România nu a reuşit să se trezească la realitate nici după aderarea la Uniunea Europeană, nereuşind să atragă fondurile puse la dispoziţia agriculturii româneşti de UE, nu acelaşi lucru se poate spune de Polonia.

„După integrare, polonezii au regândit întrega politică agricolă. În primul rând, au renegociat condiţiile privind agricultura pentru că şi ei, ca şi noi, n-au ştiut să negocieze de la îneput foarte profitabil. Au reuşit însă să schimbe lucrurile în favoarea lor şi acum au o agricultură tot mai performantă. Polonia este singura ţară europeană care înregistrează creştere economică în această perioadă de criză mondială şi asta se datorează şi agriculturii, căreia i s-a dat mare atenţie după aderarea ţării al UE”, spune Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii.

   Un alt stat din fostul bloc comunist care a ajuns să aibă o agricultură mai avansată decât a României este Ungaria. Deşi au puţin teren agricol, ungurii au ştiut să găsească exact modalităţile care să le creeze avantaje. „Ungaria are producţie bună chiar dacă are pământ puţin pentru că a înţeles să investească în sisteme de irigaţii şi în tehnologie modernă. În plus, au stimulat fermierii să investească pentru dezvoltarea pe termen lung”, a precizat Culiţă Tărâţă.

preluare de pe sursa: Fata nevazuta a lumii….

Alimentaţia şi sănătatea ochilor

Alimentaţia are un efect major asupra întregului organism, inclusiv asupra ochilor.

Cercetările în domeniu dovedesc că antioxidanţii reduc riscurile cataractei şi ale glaucomului.

Antioxidanţii specifici pot avea beneficii adiţionale (de exemplu: vitamina A previne orbirea şi vitamina C joacă un rol însemnat în evitarea glaucomului).

Consumă următoarele elemente alimentare pentru a-ţi asigura o protecţie oculară nutritivă:

Vitamina A: morcov, cartofi dulci, untul de arahide, ficat, varză, mango, pepene galben.

Luteina: spanac, galbenuş de ou, morcov, varză.

Vitamina C: varză, capşuni, broccoli, portocale, pepene galben.

Vitamina E: nuci, seminţe de floarea-soarelui, alune, migdale.

Seleniu: produse marine, drojdie, alune braziliene.

Zinc: scoici, hamburgeri, alune, făină.

Acizi graşi: peşte (somon, macrou, crap).

În general, din alimentaţia ta nu au voie să lipsească legumele, peştele (consumat săptămânal), nucile şi fructele (în special citricele).

Cele mai indicate alimente care te ajută să reduci riscul confruntării cu afecţiunile oculare sunt următoarele:

1. Peştele – este o sursă excelentă ce furnizează suport structural pentru membranele celulare.

Este recomandat pentru tratarea degenerescenţei maculare şi pentru păstrarea sănătăţii ochiului.

2. Spanacul, varza şi salata – aceste plante sunt bogate în caroteni, în special în luteină.

Luteina, un pigment galben, protejează macula de arsurile solare şi de lumina fosforescentă.

3. Oul – este bogat în cisteină, sulf, lecitină, amino-acizi şi luteină.

Aceste componente previn formarea cataractei.

4. Usturoiul şi ceapa – prezintă un conţinut bogat de sulf, necesar producerii de glutemină, un important antioxidant atât pentru ochi, cât şi pentru întregul organism.

5. Soia – scăzută în grăsimi, bogată în proteine, soia este elemetul de bază ce nu lipseşte din nici o dietă.

Soia conţine acizi graşi esenţiali, vitamina E şi agenţi antiinflamatori.

6. Fructele şi legumele – conţin vitamina A, C, E şi beta-caroten.

Legumele de culoare galbenă, precum morcovul, sunt foarte importante pentru vederea diurnă.

7. Afinele şi strugurii – aceste fructe ajută cu precădere ochiul în timpul vederii nocturne.

O ceaşca plină de afine, gem de coacâze sau un supliment nutritiv format din struguri şi afine te ajută să-ţi adaptezi vederea la întuneric în mai putin de 30 de minute.

8. Vinul – pe lângă efectul cardioprotector, vinul conţine nutrienţi esenţiali care protejează vederea.

9. Alunele şi stafidele – sunt unele dintre cele mai concentrate alimente în vitamine.

Conţinutul ridicat de acizi graşi omega-3 contribuie la menţinerea colesterolului la un nivel scăzut şi stabilizează membranele celulare.

10. Uleiul de măsline – acest tip de ulei monosaturat este o alternativă sănătoasă a untului şi a margarinei.

Sursa: Cerceteaza

Spionii britanici au vrut să introducă estrogen în mâncarea lui Hitler, pentru a-l feminiza

De-a lungul celui de-al doilea război mondial au existat multe tentative de a-l ucide pe Adolf Hitler.

Unii au încercat bombe pentru a-l elimina pe Fuhrer, alţii gloanţe, însă toţi au eşuat.

Recent, un cercetător a dezvăluit un plan îndrăzneţ întocmit de agenţii secreţi britanici.

Aceştia au încercat o modalitate mai îndrăzneaţă de a “neutraliza” omul din spatele maşinii de război germane – introducându-i hormoni sexuali feminini în mâncare!

Agenţii britanici au planificat să introducă doze mari de estrogen în mâncarea acestuia pentru a-l face mai puţin agresiv şi a-l transforma într-o persoană docilă.

Spionii ce lucrau pentru britanici erau suficient de apropiaţi de Hitler astfel încât să aibă acces la hrana lui, susţine profesorul Brian Ford, cel care a descoperit această conspiraţie.

Acesta a explicat că estrogenul a fost ales de către aceştia deoarece este insipid, iar efectul său este lent şi subtil, fapt ce însemna că ar fi putut trece nedetectat de către persoanele care gustau mâncărea lui Hitler.

Spionii britanici nu ar fi putut să introducă otravă în mâncarea Fuhrerului, pentru că aceasta nu ar fi ajuns la el, aşa că au recurs la această idee ingenioasă.

Planul de administrare a estrogenilor este prezentat într-o nouă carte scrisă de profesorul Ford, intitulată “Secret Weapons: Technology, Science And The Race To Win World War II“.

Acesta a subliniat faptul că administrarea estrogenilor se numără printre multe alte încercări ciudate de a aduce mai repede un final al războiului.

Profesorul Ford a dezgropat o serie de detalii cu privire la schemele conspirative.

Cartea va fi publicată săptămâna viitoare în Marea Britanie şi va prezenta modul în care concurenţa dintre puteri a influenţat evoluţia tehnologică.

Sursa: The Telegraph

Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA

Oamenii infometati vor face orice pentru hrană, ceea ce înseamnă că cei care deţin controlul asupra hranei, se vor folosi de aceasta spre propriul avantaj

Citez:Mancarea folosita ca arma impotriva populatiilor 

” Oamenii infometati vor face orice pentru hrana, ceea ce inseamna ca cei care detin controlul asupra hranei, se vor folosi de aceasta spre propriul avantaj.”

In anul 1974, Henry Kissinger sugera folosirea hranei ca arma pentru a induce reducerea numarului populatiei tinta, in cadrul unui raport secret de 200 de pagini intitulat: Studiu pentru Securitatea Nationala – Memorandumul 200 – Implicatiile cresterii numarului populatiei la Nivel Mondial pt Securitatea SUA si Interesele din strainatate.

Tactica primara care urma sa fie aplicata conform acestui raport era aceea ca ajutorul aliementar sa fie retinut pentru tarile in curs de dezvoltare, pana cand aceste tari nu vor adopta politici de control a natalitatii.

“Deoarece cresterea populatiei este un factor determinant pt cresterea cererii de alimente, alocarea resurselor limitate ar trebui sa tina seama de pasii pe care o tara ii adopta pentru controlul demografic cat si pentru productia de alimente.

Pentru aceste relatii “sensibile”, totusi, este important sa se evite, atat ca modalitate precum si in substanta, aparitia constangerii” spunea Kissinger

Din citatul de mai sus reiese ca produsele alimentare se folosesc ca si o alta metoda de “colonizare” imperiala, pentru a forta tarile sa se supuna politicilor ce se doresc a fi aplicate de catre cei care detin controlul.

In special, aceasta tactica functioneaza precum o arma contondenta in teritoriile care sufera un colaps economic sever si care detin putine resurse pentru productia de alimente.

Insa cu toate acestea, in zilele noastre, se pare ca intregul glob este asaltat de un arsenal de bombe aliementare.

Se poate observa ca exista un atac pe mai multe fronturi in ce priveste accesul oamenilor la alimente.

Cu alte cuvinte, ceea ce a fost o tactica admisa pentru ultimii 40 de ani de control al ajutoarelor alimentare pentru reducerea populatiei in diverse regiuni, a devenit acum o tactica deosebit de compexa si de expansiva.


Mai jos sunt expuse cele 6 cai prin care, prin intermediul hranei, s-a declarat razboi impotriva populatiilor:


1. Inflatia: Inflatia paralizanta a preturilor alimentelor afecteaza actual fiecare colt al planetei, saracii simtind acut aceste neajunsuri.

Indexul pretului alimentelor cnf Organizatiei Natiunilor Unite pentru Alimente si Agricultura a crescut cu 3 puncte ajungand la 234 puncte in Iunie - o crestere de 39% anul acesta.

Aceste cresteri provoaca foamete in masa si rascoale in multe regiuni sarace ale lumii, insa au inceput sa afecteze si patura de mijloc. Astfel, pretul alimentelor creste in primul rand datorita devalorizarii din cauza printarii masive de bani dar si datorita speculatiilor (marfa trece prin x “maini” pana la consumatorul final).

Speculatii poate este totusi un termen prea bland, trebuie sa fie clar, aici este vorba despre manipularea pietei de bunuri, nu numai de speculatii. Ceea ce alimenteaza speculatiile de bunuri nu este numai declinul monedelor, insa si problemele de aprovizionare care pot fi cauzate de o serie de factori ce conduc la recolte mai sarace: conditiile meteorologice extreme sau boli.

Indiferent daca avem de-a face cu hrana insuficienta in realitate sau insuficienta prin manipulare, preturile alimentelor vor continua sa creasca datorita cererii, dar si datorita monedelor slabite. Din fericire, exista multe metode de a ne proteja de inflatia alimentelor si de acest razboi alimentar in general.


2. Hrana insuficienta: Prin controlul aprovizionarii, insuficienta alimentelor s-a folosit precum:

- o arma pentru a creea conflicte regionale

- pentru a incuraja misiunile de pace

- si, pe post de momeala a politicii externe – dupa cum se subliniaza clar in Memorandumul 200 al lui Kissinger din 1974.

Cele mai recente exemple se pot gasi printre:

- negocierile actuale si in desfasurare tinute cu Korea de Nord, care tine mereu o arma nucleara indreptata catre “capul” Vestului in schimbul aliemntelor.

- Somalia, care producea destula hrana pentru proprii locuitori pana in 1970, a devenit o “tara ratata” datorita harnei insuficiente. In mod semnificativ, situatia din Somalia si din alte zone afectate de foametela scara larga, este cauzata de un colaps economic prin manipulare.

- multe persoane au sustinut deasemenea ca lipsa hranei a fost un factor determinant si al recenteirevolutii din Egipt.

Datorita consolidarii corporative a culturilor de baza: precum porumbul, boabele de soia, graul – si controlului central al ajutoarelor alimentare – este usor acum ca insuficienta hranii sa fie manipulata.

Insa, in mod clar exista deasemena catastrofe meteorologice care distrug productia in regiuni intregi, cum s-a intamplat vara trecuta in Rusia din cauza valului de caldura care a condus la restrictia exporturilor de grau.

Multe tari care aveau contracte incheiate cu Rusia au fost nemultumite de aceste restrictii, iar aceasta manevra de protectie a Rusiei a avut efecte globale asupra preturilor aliementelor.

Cu alte cuvinte, insuficientele iminente de hrana sunt in mod tipic o problema locala, insa, datorita faptului ca sistemul hranei este atat de interconectat, problemele locale afecteaza acum comunitatea globala.

3. Aditivii chimici: Aditivii chimici, de la pesticide la conservanti, pot fi priviti numai ca o arma pentru indeplinirea agendei de depopulare.

Cu siguranta, substantele chimice nascocite in laborator nu au fost niciodata potrivite pentru consum uman.

Asadar, acestea pot fi considerate numai ca fiind un efort deliberat de a otravi lent populatia. Multe toxine care se regasesc in alimente si bauturi cum sunt: fluorul, aspartamul, sau monoglutamatul de sodiu, sunt acum bine-cunoscute ca avand efecte negative asupra sanatatii noastre.

Alte asemenea creatii de laborator cum sunt siropul de fructoza obtinut din porumb, incep sa se dovedeasca a fi foarte nesanatoase, in urma testelor reiesind ca exista mercur in siropul de porumb.

Chiar va rog, intamplator, sa gasiti orice aliment dulce din comert care sa nu contina aspartam sau sirop de fructoza. Chiar si ketchup-urile cat si orice bomboane sau gume de mestecat contin ASPARTAM!

Pesticidele intra deasemenea in categoria aditivilor chimici (denumite toxine Bt). Acestea se regasesc aproape in sangele tuturor nord americanilor, si chiar in procentaj de 80% in sangele bebelusilor nenascuti inca.

Se spune ca aceste toxine sunt asimilate prin consumul de porumb sau soia modificata genetic, si din carnea animalelor care sunt hranite cu acestea. Un studiu recent a dovedit ca aceste chimicale care se regasesc in cel mai vandut pesticid, glifosat, cauzeaza defecte congenitale printre alte afectiuni.

Trebuie sa intelegem ca, desi toate aceste toxine plus multe altele, sunt aprobate spre consum, acest lucru nu inseamna ca prezinta siguranta. Si chiar si cele cu denumiri exotice, chiar daca nu s-a dovedit inca cum ca ar avea efecte toxice, cu siguranta au un impact cumulativ asupra sanatatii umane. Pesicidele sunt omniprezente si ne poate parea imposibil sa le evitam, insa exista inca cai de a manca precum o fiinta umana.


4. Reglementarile: Prin restragerea libertatii de acces la alimente, agentiile de reglementare gen Codex Alimentarius, doresc sa augmenteze intentionat dependenta fata de cartelurile de monopol care controleaza in totalitate hrana de baza.

Mai simplu spus, aceste carteluri de monopol sunt cei care detin controlul asupra porumbului, graului, boabelor de soia si orezului, prin urmare asupra tuturor alimentelor, din moment ce toate efectivele de animale si toate alimentele procesate depind de aceste surse de hrana.

In America, si din ce in ce mai mult in intreaga lume, aceste carteluri de monopol isi plaseaza acolitii in agentii guvernamentale de reglementare, pentru a elimina concurenta prin intermediul unor reglementari excesive.

Mai mult, aceste restrictii ale libertatii hranei sunt impuse acum pe tot globul, tocmai pentru ca sunt practic niste initiative globalizatoare de sus in jos, conduse de agentii internationale de reglementare cum sunt
Organizatia Internationala a Comertului si Organizatia Natiunilor Unite.

Aceste agentii parcurg o agenda complexa, interconectata, care ia in considerare totul, de la siguranta sanatatii la drepturile de utilizare a terenurilor, pentru a forta producatorii independenti de alimente sa se conformeze, astfel incat la final numai structura corporatista globalizata va avea beneficii.

Agentiile de reglementare reprezinta una dintre cele mai importante arme indreptate impotriva unei vieti independente.

5. Modificarile genetice: Exista multe motive pentru a evita sa consumam alimente modificate genetic, incepand cu problemele de sanatate si pana la sprijinirea cartelurilor alimentare machiavelice.

Alimentele modificate genetic reprezinta calea de a monopoliza viata umana prin intermediul tehnologiei patentate si prin distrugerea mediului datorita practicilor de monocultura ce utilizeza chimicale “la greu”.

Multe state europene cat si alte regiuni au respins organismele modificate genetic. Ungaria a distrus recent culturile ilegale de porumb modificat genetic si doreste sa ia masuri pentru a include distribuirea unor astfel de seminte in categoria delict grav.

Cu toate acestea, din cauza presiunilor corporatiste/politice, chiar si cele mai rezistente state sunt fortate incet-incet sa adopte organismele modificate genetic. Chiar si in ciuda faptului ca infectarea si contaminarea mediului sunt efectele unor plante transgenice. Intre timp, se urmareste implementarea unui control in temeiul unor legi de brevetare, prin care mutatia in sine se doreste sa insemne originalitate si control asupra organismelor naturale pe care le imita.


6. Conditiile meteorologice: Fara doar si poate, conditiile meteorologice afecteaza accesul la hrana precum si costurile acesteia. Daca aruncam o singura privire pe harta globala, vom vedea ca zonele de productie a alimentelor sunt greu lovite, si in consecinta- preturile cresc.

Aceste evenimente naturale pot fi exploatate atat de speculatori cat si de guverne. Totusi, odata cu inceputul programelor de modificare a conditiilor meteo, in care au investit cei ca Bill Gates, si care au fost promovate de catre elitele globaliste “think tanks”, au aparut si ingrijorarile privind posibilitatea ca guvernele sa se foloseasca de acest lucru ca de o arma pentru a creea razboaie alimentare.

Deja au aparut acuzatii in acest sens. In timp ce unii ar putea respinge ideea existentei unor posibilitati de a “manevra conditiile meteo” in scopuri rauvoitoare – conspiratie, este din ce in ce mai dificil de ignorat documentul prezentat in anul 1996 Fortelor Aeriene Americane intitulat ” Owning the Weather 2025″, document care prevede in mod explicit ca titlu in pagina a 10-a: Aplicarea de modificari meteo- Operatiuni Militare.

Un segment cheie prevede ca controlul asupra conditiilor meteo poate fi virtual, insa si literalmente real:

“Abilitatile ofensive ar putea furniza posibilitati de spoofing pentru a creea virtual conditii meteo in sistemele inamice senzoriale si de informatii, astfel fiind mai probabil ca acestia sa ia decizii care vor conduce la rezultatele pe care le dorim noi mai degraba decat la cele pe care le doresc ei.

Aceasta ar permite deasemenea capacitatea noastra de a masca sau ascunde activitatile noastre de modificare a conditiilor meteo

Esentiala pentru fezabilitatea unui astfel de sistem este abilitatea de a modela un sistem global nonlinear deosebit de complex pentru conditiile meteo, in sensul ca se va putea prezice cu precizie rezultatul schimbarilor in ce priveste variabilele influentatoare.”

Este admisibil deci, ca in conditii propice, si cu un interval corect intre initiere si executie, sa obtinem “conditii meteo la comanda”.

“Vremea la comanda” ar fi cu siguranta masura extrema pentru oricine ar dori sa se foloseasca de hrana ca si de o arma de control si profit. Aceasta posibilitate nu ar trebui respinsa cu usurinta, ci mai degraba ar trebui sa ne deschida mintea si sa ne conduca spre investigatii si cercetari.

Dupa cum reiese din acest articol, controlul hranei este un spectru complet, cu razboaie declarate simultan fiecaruia dintre noi, statelor si natiunilor suverane. Cei ce detin controlul asupra alimentelor se folosesc de sanatate, politica si economie pentru a-si duce la indeplinire agenda. Numai un intreg spectru de solutii ar putea reprezenta o protectie. Inca exista speranta care vine din partea pietelor alternative, sistemelor de troc (care la noi in tara inca mai exista) si cooperativelor locale.

PS: ” Adevarata libertate individuala nu poate exista fara securitate economica si independenta. Oamenii care sunt flamanzi si au ramas fara locuri de munca reprezinta materia din care sunt facute dictaturile” – Franklin Roosevelt

preluare de pe: Sursa: BLOG CREȘTIN ORTODOX

Șase PONTURI pentru a duce o viaţă sănătoasă și pentru a trăi mai mult

Există câteva lucruri mărunte care trebuie făcute zilnic pentru că pot adăuga până la trei ani în plus vieţii noastre. Fox News a realizat o listă scurtă cu câteva sfaturi esenţiale care trebuie respectate zi de zi pentru o viaţă mai lungă și mai sănătoasă. Mănâncă în fiecare zi micul dejun și optează pentru alimente ușoare și sănătoase Faptul că nu sari peste micul dejun este un obicei sănătos și chiar te poate ajuta să trăiești mai mult. De-a lungul anilor, oamenii de știinţă au observat că cei care mănâncă dimineaţa sunt mult mai feriţi de boli precum diabetul sau obezitatea. Cei care mănâncă micul dejun se simt mult mai bine atât fizic, cât și psihic. Mesele de dimineaţă trebuie să conţină carbohidraţi, proteine și mici cantităţi de grăsime, elementare pentru energia de care avem nevoie peste zi. Dormi cel puţin șapte ore pe noapte și odihnește-te pe parcursul zilei când ai ocazia În ciuda multor studii, tot nu se cunoaște numărul optim de ore de somn pentru a ne trezi odihniţi și mulţumiţi. Însă, dacă nu te odihnești cel puţin șapte ore pe noapte, crește riscul unor boli grave precum cancerul, afecţiuni ale inimii, diabet și obezitate. Nu doar lipsa somnului poate fi gravă, ci și lipsa pauzelor de relaxare ne poate afecta organismul. Când simţi că stresul și grijile te-au acaparat, ia o pauză, relaxează-te, fă ceva diferit faţă de ce faci zilnic la locul de muncă. Nu uita să faci mișcare Câteva minute de exerciţii fizice zilnice sunt esenţiale pentru sănătate. Diverse studii arată că mișcarea fizică zilnică poate să îţi prelungească viaţa cu până la trei ani. Multe persoane spun că își găsesc cu greu timp să meargă la sală, însă cu puţină creativitate, exerciţiile fizice se pot efectua aproape oriunde ai fi. Când îţi permite timpul, mergi pe jos către locul de muncă. Nici nu e nevoie să parcurgi pe jos întregul drum, doar coboară din autobuz cu câteva staţii mai devreme. Dacă muncești sau locuiești într-o clădire cu multe etaje, lasă liftul și urcă pe scări. Hidratează-te cât de mult posibil Corpul nostru este compus din circa 70% apă, așadar nu este nicio surpriză că tot de apă avem nevoie pentru a ne menţine sănătoși. Apa ne reglează temperatura corpului, ne protejează încheieturile și organele și intermediază transportul oxigenului la celule. Toată lumea cunoaște recomandarea clasică de “cel puţin doi litri de apă pe zi”. Chiar dacă în cei doi litri nu intră numai apă ci și un pahar de suc, tot este benefic pentru organismul tău. Spală-te pe dinţi zilnic și nu uita să folosești aţa dentară Prin simplul fapt că folosești zilnic aţa dentară, îţi poţi prelungi viaţa cu până la șase ani conform cărţii doctorului Michael Roizen – The Real Age Makeover. Deși estimarea poate fi puţin exagerată, realitatea este că o igienă orală sărăcăcioasă poate determina o inflamare a gingiilor și parodontoza, boli care pot duce la îngustarea arterelor și, în definitiv, la boli cardiovasculare. Prin simpla spălare pe dinţi și folosire a aţei dentare, îndepărtezi bacteriile care cauzează inflamări ale gingiilor și îţi poţi asigura ceva mai mult sănătatea inimii. Contactează-ţi prietenii și ţine legătura cu ei cât mai mult posibil O veche zicală spune că un prieten este mai ieftin decât un psiholog. În mod ciudat, oamenii de știinţă susţin această ipoteză pe care o lărgesc la orice contact social, și nu doar la prieteni. Ei ne pot ajuta nu doar cu sprijin emoţional, dar și cu alte treburi zilnice ca să mai scăpăm de griji și îndatoriri.

Autor: Gandul Sursa: http://www.gandul.info/magazin/sase-ponturi-pentru-a-duce-o-viata-sanatoasa-si-pentru-a-trai-mai-mult-8216104  Marti, 3 Mai 2011

preluare de pe sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA