Cu puţin timp înainte ca populaţia globului să treacă de şapte miliarde de oameni, experţii în demografie se tem că dezechilibrul dintre sexe favorizează apariţia unor ‘ţări de burlaci’, în care bărbaţii se vor lupta pentru a-şi găsi soţii. Nu se cunosc deocamdată consecinţele exacte a ceea ce demograful francez Christophe Guilmoto numeşte ‘masculinizare alarmantă’ în ţări ca India sau China, din cauza avorturilor selective, relatează AFP.
Mulţi experţi consideră că, peste 50 de ani, lipsa femeilor va avea un impact similar cu cel al încălzirii climatice, invizibile, dar reale. Aceste avertismente se bazează, din nefericire, pe statistici precise. Se nasc între 104 şi 106 băieţi la 100 de fete şi cea mai mică schimbare a acestei proporţii se explică doar prin factori anormali.
În India şi Vietnam, cifra este de 112 băieţi la 100 de fete. În China, proporţia a ajuns la 120 de băieţi la 100 de fete, depăşind în unele regiuni 130/100. Tendinţa se extinde în Azerbaidjan, Georgia, Armenia, unde proporţia este de 115 băieţi la 100 de fete. Acelaşi fenomen se constată şi în Serbia şi Bosnia.
Lumea a luat cunoştinţă de această problemă în 1990, când câştigătorul premiului Nobel, economistul indian Amartya Sen, a publicat un articol cu titlul şoc ‘Lipsesc peste 100 de milioane de femei’. Experţii în demografie apreciază că cifra a depăşit între timp 160 de milioane, ca efect al preferinţei tradiţionale pentru băieţi, al scăderii fertilităţii şi, mai important, al ecografiilor ieftine care permit mamelor să avorteze, ilegal, dacă au fete.
Chiar dacă proporţia naşterilor băieţi-fete ar reveni la normal în India şi China peste zece ani, Guilmoto consideră că, în aceste două ţări, căsătoria va rămâne o problemă pentru bărbaţi timp de câteva decenii. ‘Nu numai că bărbaţii se vor căsători mai târziu, dar riscă să rămână celibatari în ţări în care înainte fiecare îşi găsea o soţie’, spune el.
Unii experţi apreciază că acest nou context ar putea duce la creşterea poliandriei (o femeie cu mai mulţi soţi) şi a turismului sexual, iar alţii anticipează scenarii catastrofale, în care agresiunile sexuale, violenţa şi conflictele ar fi lucruri obişnuite. Acum câţiva ani, Valerie Hudson şi Andrea den Boer, politologi, au scris chiar că ţările asiatice cu populaţie majoritar masculină reprezintă o ameninţare pentru Occident. Potrivit lor, ’societăţile unde există un dezechilibru între numărul bărbaţilor şi cel al femeilor nu pot fi guvernate decât prin regimuri autoritare, capabile să suprime violenţa în propria lor ţară, exportând-o în străinătate prin colonizare sau război’.
Mara Hvistendahl, ziarist la revista Science şi autor al unui recent articol intitulat ‘Selecţie nenaturală’, arată în schimb că riscul unor războaie la scară întinsă este foarte mic, amintind că India este o democraţie. Ea admite în schimb că, din punct de vedere istoric, nu este prea plăcut să trăieşti în societăţi în care numărul bărbaţilor îl depăşeşte pe cel al femeilor, pomenind de riscul unor violenţe şi al unei situaţii instabile.
Organisme ale Naţiunilor Unite au avertizat în privinţa unei legături între numărul mic al femeilor şi creşterea traficului sexual sau al migraţiilor de populaţie în vederea căsătoriei. Până acum nu s-au propus prea multe soluţii.
Guilmoto consideră că este important ca problema să fie cunoscută nu numai în ţările emergente. ‘În Europa de Est, oamenii n-au nicio idee despre ceea ce este pe cale să se întâmple’, avertizează el.
preluare de pe sursa: Agerpres
Mulţi experţi consideră că, peste 50 de ani, lipsa femeilor va avea un impact similar cu cel al încălzirii climatice, invizibile, dar reale. Aceste avertismente se bazează, din nefericire, pe statistici precise. Se nasc între 104 şi 106 băieţi la 100 de fete şi cea mai mică schimbare a acestei proporţii se explică doar prin factori anormali.
În India şi Vietnam, cifra este de 112 băieţi la 100 de fete. În China, proporţia a ajuns la 120 de băieţi la 100 de fete, depăşind în unele regiuni 130/100. Tendinţa se extinde în Azerbaidjan, Georgia, Armenia, unde proporţia este de 115 băieţi la 100 de fete. Acelaşi fenomen se constată şi în Serbia şi Bosnia.
Lumea a luat cunoştinţă de această problemă în 1990, când câştigătorul premiului Nobel, economistul indian Amartya Sen, a publicat un articol cu titlul şoc ‘Lipsesc peste 100 de milioane de femei’. Experţii în demografie apreciază că cifra a depăşit între timp 160 de milioane, ca efect al preferinţei tradiţionale pentru băieţi, al scăderii fertilităţii şi, mai important, al ecografiilor ieftine care permit mamelor să avorteze, ilegal, dacă au fete.
Chiar dacă proporţia naşterilor băieţi-fete ar reveni la normal în India şi China peste zece ani, Guilmoto consideră că, în aceste două ţări, căsătoria va rămâne o problemă pentru bărbaţi timp de câteva decenii. ‘Nu numai că bărbaţii se vor căsători mai târziu, dar riscă să rămână celibatari în ţări în care înainte fiecare îşi găsea o soţie’, spune el.
Unii experţi apreciază că acest nou context ar putea duce la creşterea poliandriei (o femeie cu mai mulţi soţi) şi a turismului sexual, iar alţii anticipează scenarii catastrofale, în care agresiunile sexuale, violenţa şi conflictele ar fi lucruri obişnuite. Acum câţiva ani, Valerie Hudson şi Andrea den Boer, politologi, au scris chiar că ţările asiatice cu populaţie majoritar masculină reprezintă o ameninţare pentru Occident. Potrivit lor, ’societăţile unde există un dezechilibru între numărul bărbaţilor şi cel al femeilor nu pot fi guvernate decât prin regimuri autoritare, capabile să suprime violenţa în propria lor ţară, exportând-o în străinătate prin colonizare sau război’.
Mara Hvistendahl, ziarist la revista Science şi autor al unui recent articol intitulat ‘Selecţie nenaturală’, arată în schimb că riscul unor războaie la scară întinsă este foarte mic, amintind că India este o democraţie. Ea admite în schimb că, din punct de vedere istoric, nu este prea plăcut să trăieşti în societăţi în care numărul bărbaţilor îl depăşeşte pe cel al femeilor, pomenind de riscul unor violenţe şi al unei situaţii instabile.
Organisme ale Naţiunilor Unite au avertizat în privinţa unei legături între numărul mic al femeilor şi creşterea traficului sexual sau al migraţiilor de populaţie în vederea căsătoriei. Până acum nu s-au propus prea multe soluţii.
Guilmoto consideră că este important ca problema să fie cunoscută nu numai în ţările emergente. ‘În Europa de Est, oamenii n-au nicio idee despre ceea ce este pe cale să se întâmple’, avertizează el.
preluare de pe sursa: Agerpres
