Noul program spaţial NASA

Anunturi

Deşi cu câteva luni în urmă NASA a retras din uz navetele spaţiale, după 30 de ani de folosinţă, noul program aminteşte de începuturile erei spaţiale. Sistemul de Lansare Spaţială, cu un cost de 35 miliarde dolari, potrivit unor surse de pe lângă Casa Albă, se bazează pe o uriaşă rachetă alimentată cu combustibil lichid, asemănându-se ca aspect cu misiunile Apollo.

Până şi poziţia astronauţilor la bord aminteşte de istorie, ei stând într-o capsulă situată în vârf. Dar, spre deosebire de vechile misiuni, obiectivele noului program sunt mai îndrăzneţe, prima destinaţia stabilită fiind un asteroid, iar cea de-a doua, planeta Marte.

Scott Hubbard, fost director al NASA şi membru în comisia de anchetă a accidentului navetei Columbia din 2003, declară că noul program „este o călătorie înapoi în viitor, bazată pe o fiabilă tehnologie (de combustie) lichidă”.

Costisitorul proiect va duce astronauţi în spaţiu în viitorul apropiat, dar testele de lansare (iniţial fără echipaj) sunt programate a avea loc la Cape Canaveral, Florida, peste şase ani.

Mărimea, forma şi importanţa mai mare a combustibililor lichizi decât în cazul recent retraselor navete amintesc mai mult de bătrânul program Apollo. Uriaşele rachete vor fi alimentate de hidrogen lichid şi oxigen lichid. De altfel şi rachetele ruse Soyuz sunt alimentate tot cu combustibili lichizi.

Astfel, se poate constata o schimbare de abordare faţă de planurile anterioare ale NASA, din timpul administraţiei Bush. Multe dintre elementele de design, precum şi termenele de lansare au fost dictate pe linie politică, de către Congres.

Agenţia Spaţială Americană estimează că va construi şi lansa o rachetă pentru o perioadă de cel puţin 15 ani, potrivit unor surse anonime din rândul conducerii NASA.

Planul este de a lansa primul zbor test, fără echipaj în 2017, primul zbor cu echipaj în 2021, iar cel către asteroid în 2025. Apoi, NASA speră să trimită o rachetă şi astronauţi spre Marte, o debarcare pe Planeta Roşie fiind programată pentru anul 2030.

Pentru început, rachetele vor putea duce în spaţiu o încărcătură de 77-110 tone, inclusiv Vehiculul Orion cu capsula capabilă să găzduiască şase persoane. Ulterior, capacitatea rachetelor este previzionată să crească la 143-165 tone.

preluare de pe sursa:  Astro

Marea Neagra ar putea mirosi foarte urat

 

Konstantin Petrov (Institutul de Electrochimie si Sisteme Energetice, Bulgaria), managerul proiectului privind utilizarea comerciala a “rezervelor” de hidrogen sulfurat acumulate pe fundul Marii Negre, vrea sa mearga mai departe.

Deocamdata, exista un proiect – rezultatul cooperarii unor tari din bazinul Marii Negre – privind posibila utilizare a hidrogenului sulfurat acumulat pe fundul marii.

Conform rezultatelor cercetarii, s-ar putea extrage higrogenul sulfurat de la o adancime de 1000 de metri, se curata de hidrogen sulfurat.

Obtinandu-se un polimer foarte rezistent si… hidrogen.

Apoi, apa purificata se pompeaza inapoi, la o adancime de cel putin 200 m.

Conform spuselor d-lui Petrov, obtinerea hidrogenului din hidorgen sulfurat este mai ieftina in acest moment decat din apa.

Reporter: Proiectul pe care l-ati prezentat reuneste cercetatori din Bulgaria, Romania, Ucraina – mail multe tari ale bazinului Marii Negre. La ce stadiu ati ajuns si este intr-adevar fezabil din punct de vedere economic?

Dr. Konstantin Petrov: Da si nu. De fapt, din punct de vedere economic poate ca nu este fezabil, chiar daca studiul efectuat de noi arata ca poate fi 50/50 sau non-profit, adica nu se vor pierde bani in acest proiect. Totusi el depinde in mare masura de sustinerea guvernamentala si mai mult de sustinerea UE. Hidrogenul despre care am vorbit in prezentarea mea, cel de 3 euro/m cub, este un pret care reflecta subventionare puternica. Pretul pietei este de 20 eurocenti acum. Deci, din punctul de vedere al pietei – nu este fezabil. Deci, proiectul depinde de guverne si mai ales de UE. Pentru ca ati amintit de alte tari ale bazinului Marii Negre. Noi dorim sa le includem pe toate. Pentru ca sunt parte ale acestui proiect care este finantat de Organizatia Cooperarii Economice la Marea Neagra, deci ar trebui sa includa toate tarile de la Marea Neagra. Din cauza situatiei politice din sudul Rusiei si Georgia, nu am reusit sa luam legatura cu nimeni din zonele acelea. 

Reporter: Care ar putea fi efectele biologice sau ecologice ale purificarii apei Marii Negre de hidrogen sulfurat?

Dr.Konstantin Petrov: Sunt coordonatorul proiectului, dar nu stiu chiar totul. Deci, va voi spune ceea ce ne-au spus si noua partenerii nostri din Sevastopol. Si anume ca Marea Neagra moare. Hidrogenul sulfurat se aduna acolo de vreo 720 de ani, de cand s-a deschis Bosforul si apa sarata din Mediterana a intrat in Marea Neagra, care la vremea respectiva era un lac de apa dulce. Deci este vorba de un proces natural. Cand va incepe sa miroasa – pentru ca hidrogenul sulfurat miroase tare rau, miroase a oua stricate - inca nu stim. Dar acum, in timpul verii, in mijlocul Marii Negre, stratul de hidrogen sulfurat ajunge la numai 60 m sub luciu si omoara totul, pesti, totul – ar omori si un om daca ar fi acolo. Nu e strop de oxigen in stratul acela. Deci viata este amenintata si trebuie sa facem ceva, iar ideea de baza a propunerii noastre nu este legata de vreo oportunitate termodinamica, ci de a spune publicului ca avem o problema si ca trebuie sa gasim o solutie.

Reporter: Cum se lucreaza intr-un asemenea grup de cercetatori care vorbesc atatea limbi si in care sunt atatea culturi?

Dr. Konstantin Petrov: Personal stiu engleza si rusa foarte bine si acestea sunt limbile de baza in zona Marii Negre. Cercetatorii din Roamnia, Bulgaria, Turcia  stiu foarte bine engleza, asa ca nu e nicio problema. Partenerii din Sevastopol reprezinta un institut bine cunoscut, specializat in biologia marilor. A fost o placere pentru mine sa conduc o asemenea echipa. Din punctul meu de vedere, a fost grozav.

Reporter: Ce urmeaza?

Dr. Konstantin Petrov: Suntem obligati de proiect sa formulam o propunere de proportii mai mari, care sa cuprinda studiile de fezabilitate, tot ce am descoprit noi in legatura cu tema studiata. Ne vom adresa Uniunii Europene, vrem sa vedem exact in ce program ne incadram. Am acumulat multa expertiza, intentionam sa aplicam pentru un proiect european, dar nu stiu exact pentru ce call, pentru ca nu exista un call pentru Marea Neagra. Programele Uniunii Europene sunt construite astfel, incat trebuie sa ai un call pentru a aplica in problema care te intereseaza, altfel  ramai pe dinafara. Deci acesta ar fi urmatorul pas. In plus, vrem sa exploram in directia aplicatiilor industriale pentru ape poluate sau surse naturale de hidrogen cum este un exemplu pe care l-am adus in prezentarea facuta: capul Kazantip din sud-estul Crimeei, unde exista surse de ape sulfuroase. De pe aici vom incepe, pentru ca prelucrarea hidrogenului sulfurat de pe fundul Marii Negre este foarte costisitoare si nu am gasit experti care sa ne spuna cat va costa o asemenea exploatare .

Dr. Konstantin Petrov  a participat  la Conferinta ”Progrese in criogenie si separari izotopice” ca partener de proiect cu Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si Izotopice ICSI – Rm Valcea, organizatorul conferintei ajunse la a 14-a editie,

preluare de pe: http://www.fabricadebani.ro/news.aspx?iid=14341