Avortul poate afecta sănătatatea psihică a femeilor

Un studiu a demonstrat că femeile care se confruntă cu un avort au un risc dublu de a suferi de boli mintale, în comparaţie cu cele care nu au avortat niciodată, iar 10% dintre femeile care au probleme psihice suferă de acestea ca urmare a unui avort.

Astfel s-a ajuns la crearea unui amendament la un proiect de lege, care să le oblige pe femeile care avortează să meargă mai întâi la un consilier independent.

În prezent, organizaţiile care se ocupă de întreruperi de sarcină oferă şi consiliere, dar criticii susţin că sfaturile oferite pot fi de multe ori părtinitoare.

Studiul a fost efectuat de cercetătoarea americană Priscilla Coleman şi publicat în Jurnalul Britanic de Psihiatrie.

Rezultatele lui aduc noi date, care se adaugă constatărilor anterioare făcute publice în urmă cu trei ani şi care puneau sub semnul întrebării ideea – susţinută de adepţii avorturilor – că întreruperea sarcinii ar duce la micşorarea riscurilor pentru sănătatea femeilor, nu la creşterea lor.

Studiul profesorului Coleman s-a bazat pe analiza a 22 de proiecte separate, care analizau la rândul lor experienţele unui total de 877.000 de femei, dintre care 163.831 suferiseră un avort.

Rezultatele au indicat faptul că avortul este asociat cu o creştere (moderată până la foarte mari) a riscului de apariţie a unor probleme psihice.

În general, rezultatele au demonstrat că femeile care au suferit un avort au avut un risc cu 81% mai mare de a avea probleme de sănătate psihică, iar în cazul a aproximativ 10% dintre aceste femei, problemele s-au datorat direct întreruperii sarcinii.

Studiul a sugerat că avortul este asociat cu un risc cu 34% mai mare de a suferi de anxietate şi cu 37% mai mare de a suferi de depresie. De asemenea, a fost descoperit un risc cu 110% mai mare de a abuza de alcool, cu 220% mai mare de a abuza de canabis şi un risc cu 155% mai crescut de tentativă de suicid.

Profesorul Coleman a declarat că cercetarea sa a fost realizată pentru a evidenţia faptul că avortul trebuie şi el luat în considerare, printre alţi factori de risc care pot creşte probabilitatea apariţiei unor probleme de sănătate mentală.

Ea a subliniat faptul că acest risc asociat cu avortul trebuie făcut cunoscut femeilor, în cadrul consilierii anterioare întreruperii de sarcină.

Sursa: Telegraph

Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA

Drogul care te transforma in papusa umana

 

Lumea criminala din America de Sud a dat din greseala peste cea mai mare descoperire neurologica a secolului XXI. Brugmansia are un continut ridicat de scopolamina – o substanta chimica extrem de toxica care poate fi letala pentru oameni. In doze mici are un efect sedativ usor, hipnotic, creaza apatie si slabeste vointa. In trecut a fost folosit in interogarea agentilor secreti. Impreuna cu morfina, a fost folosit si la tratarea pacientilor care sufereau de boli nervoase. Acum este folosit ca inlocuitor de drog, pentru dependentii de stupefiante.

Gravitatea problemei in America Latina este aproape imposibil de calculat, dar un studiu recent a scos la iveala faptul ca 70% dintre persoanele care au ajuns in spitalele din Bogota, Columbia, drogate cu burundanga au fost jefuite. Aproximativ 3% dintre pacienti au fost abuzati sexual.

“Cele mai comune simptome sunt confuzia si amnezia. Victimele sunt dezorientate si sedate, asa ca pot fi jefuite cu usurinta”, a explicat Juliana Gomez, psihiatru columbian care se ocupa de tratarea persoanelor drogate cu burundanga.

Medicina confirma aceste efecte, insa stirile aparute in presa au dus la aparitia unei noi teorii, sinistra: drogul elimita liberul arbitru, transformand victimele in adevarate “papusi umane”, care pot fi manipulate cu usurinta, dupa bunul plac al raufacatorilor.

Chiar daca nu este pe deplin inteles de stiinta, liberul arbitru este caracterizat ca o abilitate neurologica complexa si una dintre cele mai pretuite caracteristici umane.

Medicina nu a stabilit inca daca drogul afecteaza autonomia individului, insa se stie ca scopolamina afecteaza memoria si in determina pe oameni sa fie mai pasivi.

“Scopolamina are un efect selectiv asupra memoriei, chiar daca functiile creierului, ca panificarea si manipularea informatiei, raman neafectate”, a explicat neurologul Renate Thienel, de la Universitatea Newcastel din Australia. Acest lucru inseamna ca victimele raman active din punct de vedere cognitive dar nu sunt capabile sa retina informatia.

Explicatia poate sta in faptul ca scopolamina blocheaza eliberarea de acetilcolina, o substanta chimica organica secretata de terminatiile fibrelor nervoase, esentiala in functionarea optima a creierului.

Scopolamina afecteaza si functionarea amigdalei cerebrale, o zona a creierului care controleaza agresiunea si anxietatea. Acest lucru explica efectul calmant pe care il are drogul.

Probele demonstreaza si faptul ca victimele tind sa fie confuze si pasive, mai degraba decat sa reziste comenzilor primite.

Cu toate acestea, inainte ca rolul scopolaminei asupra liberului arbitru sa fie studiat in detaliu, putem numai specula ca infractorii sud-americani au dat – din greseala? – peste cea mai mare descoperire neurologica a secolului XXI.

preluare de pe sursa: http://piatza.net/drogul-care-te-transforma-in-papusa-umana/

Cat de prezenta este trauma psihica in viata noastra si cum facem fata efectelor ei?

Anunturi

Dintre persoanele adulte din Romania, se estimeaza ca peste 70% au trait sau vor trai experienta a cel putin unui eveniment traumatic la un moment dat in viata lor, iar trauma psihica este responsabila pentru aproape 50% din totalul problemelor emotionale si psihice.

 

Desi ingrijoratoare, aceasta statistica nu este deloc surprinzatoare de vreme ce un numar deosebit de mare de situatii de viata au potential traumatizant, de la separarea de persoanele dragi, situatiile de abuz ori pierderea locului de munca si pana la accidente, conflicte ori catastrofe naturale.

Ce este trauma psihica?

Trauma este o reactie normala la o situatie anormala.  Spre deosebire de stres, care afecteaza temporar psihicul, acesta tinzand sa-si recapete echilibrul in mod natural, trauma ne diminueaza capacitatea de a gestiona problemele cu care ne confruntam, provocand rupturi la nivelul psihicului.

"Oamenii obisnuiesc sa spuna ca 'li se rupe sufletul' sau ca 'ii doare foarte tare'. In urma evenimentului traumatic, se pierde ceva din noi, se creeaza in interiorul nostru o ruptura, ruptura pe care noi, specialistii, o numim trauma psihica. Rareori insa observam trauma, cel mai adesea facandu-se vizibile efectele pe care ea le are in viata noastra", explica Conf. Univ. Dr. Diana Vasile, Presedinte al Institutului pentru Studiul si Tratamentul Traumei si Presedinte al Comitetului Stiintific al Congresului National de Psihotraumatologie 2011.

Trauma ne poate afecta la nivel emotional, fizic, cognitiv, comportamental si relational. Anxietatea, fobiile, sentimentele exagerate de frica, vina, rusine, neputinta, atacurile de panica, pot fi semne ca un eveniment in care am fost implicati sau la care am fost expusi si-a pus amprenta traumatica asupra noastra. Simptomele emotionale sunt adeseori insotite de manifestari fizice ale efectelor traumei, printre cele mai comune fiind lipsa apetitului, dificultatile de somn, scaderea nivelului de energie, disfunctiile sexuale fiind printre cele mai comune.

De asemenea, nu este deloc neobisnuit ca, din dorinta de a masca simptomele traumei, unele persoane sa adopte comportamente compulsive si adictive, cum sunt abuzul de alcool, droguri, mancare. Altele pot manifesta simptome cognitive, precum dificultatile de concentrare, scapari de memorie, refuzul de a lua decizii.

De vreme ce traumele se petrec adesea in contextul relatiilor - spre exemplu, abuzul, abandonul, neglijarea, lipsa suportului celorlalti, separarea de persoane dragi, efectele traumei pot fi de natura relationala. Cel mai frecvent ostilitatea, izolarea, problemele sexuale, frica puternica de abandon si respingere, dorinta de a-l controla pe celalalt sunt semne ale traumei psihice.



Tratamentul traumei: triada medic de familie - psihiatru - psiholog

"Poate ca cel mai des situatiile de trauma le pot observa medicii de familie, caci oamenii vorbesc mult mai frecvent cu acestia decat ar putea sa o faca cu un psiholog sau psihiatru. Astfel, medicul de familie este primul care  intervine, trimitand persoana la un consult de specialitate. Apoi, psihologul poate interveni, daca simptomele nu sunt atat de grave incat sa afecteze functionarea de zi cu zi. Daca insa functionarea este grav afectata, cel mai bine este sa apelam la un psihiatru.  Acesti trei specialisti sunt cei mai indreptatiti sa recunoasca o trauma psihica si sa recomande cea mai buna cale de urmat", afirma Conf. Univ. Dr. Diana Vasile.

Tratamentul traumei psihice urmeaza, in cele mai multe dintre cazuri, doua mari directii: tratamentul psihologic si cel medicamentos. In functie de severitatea simptomelor, tratamentul medicamentos insoteste sau chiar precede cura psihoterapeutica.

In lipsa unui tratament adecvat, persoana risca sa fie coplesita de efectele traumei, dezvoltand blocaje in unele zone de viata si pierzandu-si vitalitatea de a rezolva problemele specifice respectivelor arii.
"Aceste blocaje personale pot fi depasite! Incurajez oamenii sa-si exploreze interiorul tocmai pentru a scoate la lumina energia ramasa acolo, plus o multime de alte calitati si capacitati personale care pot fi inflorite in urma unei cure psihoterapeutice", recomanda Conf. Univ. Dr. Diana Vasile.


Cui cerem ajutorul?

Persoanele care se confrunta cu o trauma psihica pot cere ajutorul specialistilor din cadrul Institutului pentru Studiul si Tratamentul Traumei (ISTT), structura infiintata cu scopul de a oferi sprijin persoanelor care trec prin situatii traumatice sau care au pe cineva drag care sufera in urma unei astfel de situatii. Sprijinul oferit se poate concretiza prin informatii, sfaturi, recomandari si servicii de evaluare si tratament.

Pe de alta parte, pentru specialistii care lucreaza cu trauma psihica si suferinta umana, Institutul pentru Studiul si Tratamentul Traumei (ISTT), alaturi de Asociatia Romana de Terapii Scurte si Consultanta Orientata pe Resurse si Solutii (ARTS&CORS) si Asociatia Romana pentru Sanatate Mintala (ARSM), organizeaza anul acesta, in perioada 6 - 9 octombrie, la Bucuresti, prima editie a Congresului National de Psihotraumatologie.

Evenimentul este primul de aceasta amploare din Romania si urmareste sa contribuie la promovarea si dezvoltarea stiintei psihotraumatologiei in tara noastra, constituindu-se drept un forum profesional de o ridicata valoare stiintifica, prin care specialistii sa poata prezenta si dezbate experiente profesionale, trecute si prezente, din domeniul psihotraumatologiei si  stiintelor conexe.

"Suntem intr-un moment in care constientizarea importantei traumelor fizice si psihice umane nu mai poate fi evitata, cum nu mai poate fi ignorat nici efectul lor asupra relatiilor dintre oameni, culturi, sau natiuni. Varietatea situatiilor traumatice mondiale actuale ne fac sa consideram necesara accentuarea preocuparilor pentru diminuarea efectelor patologice ale traumatizarii umane, pentru stimularea relatiilor interumane ca factor de prevenire si de protectie impotriva patologiei posttraumatice, precum si pentru stimularea acelor resurse si oportunitati ce se nasc din experientele adverse", concluzioneaza Conf. Univ. Dr. Diana Vasile.


NOTE PENTRU AUTORI:

Despre Conf. Univ. Dr. Diana Vasile
Prin preocuparea sa constanta, profesionista si pasionata pentru potentialul de dezvoltare si evolutie a fiecarui om, Diana Vasile a reusit sa demonstreze valoarea evolutiva a recunoasterii si vindecarii ranilor psihice. Ca om, psihoterapeut, psiholog clinician, si cadru didactic universitar, Diana Vasile militeaza de peste 13 ani pentru eliberarea resurselor psihice blocate in traumele noastre, resurse care pot aduce un plus semnificativ de bucurie, sens, relatii hranitoare in viata noastra. Studiile sale masterale si doctorale din tara, precum si specializarile efectuate in strainatate, alaturi de experienta din practica privata si academica, i-au permis o contributie stiintifica de inalta tinuta. Astfel, dansa este membru fondator al Asociatiei Romane de Terapii Scurte si Consultanta Orientata pe Resurse si Solutii (ARTS&CORS), membru fondator si presedinte al Institutului pentru Studiul si Tratamentul Traumei (ISTT), membru al International Center of Clinical Excellence (ICCE), membru fondator al Societatii de Psihoterapie Experientiala Romana (SPER), membru al Academiei Terapeutilor de Trauma din Australia (ATT).


Despre Congresul National de Psihotraumatologie 2011 (CNPT 2011)

Intr-o perioada de evolutie umana in care cotidianul devine din ce in ce mai impovarator iar experientele negative lasa urme din ce in ce mai greu de atenuat, trauma capata forme si valente noi si afecteaza viata umana in toate aspectele sale. CNPT2011 isi doreste sa surprinda toate aceste forme, sa le incadreze in contextul social prezent si, prin schimbul de experienta dintre specialistii ce vor fi prezenti, sa identifice metodele si instrumentele disponibile in acest moment pentru imbunatatirea vietii celor afectati.

Pentru a raspunde cat mai bine nevoii de interdisciplinaritate in abordarea traumei psihice si a suferintei umane, precum si pentru a sprijini schimbul de informatii profesionale intre specialisti din diferite stiinte, acoperindu-se astfel domeniul psihotraumatologiei intr-o maniera comprehensiva si exhaustiva, congresul se axeaza pe trei mari directii de dezbateri si prezentari: Clinica, Organizationala si Sociala. Tocmai din dorinta de a aduce interdisciplinaritatea in prim-planul structurii stiintifice a CNPT2011, organizatorii si-au propus sa nu separe aceste abordari ci, mai degraba, alocand timp egal tuturor celor trei directii, toti participantii sa poata surprinde fenomenologia traumei, modul in care se manifesta ea si cum lucram impotriva efectelor sale, la nivel profund individual, la nivelul dezadaptarii profesionale si la nivelul intregii comunitatii.

Evenimentul este programat sa se desfasoare in perioada 6 - 9 octombrie 2011, la Bucuresti, reunind peste 30 de experti romani si internationali cu aproape 150 de specialisti care lucreaza cu trauma psihica si suferinta umana. Pentru participarea la activitatile CNPT 2011 se acorda credite din partea Colegiului Psihologilor din Romania.

preluare de pe sursa: http://www.i-medic.ro/articole/cat-de-prezenta-este-trauma-psihica-viata-noastra-si-cum-facem-fata-efectelor-ei

Neuropsina, „secretul” anxietății

                                                                       de Cecilia Stroe

                      

Un traseu biomolecular esențial în traducerea semnalelor de stres din mediu în comportament anxios a fost identificat de o echipă de cercetători din Marea Britanie.

Potrivit știrii apărute în revista Nature, descoperirea cercetătorilor de la Universitatea Leicester, Marea Britanie, deschide noi posibiltăți în tratamentul tulburărilor de anxietate, care afectează (cel puțin o dată pe parcursul vieții) între 20 și 30% din populația mondială.

„Faptul că anumite persoane sunt mai vulnerabile la efectele dăunătoare ale stresului decât altele este unul cunoscut.

Chiar dacă cei mai mulți dintre noi se confruntă cu evenimente traumatice, doar unii dezvoltă dereglări psihiatrice asociate stresului, precum depresia sau tulburarea de stres post-traumatic.

Motivele acestui fapt nu erau însă clare”, a comentat Robert Pawlak, unul dintre coordonatorii studiului.

În cadrul experimentelor, cercetătorii au descoperit că amigdala, centrul emoțiilor din creier, reacționează la stres crescând producția unei proteine, neuropsina: efectul este unul de bumerang, declanșându-se o serie de evenimente în măsură să determine o creștere a activității în respectiva  regiune cerebrală; printre acestea și activarea unei gene capabile să provoace o reacție de stres celular.

„Ne-am întrebat care sunt bazele moleculare ale anxietății ca reacție la un stimul nociv și cum sunt traduse în comportament semnalele din mediu corelate stresului. În studiul nostru ne-am folosit de o combinație de abordări genetice, moleculare, electrofiziologice și comportamentale, iar rezultatul a fost descoperirea unui traseu biologic până acum necunoscut, care mediază reacția anxioasă la stres”, a mai adăugat Pawlak.

Sursa: Le Scienze

Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA