Se afișează postările cu eticheta Marea Britanie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Marea Britanie. Afișați toate postările

15 decembrie 2011

Trupe de Comando - SAS - Special Air Service (Serviciul Special Aerian)

Special Air Service (Serviciul Special Aerian) - este principala unitate de forte speciale a armatei britanice. A fost formata in 1941 de catre David Sterling pentru a executa incursiuni in spatele liniilor germane din Africa de Nord, impreuna cu Long Range Desert Group.

Astazi ea constituie un model pentru alte unitati speciale din alte tari. SAS este o unitate secreta, de mici dimensiuni si intra in alcatuirea fortelor speciale ale Marii Britanii, impreuna cu Special Boat Service (SBS), Special Reconnaissance Regiment (SRR) si Special Forces Support Group (SFSG).

Organizare - SAS are trei regimente (regimentele 21, 22 si 23). In misiunile lor sunt sprijinite de catre Corpul Aerian 8 (8 Flight Army Air Corps)si doua echipe de la Corpul Regal de Transmisiuni (Royal Corps of Signals), a caror militari, desi nu fac parte din SAS, sunt antrenati de catre acestia.

Misiunile SAS:
-Strangerea de informatii in spatele liniilor inamice
-Distrugerea de tinte pe teritoriul inamic
-Protejarea demnitarilor britanici
-Instruirea fortelor speciale din alte tari
-Operatiuni contra-teroriste in tara si peste hotare

Instructia include:-Recrutare - militarii SAS sunt recrutati in principal din randul armatei regulate britanice (in special parasutisti), dar si din fostele colonii britanice Republica Irlanda, Noua Zeelanda, Fiji, Australia;
-Pregatire teoretica - aceasta etapa dureaza 2 zile si consta in informarea candidatilor in ceea ce priveste oragnizarea, tacticile si misiunile SAS;
-Pregatire fizica;
-Pregatire pentru jungla;
-Supravietuire in situatii de lupta - include evadari, evitarea inamicului, interogatorii, etc.;
-Pregatire specializata - salturi cu parasuta (HALO/HAHO), folosirea armelor cu luneta, limbi straine, folosirea autovehiculelor, explozibililor, etc;

De-a lungul timpului, SAS a executat misiuni in toata lumea, atat impotriva armatei germane in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, cat si in fostele colonii britanice, impotriva miscarilor separatiste (Oman, Malayesia, Brunei)
Cea mai cunoscuta operatiune SAS a a avut loc in 1980, cand ambasada Iranului din Londra a fost ocupata de sase teroristi la 30 aprilie. La data de 5 mai, in urma esuarii negocierilor, un detasament de cca 30 membri SAS a luat cu asalt ambasada, prin folosirea de explozibili. Doar unul din cei sase teroristi a scapat cu viata, fiind arestat.



In Irlanda de Nord SAS a avut ca misiune strangerea de informatii despre IRA si contracararea atacurilor teroriste, care avea ca tinta politicienii locali si membrii fortelor de politie civila (Royal Ulster Constabulary).

De asemenea, SAS a executat si misiuni de rapire si aducere in Irlanda de nord a comandantilor IRA aflati pe teritoriul Republicii Irlanda (Seán MacKenna)
In timpul razboiului din Golf din 1991, SAS a executat numeroase misiuni in spatele liniilor irakiene, starngand informatii despre miscarile de trupe si distrugand lansatoarele mobile de rachete SCUD.

Cea mai cunoscuta misiune de acest gen a fost "Bravo 2-0", in timpul careia o echipa de opt militari a patruns adnac in teritoriul irakian.

Descoperita de inamic, s-au retras spre Siria, ucigand pe traseu cca. 250 de soldati inamici. Patru militari au fost prinsi si torturati, iar alti trei ucisi.

Alte tari au unitati de forte speciale inspirate de catre SAS-ul britanic, precum Australia si Noua Zeelenda (unde poarta aceeasi denumire).

preluare de pe sursa: http://spionaj.3xforum.ro/post/6/1/Trupe_de_comando/

9 noiembrie 2011

Cui folosește scenariul cu Prințul Charles, rege al României

Un proverb englezesc spune să nu repari ceva ce funcționează. If it works, don’t fix it. Fiindcă a doua republică a cam luat-o razna, atacurile la adresa monarhiei constituționale au devenit tot mai apăsate.

Cu argumente și limbaj la nivelul anilor 90, când se înregistrau încă replici ale cutremurului ce a distrus primul sistem republican, de inspirație sovietică, iar Puterea postcomunistă suferea din cauza lipsei de legitimitate și credibilitate.

Atunci când lucrurile au mers mai bine, guvernanții nu s-au mai temut de Rege sau de Familia Sa.

Ba chiar le-au cerut ajutorul, pe lângă Casele Regale din Uniunea Europeană, în campania pentru integrare.

Este posibil ca mulți dintre cei care cred că mergem într-o direcție greșită (90-95 la sută, în funcție de sondaje) să treacă de la persoanele vinovate la sistem și, astfel, să accepte ideea unui alt mod de guvernare.

Nu mă îndoiesc că Traian Băsescu și cei din jurul său vor încerca să se prezinte ca exponenți ai schimbării, dar nu se știe câți vor mai crede asta și ce ar mai putea să propună.

Înainte de criza economică și de criza de credibilitate a președintelui, sondajele arătau că 14-16 la sută dintre români ar dori să schimbe republica pentru o monarhie constituțională.

Să admitem că procentul nu a crescut foarte mult (deși există destule argumente în favoarea unei deschideri în acest sens).

Totuși, segmentul respectiv a devenit dintr-un curent marginal, unul suficient de bine reprezentat ca să propună o alternativă.

Un regim autoritar, încheiat printr-un tsunami social, fie din cauza polarizării, fie a prăbușirii economice, ar însemna al doilea eșec succesiv al republicii, deci se va putea pune problema monarhiei.

Este posibil ca Marile Puteri să ia în calcul și varianta unei monarhii, în caz că trebuie să repare democrația la frontiera Europei, dar de ce să îl pregătească pentru asta pe prințul Charles?

Există o dinastie de România, recunoscută de toate Casele Regale europene și înrudită cu majoritatea acestora, inclusiv cu Casa de Windsor.

Un monarh constituțional nu deține în proprietate statul, ca să spui că, îndrăgostit de Transilvania, Charles vine s-o anexeze, cum a făcut Wilhelm Cuceritorul cu Anglia.

De ce să renunțe la tronul Marii Britanii pentru o aventură la marginea hărții?

Un interes, totuși, ar putea avea.

Povestea cu transmiterea succesiunii, din două în două generații, nu prea ține.

Așa, dacă Elisabeta a II-a domnește încă 18 de ani, de ce să nu-i lase tronul direct fiului/fiicei lui Kate?

Chiar dacă nu trebuie să câștige alegeri, monarhia depinde de contractul social cu poporul.

Iar Charles este cam nepopular, după povestea cu Diana și Camilla.

Iată de ce s-a implicat în tot felul de proiecte umanitare sau de ce luptă împotriva încălzirii globale. Vlad, alias Dracula, este mult mai cunoscut în rândul tinerilor decât ghețarii din Laponia, iar un urmaș al acestuia ar da extrem de cool, pe Facebook.

Poate că există și alt interes, pe lângă cel sentimental, în descoperirea rădăcinilor transilvane ale lui Charles.

Dar, dacă există, cu siguranță nu e legat de tronul României, ci de acela al Marii Britanii.


19 septembrie 2011

Ce spuneau sovieticii despre armata română. În 1918



“Soldaţii noştri au fost cuprinşi de o teamă incredibilă de regimentele româneşti la care se uitau mai devreme cu o condescendenţă vecină cu mulţumirea; pentru că trupele române, iritate de comportamentul incalificabil al camarazilor ruşi i-au pedepsit deseori fără milă. O ură adâncă, amestecată cu teamă se răspândeşte printre trupele ruseşti care, pentru prima oară de la revoluţie, au întâlnit un obstacol în calea propriilor excese”.

Cam aşa spunea şeful Armatei a IV a ruse staţionată în România. Erau vremuri tulburi, aliaţii ruşi staţionaţi în România se bolşevizaseră peste noapte şi făceau parte dintr-un plan care urmărea ştergerea României de pe hartă. Reacţia armatei române a fost rapidă: din noiembrie 1917 până în ianuarie 1918 au fost dezarmaţi şi trimişi acasă peste 1.200.000 de soldaţi bolşevizaţi. Prezenţa militară sovietică la nord de Balcani a fost anulată în doar două luni. De aici o furie iraţională a sovieticilor faţă de România.

Acest episod face parte din primul capitol al volumului lui Larry Watts Fereşte-mă, Doamne, de prieteni! Războiul clandestin al blocului sovietic cu România, capitol care tratează trecutul relaţiilor româno-ruse. Volumul lui Larry Watts lansat joi la Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti este un adevărat tom: 800 de pagini, 2.300 şi ceva note de subsol plus o bibliografie de peste 800 de titluri. După cum a spus-o la lansare, Larry Watts s-a ferit să citeze surse româneşti pentru a nu fi acuzat de părtinire, astfel că lucrarea sa se bazează pe surse din arhivele SUA, Marii Britanii, URSS, Bulgariei, Ungariei, Republicii Democrate Germane (arhive diplomatice şi mai ales ale serviciilor secrete!).

Teza volumului lui Larry Watts poate fi rezumată cam aşa: după dispariţia lui Stalin comuniştii de la Bucureşti au încercat treptat să iasă de sub dominaţia sovietică şi au avut o escaladare a iniţia-tivelor independente de politică externă, efectul fiind un adevărat război subteran dus de Uniunea Sovietică împotriva României (mai ales prin interpuşi – Ungaria înrolându-se în prima linie). Multe din dezinformările defăimătoare la adresa României îşi au originile în această perioadă.

Ce ar mai fi de spus? În luna mai (na - mai 2011) TVR va difuza un documentar realizat de Monica Ghiurco despre cartea lui Larry Watts. La lansare au participat cei mai importanţi istorici din Bucureşti: Dinu C. Giurescu, Florin Constantiniu, Ion Chiper, Dan Berindei, Ion Scurtu. Cartea a părut la editura RAO, există deja în librării şi costă 66 RON. Îşi merită banii. Pe măsură ce citesc volumul vă ţin la curent cu chestiunile cele mai importante. Cartea lui Larry Watts răstoarnă o bună parte din tezele intrate deja ca nemodificabile în domeniul public pe care le voi sublinia pe rând.

11 septembrie 2011

Fluorizarea apei

Imaginati-va ca in apa care curge la robinetul dumneavoastra au fost introduse in mod deliberat substante nocive care v-ar afecta integritatea fizica, actionand chiar si asupra capacitatii de rationare.

Desi pare greu de crezut exista probe care atesta ca acest lucru se intampla (cel putin in Marea Britanie si SUA).

Conform mai multor cercetatori si oameni de stiinta din domeniul sanatatii publice, adaugarea in apa chiar si a unei cantitati infime de fluor, nu numai ca nu previne aparitia cariilor, dar duce si la imbolnavirea orgasnimului. Mai mult decat atat poate afecta si comportamentul individului.


La finele anului 2003 guvernul britanic a luat o masura care a afectat in mod direct consumul de apa fluorizata.

S-a afirmat, in mod public, ca nici un copil mai mic de 5 ani nu va avea probleme cu dantura.

 Fluorul este mai nociv decat plumbul


Fluorizarea a inceput oficial prin anii `30, cand un grup de oameni de stiinta au descoperit ca adaugand mici cantitati de fluor intr-un lichid, acest element devenea benefic in lupta contra cariilor.

Cu toate ca s-a demonstrat ca fluorul favorizeaza intarirea smaltului dintilor, el poate produce si multe tulburari de sanatate, mult mai grave decat v-ati putea imagina.

Cati dintre noi, stiu de exemplu , ca acest element care se utilizeaza in fluorizarea apei si a pastei de dinti provine din reziduurile rezultate din fabricarea aluminiului ? Cu siguranta, foarte putini…

Este folosit de asemenea si la fabricarea otravurilor pentru sobolani si gandaci.

Primele intoxicari cauzate de fluor dateaza din perioada Revolutiei Industriale.

In anul 1850 fabricile de fier, cupru si aluminiu au evacuat in aer mari cantitati de substante cu grad ridicat de toxicitate, omorand animale, plante si chiar fiinte umane.

Poluarea s-a intensificat in anii ’20 , atunci cand dezvoltarea infloritoare a industriei a inceput sa fie o problema comuna a tarilor industrializate.

A aparut insa o problema: milioanele de tone de fluoruri obtinute sub forma de reziduuri.

S-a hotarat ca ele sa fie deversate in rauri sau in mediul inconjurator, netinandu-se cont de faptul ca erau foarte nocive pentru sanatatea publica.

In scurt timp aceste substante toxice au inceput sa se foloseasca la o scara din ce in ce mai marela prepararea unor otravuri cum ar fi cea de sobolani.


La inceputul anilor ’30 lua amploare o campanie agresiva care oferea o solutie miraculoasa pentru problema deseurilor derivatilor din fluor.

Aceasta se baza pe adaugarea fluorului in cantitati controlabile, in apa potabila, ajutand astfel la prevenirea cariilor dentare.

Cateva persoane printre care si scriitorul si doctorul Joel Griffiths afirma ca acest fapt nu a fost o descoperire medicala , ci o campanie orchestrata de fabricantii de aluminiu cu scopul de a dezinforma publicul si de a distrage atentia de la ceea ce era cu adevarat important : toxicitatea fluorului,


In anul 1939 , fluorizarea apei din America de Nord s-a transformat dintr-o simpla propunere in realitate, multumita cercetarilor facute de Geral J. Cox care nu era nici doctor, nici stomatolog… ci un om de stiinta angajat de principala companie de producere a aluminiului, cea care primise deja cereri masive pentru otravirea cu fluor.


In 1988 Laboratorul National Argonic confirma faptul ca fluorul putea transforma celulele normale in celule canceroase.

Desi aceasta masura parea alarmanta, putine tari au luat masuri.

Doctorul Ardi Limeback a facut niste declaratii uluitoare in anul 1999: “Copiii mai mici de trei ani nu trebuie sa foloseasca pasta de dinti cu fluor sau sa bea apa fluorizata, iar in Toronto bebelusilor nu trebuie sa li se mai dea apa de la robinet.

Au fost deversate fluoruri contaminate in depozitele noastre de apa aproape o jumatate de secol.

Asta inseamna ca am adiministrat populatiei fluoruri toxice prin intermediul apei potabile, iar persoane fara nici o vina au fost expuse la substante cancerigene cum ar fi arsenicul sau radiul.

Din cauza acumularii de substante toxice din organism, repercursiunile asupra sanatatii individului pot fi catastrofale.”


Din nefericire un studiu recent al Universitatii din Toronto a confirmat temerile doctorului Limeback.

Acest studiu a ajuns la concluzia ca in cazul locuitorilor din zonele in care nivelul fluorului din apa este mai ridicat decat in alte parti, riscul de producere a fracturilor de sold a crescut considerabil.

Mai mult decat atat s-a descoperit ca fluorul modifica structura osoasa a fiintei umane.

Oasele devin mult mai fragile.


In Canada cea mai frecventa afectiune stomatologica este fluoroza dentara manifestata prin fragilitatea si decolorarea dintilor.




Fluorurile si controlul mental


La inceputul celui de-al Doilea Razboi Mondial , au fost create o multime de lagare de concentrare, unde erau masacrate zeci de persoane in fiecare zi.

Nivelul tensiunii din lagare era extrem si in orice moment s-ar fi putut risca revolte, insa germanii au gasit o metoda simpla si ieftina de a mentine prizonierii linistiti si letargici.

Au descoperit ca micile doze zilnice de fluor adaugate in apa, drogau individul afectandu-i creierul si mentinandu-l supus.

Aceasta descoperire surprinzatoare putea fi folosita mai ales in tarile cucerite pentru a mentine populatia “sub control”.

Fabrica Farben urma sa produca aceste doze de fluor, iar principala filiala se afla la Auschwitz, deoarece mana de lucru era “gratuita”.

La laboratoarele acestei fabrici a fost trimis si doctorul Charles Elliot Perkins expert in chimie, biochimie, fiziologie si patologie.

Insa Perkins a facut o greseala fatala: a spus prea multe lucruri adevarate.

A declarat ca fluorura din apa a produs modificari majore la nivelul creierului mai precis in hipocamp.

Inainte de a muri (se presupune ca a fost asasinat) a declarat de multe ori ca trebuie evitata fluorizarea globala.


Stia guvernul american care erau efectele negative ale fluorului asuprea sanatatii ?

Au fost ascunse aceste informatii pentru a proteja sinistra conspiratie financiara care folosea fluorul ca moneda de schimb ?

Nu exista un raspuns convingator, dar este ingrijorator sa observam faptul ca mai multe de 60 de calmante au in compozitie fluor, cum ar fi : Diazepam|(Valium) , Rohypnolul, Stelazine



Textul a fost extras din cartea “Minciuni oficiale-10 consipratii care au schimbat istoria lumii” scrisa de David Heylen Campos.



preluare de pe sursa: http://piatza.net/fluorizarea-apei/

9 septembrie 2011

ÎN LIBIA, FRANŢA JOACĂ LA DOUĂ CAPETE. O NOUĂ PERSPECTIVĂ ASUPRA “PRIMĂVERII ARABE”



Analiştii israelieni de la Debka.com au avut încă o dată dreptate.

Semn că informaţiile de care dispun conservă poziţia Israelului în topul intelligence-ului mondial, mai ales într-o regiune vitală pentru securitatea naţională a ţării.

Capitala libiană Tripoli a căzut în mîinile rebelilor. Insurgenţii au avansat în trei coloane pătrunzînd în inima capitalei cu ajutorul navelor şi elicopterelor NATO, ce supravegheau zona de coastă a Tripoli.

Analiştii de la Debka.com consideră că cucerirea Tripoli de către rebeli rămîne o enigmă şi că şapte întrebări privind această chestiune nu şi-au găsit încă un răspuns mulţumitor.

Una dintre aceste întrebări, retorice, fără îndoială, a fost: cum a reuşit o mînă de rebeli fără experienţă să se organizeze într-o forţă armată, să folosească arme fără să aibă în prealabil parte de instruire specializată în acest sens şi să pătrundă în inima capitalei libiene cu atîta uşurinţă.

Oare printre insurgenţi a existat o mînă de soldaţi profesionişti din alte state care a dus lucrurile la bun sfîrşit?, se întreabă Debka.com.

Răspunsul e DA, şi plasează într-o nouă perspectivă întreaga “primăvară arabă”, aruncînd serioase semne de întrebare asupra capabilităţii democraţiilor occidentale de a gestiona perioadele post-conflict!

Exemplul Iraq-ului este evident! Incapabil de poziţii ferme, Europa a jucat în Maghreb şi Orientul Mijlociu, acelaşi joc dual, la două capete, lipsit de sinceritate, care a generat multe dintre problemele actuale ale acestui spaţiu, şi care ar trebui să ridice numeroase semne de întrebare politicienilor şi responsabililor de securitate israelieni.

De altfel, ieri, generalul Eyal Eisenberg, şeful apărării civile israeliene, a estimat că “o iarnă islamistă radicală” ar putea succeda “primăverii arabe”, sporind riscul unui “război general şi total”, relatează AFP.

“Ceea ce a fost considerată drept primăvara popoarelor arabe se poate transforma într-o iarnă islamistă radicală, crescînd probabilitatea unui război general şi total în regiune cu o posibilă folosire a armelor de distrugere în masă”, a afirmat generalul, într-un discurs la Institutul de Cercetare privind Securitatea Naţională din Tel Aviv.

O serie de agenţii de ştiri şi publicaţii importante au susţinut, discret, că “victoria rebelilor se bazează pe asistenţa vitală, sub acoperire, furnizată de serviciile de informaţii din Vest.

Cotidianul britanic “The Independent” constata, încă din luna martie, că victoriile rebelilor libieni au fost asistate, la toate nivelurile, de ” o armată de diplomaţi, consilieri militari, foşti membri ai forţelor speciale, ciudaţi, britanici”, o întreagă desfăşurare de personal care a permis Londrei “să influenţeze evenimentele din Libia, dincolo de acţiunea militară aeriană şi navală”.

Informaţiile privind o implicare substanţială şi “timpurie” a Marii Britanii, sub acoperire, în războiul civil libanez a parvenit încă din luna martie, atunci cînd 20 de membri ai SAS, deghizaţi în muncitori, au fost arestaţi de către rebeli, bănuiţi fiind de a avea legături cu Guvernul de la Tripoli.

După clarificarea situaţiei, ei au fost eliberaţi, nu înainte, însă, de a face prima pagină a ziarelor din întreaga lume.

Această experienţă i-a făcut pe planificatorii serviciilor secrete britanice să-şi regîndească strategia. În cele din urmă, s-a apelat la varianta clasică: Guvernul de la Londra a cerut Consiliului Naţional de Tranziţie să utilizeze o parte însemnată a donaţiilor britanice pentru a angaja foşti luptători în forţele speciale, acum angajaţi ai unor companii private de securitate! În acest fel, implicarea Guvernului Majestăţii Sale era minimă!

Aşa se face că de la începutul lunii aprilie, jurnaliştii care însoţeau armata rebelilor libieni, în marşul victorios spre Tripoli, au putut vedea mici grupuri de bărbaţi caucazieni, cu accent britanic, echipaţi cu ochelari de soare, autovehicule 4X4 şi kalaşnikoave, în avangarda “armatei” rebele! Corespondenţii Associated Press au remarcat că aceste “echipe sub acoperire din Marea Britanie, Franţa şi unele state est-europene au oferit asistenţă crucială” şi au sfătuit conducerea militară a rebelilor cu privire la asaltul final asupra capitalei Tripoli, care a fost un succes!

AP aminteşte că echipele operative europene au inclus “logisticieni, consilieri de securitate şi transmisiuni, agenţi de informaţii”.

Mulţi dintre aceştia din urmă, americani sînt americani şi au acţionat separat de structura de comandă a NATO, care are mandat limitat din partea ONU, exclusiv de a proteja civilii.

Motivul acestei asistenţe pare să fie, după cum scria The Independent, acela de a fi văzut ca prieten “într-un grajd bogat în petrol”, aşa cum era considerată Libia!

Pe de altă parte, în luna mai a acestui an, o altă publicaţie importantă, “The New York Times”, scria că unul dintre fondatorii celei mai mari companii de securitate privată şi lider de piaţă!, din Franţa, SECOPEX, Pierre Marziali, a fost împuşcat mortal de rebeli, la Benghazi!

La început, rebelii au dat vina pentru moartea sa pe “bandele înarmate ale vechiului regim”.

Cîteva zile mai tîrziu, însă, într-un comunicat de presă, Consiliul Naţional de Tranziţie spunea că Marziali se afla “printre mulţii spioni francezi angajaţi de către regimul lui Ghadafi”!

“Time” scria, la rîndul său, că Marziali se dusese în Libia într-o misiune “ordonată de Franţa”.

Pe 23 august 2011, agenţia IntellNews amintea că guvernele occidentale au cerut rebelilor ca o parte însemntă din fondurile donate să fie utilizate pentru plata companiilor private de securitate occidentale, această manevră asigurînd negarea plauzibilă din partea aliaţilor că statele nu sînt angajate DECÎT în lupta aeriană, conform ONU, dar şi angajarea prezenţei terestre, în afara structurii de comandă a NATO.

Dar, de ce ar fi membrii unei firme private de securitate, cu sediul în Franţa, o ţară care acceptă opoziţia libienă, ar spiona în favoarea liderului Muammar al-Gaddafi?

Caz de deces al lui Marziali ne arată că nu totul este ceea ce pare a fi în Libia, iar “neînfricatul” preşedinte francez a jucat la două capete!

Nimeni nu pare să aibă informaţii despre misiunile şi operaţiunile Secopex în Africa de Nord.

Dar, conform revistei “Wired”, se pare că rebelii libieni au încercat să-l reţină pe Marziali, şi alţi patru angajaţi francezi ai Secopex, după ce au văzut că paşapoartele lor au vize libien de intrare de la Tripoli-o indicaţie că au intrat în ţară cu binecuvîntările regimului Gaddafi!

Marziali a fost împuşcat iar restul francezilor au fost reţinuţi şi interogaţi, înainte de a fi expulzaţi în Franţa, zece zile mai tîrziu.

Previzibil, guvernul francez, care a fost unul dintre “susţinătorii de nădejde ai rebelilor “, nu a protestat faţă de moartea lui Marziali şi nici nu a recunoscut vreo legătură oficială cu echipa Secopex, în Libia.

Reprezentantul Secopex, Wallier Karen, a negat acuzaţiile de spionaj, dar a spus că Secopex nu se va întoarce la Libia. Compania a suspendat toate operaţiunile pînă în septembrie.

În lumina acestor noi informaţii, parvenite din “surse deschise”, se confirmă faptul că Franţa, ca orice mare putere, nu are prieteni prmanenţi ci doar interese permanente.

Şi, ar mai fi ceva: devin MAI interesante “revoltele” din Lumea arabă şi evoluţiile din acest spaţiu, ştiut fiind faptul că Occidentul este incapabil de gestiunea post-conflict!

Israelul are motive serioase de îngrijorare…

preluare de pe sursa: MERKAVA

4 septembrie 2011

Cum va arata lumea in anul 2025?


 

Imaginati-va o lume in care China este, detasat, cea mai mare putere mondiala, astronautii europeni si americani au infiintat deja o infloritoare colonie pe planeta Marte, iar viata politica a Europei este dominata de un nou partid politic, un sincretism intre social-democratie si liberalism.

Oare asa va arata lumea in anul 2025?

Nu stim cu siguranta raspunsul la aceasta intrebare; cert este faptul ca aproximativ 100.000 de britanici cred cu tarie ca aceste predictii se vor adeveri in urmatorii 15 ani.

Aceasta este concluzia unui masiv studiu, bazat pe un sondaj ale carui rezultate au fost date recent publicitatii.

In vreme ce peste 50% dintre britanici cred ca printul William va fi incoronat rege al Angliei, unul din sase britanici sunt convinsi ca, pana in anul 2025, monarhia va fi abolita.

De asemenea, 60% dintre cetatenii Regatului Unit sunt de parere ca China va fi superputerea mondiala care va conduce destinul omenirii, in vreme ce 25% dintre englezi sunt de parere ca viata politica a Uniunii Europene se va schimba radical prin aparitia unui nou partid politic.

Cei mai optimisti dintre englezi – 5% – cred ca pana in 2025 vacantele pe Marte vor deveni o banalitate, in vreme ce unul din 10 britanici este de parere ca o colonie permanenta pe Planeta Rosie va deveni posibila in urmatorii 15 ani.

Mai mult de jumatate dintre cei chestionati sunt de parere ca televiziunea clasica isi va da obstescul sfarsit si ca vor urmari show-urile preferate pe internet; in vreme ce 2 treimi cred ca operatiile estetice vor ajunge niste interventii ieftine si obisnuite, la care va apela oricine.

Sondajul a fost realizat cu ocazia celei de-a 15-a aniversari a companiei MSN UK.




preluare de pe sursa: misteriosii

26 august 2011

Spionii britanici au vrut să introducă estrogen în mâncarea lui Hitler, pentru a-l feminiza



Spionii britanici au vrut să introducă estrogen în mâncarea lui Hitler, pentru a-l feminiza

De-a lungul celui de-al doilea război mondial au existat multe tentative de a-l ucide pe Adolf Hitler.

Unii au încercat bombe pentru a-l elimina pe Fuhrer, alţii gloanţe, însă toţi au eşuat.

Recent, un cercetător a dezvăluit un plan îndrăzneţ întocmit de agenţii secreţi britanici.

Aceştia au încercat o modalitate mai îndrăzneaţă de a “neutraliza” omul din spatele maşinii de război germane – introducându-i hormoni sexuali feminini în mâncare!

Agenţii britanici au planificat să introducă doze mari de estrogen în mâncarea acestuia pentru a-l face mai puţin agresiv şi a-l transforma într-o persoană docilă.

Spionii ce lucrau pentru britanici erau suficient de apropiaţi de Hitler astfel încât să aibă acces la hrana lui, susţine profesorul Brian Ford, cel care a descoperit această conspiraţie.

Acesta a explicat că estrogenul a fost ales de către aceştia deoarece este insipid, iar efectul său este lent şi subtil, fapt ce însemna că ar fi putut trece nedetectat de către persoanele care gustau mâncărea lui Hitler.

Spionii britanici nu ar fi putut să introducă otravă în mâncarea Fuhrerului, pentru că aceasta nu ar fi ajuns la el, aşa că au recurs la această idee ingenioasă.

Planul de administrare a estrogenilor este prezentat într-o nouă carte scrisă de profesorul Ford, intitulată “Secret Weapons: Technology, Science And The Race To Win World War II“.

Acesta a subliniat faptul că administrarea estrogenilor se numără printre multe alte încercări ciudate de a aduce mai repede un final al războiului.

Profesorul Ford a dezgropat o serie de detalii cu privire la schemele conspirative.

Cartea va fi publicată săptămâna viitoare în Marea Britanie şi va prezenta modul în care concurenţa dintre puteri a influenţat evoluţia tehnologică.

Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA

24 august 2011

Cei care folosesc telefonul mobil din adolescenţă, de 5 ori mai predispuşi la cancer

Persoanele care au început să folosească telefonul mobil în perioada adolescenţei şi care au continuat utilizarea lor pentru o perioadă îndelungată, au un risc mai crescut să dezvolte cancer cerebral, indică noi dovezi.

Un studiu suedez a constatat o incidenţă crescută a cazurilor de astrocitom, o formă de gliom (tumoare malignă pe creier), la persoanele care au folosit telefoanele mobile mai bine de 10 ani.

Oamenii de ştiinţă susţin că acest studiu este o dovadă în plus a faptului că adolescenţii au nevoie de o educaţie solidă cu privire la potenţialele pericole pe care le implică vorbitul la telefon.

Cercetatorii de la Spitalul Universitar din Örebro şi Universitatea Umeå au analizat frecvenţa de utilizarea a telefonului mobil la mai mult de 1.200 de suedezi, care au fost diagnosticaţi cu cancer malign la creier, între 1997 şi 2003.

Pe parcursul studiului, oamenii de ştiinţă le-au intervievat pe cele 905 de persoane care mai erau în viaţă, dar şi pe rudele celor 346 care nu au supravieţuit, pentru a afla detalii despre modul lor de folosire al telefoenelor mobile.

Apoi, ei au comparat aceste informaţii cu cele oferite de grupul de control, care conţine aproape 2.500 de persoane sănătoase, sau care suferă de alte boli. Fiecărei persoane din grupul pacienţilor diagnosticaţi cu cancer la creier îi corespundea din punct de vedere social, al vârstei şi al sexului, un individ din grupul de control.

Rezultatele au arătat că folosirea telefoanelor mobile duce la un risc ridicat de îmbolnăvire cu cancerul malign.

Comparativ cu oamenii din grupul de control, cei care au început să folosească telefonul mobil din timpul adolescenţei au avut un risc de 4,9 ori mai mare să dezvolte astrocitom.

Totodată s-a demonstrat că şi telefoanele fără fir, utilizate la domiciliu (care sunt foarte asemănătoare telefoanelor mobile în ceea ce priveşte emisiile de radiaţii), implică un risc aproape la fel de ridicat, de 3,9.

În plus, s-a dovedit că în cazul tuturor celor care au folosit telefoanele mobile mai mult de 10 ani, riscul de a dezvolta tumori maligne a crescut cu 30 la sută, iar în cazul astrocitoamelor studiul indică un risc de 40%.

Cercetarea vine la scurt timp după ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii a recunoscut pentru prima dată, anul acesta, că telefoanele mobile pot cauza cancer.

Specialiştii spun că părinţii ar trebui să educe copiii cu privire la pericolele telefoanelor mobile şi să îi sfătuiască să le folosească doar în cazul urgenţelor.

Anual, numai în Marea Britanie sunt înregistraţi 8.600 de pacienţi cu tumori pe creier, dar specialiştii spun că numărul real ar putea fi dublu.


Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA

22 august 2011

Neuropsina, „secretul” anxietății

                                                                       de Cecilia Stroe
                      
Un traseu biomolecular esențial în traducerea semnalelor de stres din mediu în comportament anxios a fost identificat de o echipă de cercetători din Marea Britanie.

Potrivit știrii apărute în revista Nature, descoperirea cercetătorilor de la Universitatea Leicester, Marea Britanie, deschide noi posibiltăți în tratamentul tulburărilor de anxietate, care afectează (cel puțin o dată pe parcursul vieții) între 20 și 30% din populația mondială.

„Faptul că anumite persoane sunt mai vulnerabile la efectele dăunătoare ale stresului decât altele este unul cunoscut.

Chiar dacă cei mai mulți dintre noi se confruntă cu evenimente traumatice, doar unii dezvoltă dereglări psihiatrice asociate stresului, precum depresia sau tulburarea de stres post-traumatic.

Motivele acestui fapt nu erau însă clare”, a comentat Robert Pawlak, unul dintre coordonatorii studiului.

În cadrul experimentelor, cercetătorii au descoperit că amigdala, centrul emoțiilor din creier, reacționează la stres crescând producția unei proteine, neuropsina: efectul este unul de bumerang, declanșându-se o serie de evenimente în măsură să determine o creștere a activității în respectiva  regiune cerebrală; printre acestea și activarea unei gene capabile să provoace o reacție de stres celular.

„Ne-am întrebat care sunt bazele moleculare ale anxietății ca reacție la un stimul nociv și cum sunt traduse în comportament semnalele din mediu corelate stresului. În studiul nostru ne-am folosit de o combinație de abordări genetice, moleculare, electrofiziologice și comportamentale, iar rezultatul a fost descoperirea unui traseu biologic până acum necunoscut, care mediază reacția anxioasă la stres”, a mai adăugat Pawlak.

Sursa: Le Scienze

Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA

11 august 2011

CARNEA DE CAPRĂ – TOT MAI APRECIATĂ DE BRITANICI

Locuitorii Marii Britanii preţuiesc brânza şi laptele de capră, dar acum se pare că au dezvoltat o preferinţă şi pentru carnea acestui animal.

Mulţi oameni o evită, considerând că are un gust prea puternic şi că este greu de mestecat.


Însă carnea de capră este descrisă adesea ca având un gust care seamănă cu o combinaţie între miel şi vită, fiind apreciată în bucătăria caribiană şi indiană.

Specialiştii spun că este una din cele mai bune alternative, având un conţinut scăzut de colesterol şi fiind bogată în fier.

În plus, carnea de capră este mai puţin grasă decât cea de pui şi are cam acelaşi conţinut caloric cu aceasta.

În ultimii 10 ani, în Marea Britanie, s-a observat o creştere a consumului de carne de capră.


În prezent, există 15 ferme comerciale de profil, existând mai bine de 150 de crescători la nivel naţional.

Carnea de capră poate fi preparată în diverse moduri: sub formă de tocană, de friptură la cuptor sau la grătar, de mâncăruri cu carne tocată, poate fi prăjită sau conservată.

În afară de faptul că este un aliment sănătos, comparativ cu carnea provenită de la alte animale, carnea de capră este şi mai ieftină, în Marea Britanie costând cca. 9 lire sterline (aproximativ 12 euro) kilogramul.

Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA

8 august 2011

LA REVEDERE, CAPITALISM! Acum 80 de ani, criza a adus razboiul… ! Urmeaza un nou Razboi Mondial ,urmat de O Noua Ordine Mondiala.??

 


In urma cu 80 de ani, capitalismul international era pe punctul de a se topi.

Prabusirea sistemului bancar din vara anului 1931 a facut valuri in intreaga Europa, aducand guvernele in genunchi si sute de mii de oameni, pe strada. 

In Statele Unite, presedintele se vedea atacat din toate toate directiile, inclusiv de catre Congres, in timp ce cauta metode de a reduce cheltuielile publice si taxele, scrie Daily Mail.

In Marea Britanie, guvernul laburist era pus pe butuci de criza economica si inlocuit de o coalitie dominata de conservatori, care au venit cu masuri de austeritate draconice.

Pentru ca bancile refuzau sa mai acorde credite si milioane de oameni ramasesera fara locuri de munca, capitalismul in sine suferea o criza de imagine.

In alte tari, multi s-au intors catre extrema dreapta pentru o solutie. Nazistii si aliatii lor se ridicau pe valul crizei.

Intelectualii generatiei incepusera si ei sa isi plaseze credinta in idealismul utopic al comunismului sovietic, inchziand ochii la ororile regimului stalinist.

Zeci de ani, momentul in care modelul capitalist era la limita esecul a fost uitat.

Pana in vara anului 2011, cand zona euro si SUA s-au scufundat in haosul datoriilor.

In ultimele zile, pietele de capital din toata lumea au fost in cadere libera.

Desi scaderile intregistrate de preturile actiunilor nu s-au apropiat, ca nivel, de ce se intampla pe Wall Street, in 1929, situatia grava din aceasta saptamana aminteste de fragilitatea sistemului capitalist.

Acum ca investitorii si-au pierdut increderea in Spania si Italia, doua dintre cele mai mari economii ale Europei, o a doua recesiune devastatoare pare sigura.

In urma cu numai 20 de ani, Vestul capitalist se felicita pentru castigarea Razboiului Rece.

Zidul Berlinului era daramat iar Imperiul Sovietic, destramat. Marxismul era declarat mort, iar capitalismul triumfator.
 
Astazi, tabloul este cum nu se putea mai diferit.
 
Desi socialismul nu s-a recuperat complet dupa caderea sovieticilor, capitalismul a ajuns intr-o situatie disperata.

Sursa: Secretele Sistemului
preluare de pe: http://bloguri.piatza.net/la-revedere-capitalism-acum-80-de-ani-criza-a-adus-razboiul-urmeaza-un-nou-razboi-mondial-urmat-de-o-noua-ordine-mondiala/

5 august 2011

Sa vina criza, sa rada tot!

Ce binecuvantare este, pana la urma, aceasta criza economica internationala. Recunosc, am o slabiciune pentru scenariile apocaliptice si o aplecare bolnavicioasa inspre teoriile ce anunta sfarsitul ordinii mondiale, asa cum o stiam cu totii pana acum.

Democratizarea luxului s-a dovedit a fi in fond doar o iluzie, niciodata implinita, care ne-a lasat insa cu o mare frustrate. Si anume ideea ca am gresit cu ceva de ne-am prabusit intr-atat.

Nu am gresit cu nimic, iar criza a venit doar ca sa ne repuna in limitele pe care le-am avut dintotdeauna. Istoria nu se repeta niciodata, iar oamenii probabil de asta nici nu invata nimic din excesele si derapajele trecutului. Am gresit gandindu-ne ca putem sa ne extindem imperiul confortului pana acolo incat sa-l mostenim fara munca? Posibil.

Ne-am mai inselat inca o data. Nu-i nimic, o luam de la capat.

Aflam ca Statele Unite ale Americii sunt la un pas de colaps, Italia e practic in faliment, iar daca Grecia inca mai supravietuieste e doar multumita slabiciunii si intereselor Germaniei in zona. Spania, Irlanda si Portugalia sunt si ele sugrumate de povara datoriilor si de somajul tot mai ridicat.

Problema cea mai mare a Europei este ca nici Franta si Marea Britanie nu danseaza de bucurie pe o crestere sanatoasa. Ambele economii rasfula cand mai greu, cand mai usor, in valuri si cu sacrificii enorme din partea populatiei.

Germania singura ce trage ca un elefant urias dupa ea scheletul a ceea ce a fost candva Uniunea Europena. O idee mareata, tinuta in viata de o ambitie care ii costa pe toti mai mult decat face.

Dar sa revenim. Se prabuseste America. Si? E ceva impotriva naturii in asta? Imperii au existat dintotdeauna si, fara nicio exceptie, toate au cazut intr-un final. Orgoliul visului american, implementarea luxului ca mod de viata obisnuit pentru intreaga clasa medie, ideea ca din trei click-uri si doua vizite la bursa poti sa devii milionar, iluzia ca poti controla intreaga lume prin politici financiare, moneda si razboaie strategice, de implementare a democratiei – toate se dovedesc a fi mai scumpe decat si-au putut permite Lumea Noua.

Despre efectele benefice ale crizei pe plan local s-a scris si s-a vorbit destul. Marile castiguri sunt peste tot in lume identice sau pe aproape. Va supravietui doar cine stie sa isi potriveasca nevoile in raport cu munca efectiva pe care o presteaza. Dincolo de doctrinele politice, criza economica ne va reinvata sa traim decent, sa redescoperim legile de baza ale vietii, nevoile fundamentale si valorile, putine cate sunt, care ne tin in viata.

Acolo unde pana acum au esuat toate partidele, in corectarea nedreptatilor societatilor democratice sau nu, acolo unde meritocratia devenise doar un motiv de frustrare, acolo va curata si vindeca criza economica.

Sa ne bucuram, asadar, nu va fi nici sfarsitul lumii, dar nici viata asa cum o stiam pana acum nu va mai fi la fel. Desigur, statele si popoarele intelepte si cumpatate, cele care s-au dezvoltat sanatos si frumos dintotdeauna, cel putin din punct de vedere economic, vezi Germania, Polonia sau Japonia, nu resimt efectele dezastruoase ale crizei asa cum le traiesc americanii, grecii si spaniolii sau cum le vor simti italienii si ceilalti.

Este vorba despre un fel de fi in lume, de a te raporta la viata si valorile esentiale ale unui popor. Nu poti sa ai cele mai multe libere pe an din lume sau sa pui patru ipoteci pe casa doar pentru a mai sari pe scara sociala si sa te astepti ca viata sa nu te pedepseasca in viitor.

Cat despre Romania, ce ar mai fi de spus? Oricat vor incerca politicienii sa pacaleasca viata, economia si poporul, ar trebui sa nu uite nicio clipa si sa nu doarma noptile la gandul ca minciunile si incercarile de a trisa realitatea, mai devreme sau mai tarziu, vor iesi la suprafata. Daca nu din gura cuiva anume, atunci criza insasi va avea grija sa nu rateze ocazia.

In rest, suntem cu totii pe drumul cel bun. Sa ne rugam doar ca aceasta criza sa mearga pana la capat, sa vindece cat poate de mult din bolile de care ne-am lasat cu totii atrasi.

Iar guvernantii sa nu isi faca iluzii – incompetenta este un pacat si o crima impotriva naturii si societatii normale. La fel cum si ascunderea adevarului. Iar daca ei se impauneaza ca au redus si au taiat excesele – ceea ce e foarte bine, ba chiar ar mai putea sa mai tunda o data oaia – sa nu isi imagineze ca asta le permite sa isi promoveze clientelismul si nepotismul.

Furia celor care au suferit deja de pe urma masurilor de austeritate nu-i va ierta pentru faptul ca, in timpul asta, conturile lor, ale familiilor, apropiatilor si clientilor de partid s-au ingrasat exact din acele taieri.

Doar o criza sanatoasa, una care isi duce viata pana la capat, ii mai poa-te trezi la realitate pe politicienii nostri. Inca ipocrizia lor este fara margini. Inca demagogia le hraneste fiecare cuvant pe care il pronunta. Si inca traiesc doar pentru a-si face bine lor si numai celor apropiati.

Altfel, ar fi recunoscut adevarul atunci cand l-ar fi aflat, nu cand nu au mai avut incotro. Ba au mai si imbracat recunoasterea minciunii in haina reformelor si necesitatilor impuse de criza.

Sa isi traga o cruce mare, criza inca nu a zguduit Romania. Paradoxal, inca am scapat de cutremurul ei care abia acum isi arata coltii in lume. E suficient sa-i auzim acum din nou pe ai nostri. Ce spun ei din nou? Ca suntem pregatiti. Ca si in 2008 si-n 2009. Atunci, sa le uram succes si sa ne rugam sa castige tot ei. Ca sa poata plati cu varf si indesat!


Sursa: blogul Secretele Sistemului

27 iulie 2011

Femeile înalte sunt mai predispuse la toate tipurile de cancer!


Femeile înalte sunt mai predispuse la toate tipurile de cancer!
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Un studiu efectuat pe femei cu înălţimi situate între 152 de cm şi 175 de cm arată că riscul de a dezvolta cancer creşte cu 16% pentru fiecare 10 centimetri în plus!
 
Persoanele mai înalte au şanse mai mari să dezvolte cele mai întâlnite şi mai ucigătoare forme ale cancerului, a concluzionat cel mai mare studiu efectuat până acum asupra acestei teme.
 
Deşi până acum se ştia că înălţimea este unul din factorii care contribuie la riscul dezvoltării cancerului, acest nou studiu, publicat în jurnalul medical Lancet Oncology, arată că femeile înalte sunt mai predispuse la cel puţin 10 tipuri de cancer decât femeile scunde, lucru neştiut până acum.
 
În femeile de o înălţime medie se înregistrează anual 850 de cazuri de cancer la 100.000 de femei.
 
În rândul femeilor ce măsoară aproximativ 152 de centimetri în înălţime, rata anuală este de 750 de cazuri de cancer la 100.000 de femei.
 
În schimb, în rândul femeilor ce măsoară aproximativ 175 de centimetri în înălţime, incidenţa anuală a cancerului este de 1.000 de cazuri la 100.000 de femei.
 
Cercetătorii conduşi de Dr. Jane Green, de la Universitate Oxford, au descoperit că pentru fiecare 12 centimetri în plus, riscul de cancer la sân creşte cu 17%, cel de cancer ovarian cu acelaşi procent, iar cel de cancer uterin cu 19%.
 
Specialiştii nu au descoperit de ce există această legătură între înălţime şi riscul de a dezvolta un cancer, enunţând două ipoteze. Prima sugerează că ar putea exista o legătură între hormonii de creştere şi riscul sporit de cancer, iar a doua afirmă că persoanele mai înalte au şanse mai mari de a suferi de cancer pentru că au mai multe celule în corp decât persoanele scunde.
 
“Cea mai probabilă explicaţie este aceea că schimbările hormonale care duc la creşterea în înălţime a femeilor sunt legate şi de schimbările anormale ce au loc în ţesutul sânului şi care duc la cancer”, susţine profesorul Karol Sikora, directorul medical al lanţului medical CancerPartnersUK.
 
“Persoanele înalte nu ar trebui să fie alarmate de aceste rezultate“, susţine Sara Hiom, de la Cancer Research UK. “Cei mai mulţi oameni nu sunt cu mult mai înalţi decât media, iar înălţimea are un efect mic asupra riscului de cancer“, a adăugat aceasta.
 
Sursa: The Guardian

Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA

Descoperire de cosmar: peste 150 de embrioni om-animal, in laboratoare din Anglia


Trei laboratoare ale unor universitati de prestigiu din Marea Britanie au creat 150 de embrioni rezultati din incrucisarea genelor umane cu cele animale.
O ancheta parlamentara a dezvaluit acest fapt, aratand ca experimentele cu hibrizi om-animal nu au dus la rezultatele scontate initial, pentru a fi surse de celule stem cu care vor putea fi tratate o serie de boli, scrie DailyMail.
Laboratoarele apartin King’s College din Londra, Universitatii Warwick si Universitatii Newcastle. Laboratoarele au primit licenta sa faca cercetari in acest sens inca din 2008, totul fiind tinut strict secret.
Din punct de vedere legal, Marea Britanie a adoptat in 2008 Human Fertilisation Embriology Act, lege care permite crearea unr hibrizi de tip om-animal, la cererea oamenilor de stiinta care credeau ca vor reusi crearea unei mari baze de celule stem.
Astfel, in cele trei laboratoare au fost obtinute varietati om-animal, hibrizii fiind realizati prin fertilizarea cu sperma umana, implantand un nucleu uman intr-o celula animala. Rezultatul obtinut a fost realizarea de celule umane mixate cu embrioni animali.
Totul a iesit la iveala cand un grup de oameni de stiinta a avertizat ca se poate intampla ca aceste experimente, care pot sa degenereze in scenarii de cosmar.
Lordul Alton, cel care a investigat cazul, a facut publice informatiile descoperite in timpul anchetei parlamentare. El a declarat ca “niciunul dintre cercetatorii audiati nu a putut da o justificare valida in termeni de tratament, cu privire la aceste experimente cu hibrizi om-animal”.
Acest tip de cercetare nu are nicio justificare nici pe plan etic si nici din punct de vedere medical, si poate duce la discreditarea tarii, a mai precizat lordul Alton.
Autorul principal al raportului parlamentar, profesorul Robin Lovell-Badge de la Medical Reasearch Council, a declarat ca, in conformitate cu legile in vigoare, oamenii de stiinta trebuiau sa distruga in termen de 14 zile embrionii hibrizi rezultati din cercetarile efectuate.
Activitatea in cele trei laboratoare de cercetare a fost oprita momentan, ele nu mai dispun de surse de finantare, si totusi, unii cercetatori considera ca astfel de experimente vor putea continua in viitor.

preluare de pe:  Sursa: Saccsiv’s Weblog