Am intrat in noua Era Glaciara!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ideea conform careia incalzirea globala ar fi de natura sa produca racire globala le pare absurda multor oameni. Cu toate acestea, procesul incalzirii care conduce spre racire este o etapa de baza a “teoriei orbitale” potrivit careia un ciclu glaciar este starnit de chiar puterea Soarelui.

“Teoria orbitala” care se sprijina pe faptul ca schimbarile ciclice ale orbitei solare a le Pamantului influenteaza cantitatea de lumina solara care ajunge pe planeta, este premisa fruntasa a cauzalitatii unei noi ere glaciare.

Este posibil ca urmatoarea etapa glaciara a Terrei sa fie precedata si precipitata de o ridicare initiala a temperaturilor globale si de o incalzire a oceanelor, fapt care va spori rata de evaporare a apei acestora. Fenomenul va cauza o crestere a precipitatiilor la nivel global, dintre care unele vor cadea sub forma de zapada, contribuind la expansiunea ghetarilor si a zonelor inghetate.

O epoca de gheata este caracterizata prin formarea de suprafete glaciare deasupra unor intinse regiuni continentale. De vreme ce suprafetele de uscat mai intinse se afla cu predilectie in emisfera nordica a Pamantului, in aceasta regiune era glaciara se va manifesta mai evident. In punctul maxim al celei mai recente astfel de etape a planetei, de acum 17 000 de ani, banchize inghetate groase de trei kilometri au acoperit in intregime Canada, Scandinavia si Marea Britanie.

Fenomenul astronomic denumit Procesiunea Echinoctiilor cauzeaza o rotire graduala a axei de inclinare a Pamantului, fapt ce schimba sezonul in perioada caruia emisferele nordica si sudica isi ating cel mai apropiat (perigeu) respectiv cel mai indepartat (apogeu) punct fata de Soare.

In perioada ultimilor 11.000 de ani, iernile in emisfera nordica au inceput atunci cand Soarele se afla la perigeu, cel mai aproape de Pamant, iar verile din aceeasi emisfera incepeau la apogegul Soarelui, atunci cand el era la cea mai mare distanta. Iernile de perigeu solar si verile de apogeu solar au efectul reducerii extremelor de temperatura ale tuturor sezoanelor. Perigeul hibernal si apogeul estival au scurtat de asemenea durata iernilor si au lungit durata verilor emisferei nordice.

Insa acum, iernile blande si scurte si verile lungi si placute de care Nordul s-a bucurat in ultimii 11 000 de ani, au ajuns la un punct final; de aici inainte, iernile vor deveni mai lungi si mai friguroase iar verile mai scurte si mai fierbinti, intrucat iarna soarele va fi departe, iar vara se va afla aproape. Pe perioada urmatorilor 11.000 de ani, emisfera nordica va experimenta astfel de anotimpuri. Verile fierbinti vor incalzi oceanele si vor creste precipitatiile, dintre care multe se vor decanta sub forma de zapada. Iar iernile lungi si reci vor facilitata cresterea si mentinerea zonelor inghetate de la latitudini si altitudini mari din emisfera nordica.

Conform cercetatorilor, primii 5.000 de ani vor fi caracterizati de ciclcul tocmai prezentat, perioada ce le va urma stand sub semnul suprafetelor glaciare continentale, formate la capacitate maxima peste buna parte din emisfera nordica. Aceasta va ramane sub gheturi timp de alti cinci mii de ani, inainte de gheturile sa inceapa sa se retraga. Conditiile meteorologice din ultimii doi-trei ani vin sa confirme teoriile, ultimele veri fiind isotite de recorduri maxime de temperatura iar iernile inregistrand multe grade sub zero. Este inceputul a 11.000 de ani de era glaciara!

Sursa: Pravda

Sursa: Misterele Lumii

Terra va intra într-o Mică Eră Glaciară în următorul deceniu, susţin 3 studii recente

Un număr de cercetători americani anunţă că este posibil ca, în următorul deceniu, Pământul să se confrunte cu o Mică Eră Graciară ca urmare a activităţii scăzute a Soarelui.

Vestea a fostă făcută publică de către oameni de ştiinţă de la Obsevatorul Solar Naţional al SUA (NSO) şi Laboratorul de Cercetări al Forţelor Aviatice, având la bază trei analize diferite ale comportamentului recent al Soarelui, care atestă că acesta urmează să intre într-o perioadă de activitate scăzută.

În mod normal Soarele urmează un ciclu de 11 ani de activitate. Ciclul solar actual, numit Ciclul 24, ar trebui ca în acest moment să se îndrepte spre apogeu. Prin urmare ar trebui să existe un număr mai mare de pete solare şi alte indicii dar, în realitate, rezultatele de pana acum sunt în general dezamagitoare.

Oamenii de ştiinţă cred, luând în calcul datele care analizează tendinţa pe termen lung, că este posibil ca Ciclul 25 să nu mai aibă loc.

În acest caz, impactul asupra climei Pământului va fi unul semnificativ. De aceea, cercetătorii se întreabă dacă nu cumva această încetinire a activităţii solare prevesteşte un al doilea “Minim Maunder”, o perioadă de 70 de ani caracterizată prin absenţa petelor solare. Prima perioadă de acest tip a avut loc între 1645 şi 1715.

Înregistrările din acea perioadă arată că Soarele a intrat într-o perioadă de inactivitate. Foarte puţine pete solare au fost observate din 1645 până în 1715. Perioada de inactivitate a soarelui a corespuns cu o perioadă climatică numită “Mica Eră Glaciară”, caracterizată prin scăderi mari de temperatură. În timpul acestei perioade multe râuri europene, inclusiv Tamisa, îngheţau în mod frecvent, permiţând armatelor să le traverseze.

Cercetătorii susţin că, deşi fenomenul este neobişnuit şi neaşteptat, cele trei analize ale Soarelui indică faptul că ciclul apariţiei petelor solare ar putea intra într-o perioadă de “hibernare”.

“Dacă analiza noastră este corectă, acesta ar putea fi ultimul maxim solar la care vom fi martori pentru câteva decenii bune. Acest lucru va afecta un număr vast de domenii, de la explorarea spaţială la clima Terrei”, a afirmat Dr. Frank Hill, de la Observatorul Solar Naţional.

Astfel, este posibil ca următoarele generaţii să se confrunte cu un val neaşteptat de răcire a climei, contrar tendinţei de încălzire globală observată de oamenii de ştiinţă.

Sursa: The Register

Sursa: Misterele Lumii