<#fff>
Combustia umana spontana reprezinta aprinderea sau fumegarea corpului in absenta unor surse externe de ardere. In combustia spontana clasica, arderea corpului este mai completa decit ar putea fi obtinuta chiar si in interiorul unui crematoriu.
Scurt istoric
In ultimii 300 ani s-au inregistrat peste 200 cazuri. Prima relatare demna de incredere pare sa dateze din 1673, cind francezul Jonas Dupont a publicat o colectie de astfel de cazuri. El a fost motivat de cazul Nicole Millet, in care un barbat a fost acuzat de uciderea sotiei sale, dar a fost declarat nevinovat, dupa ce judecatorii s-au lasat convinsi ca femeia a murit in urma unei combustii spontane. Cenusa numitei Millet, o betiva recunoscuta din Paris, a fost gasita in patul ei de paie, impreuna doar cu craniul si citeva din oasele degetelor. Rogojina pe care a adormit victima era aproape intacta!
Pe 9 aprilie 1744, Grace Pett, o alcoolica de 60 ani, din Ipswich, Anglia, a fost gasita de fiica ei pe podea “precum un bustean consumat de foc, fara vreo flacara aparenta”. Hainele din apropiere erau intacte. In dimineata zilei de 2 iulie 1951, vaduva Mary Hardy Reeser, 67 ani, din St. Petersburg, Florida, a fost gasita in apartamentul ei, redusa doar la o gramada de cenusa, craniul si piciorul sting fiind intacte. In raportul politiei s-a inregistrat ca vaduva ar fi fumat, iar tigara a provocat aprinderea camasii sale din materiale sintetice, deci usor inflamabila. Medicii legisti au observat insa ca temperatura necesara pentru o asemenea ardere a corpului – peste 3000 grade Celsius – ar fi trebuit sa provoace distrugeri grave apartamentului. In realitate, pagubele au fost minime: doar tavanul si partea de sus a peretilor erau acoperite cu funingine. Cazul a devenit unul de referinta in cartile pe tema combustiei umane spontane.
Pe 18 mai 1957, Anna Martin, 68 ani, din Philadelphia, Pennsylvania, a fost gasita incinerata, raminind doar papucii si o portiune din bust. Medicii legisti au estimat ca temperatura a atins intre 1700 si 2000 grade Celsius. Cu toate acestea, citeva ziare aflate la mai putin de un metru de victima au ramas intacte. In 1944, Peter Jones a supravietuit si a povestit ulterior ca nu a simtit nici un fel de caldura si nici nu a observat vreo flacara. Nu a putut observa decit fum. In plus, nu a simtit nici un fel de durere.
Pe 5 decembrie 1966, cenusa doctorului Irving Bentley, 92 ani, din Coudersport, Pennsylvania, a fost gasita in baie, doar o portiune din picior fiind neatinsa. Vopseaua din apropiere nu a fost afectata.
Teorii despre combustia umana spontana
1. Alcoolismul – multe dintre victime erau alcoolice. Dar, experimentele au demonstrat, inca din secolul al XIX-lea, ca, desi imbibata cu alcool, carnea nu arde la temperatura extrem de ridicata asociata cu fenomenul combustiei umane spontane.
2. Depuneri de grasimi inflamabile in interiorul corpului – multe victime erau supraponderale. Dar, la fel de multe erau normale sau chiar slabe!
3. Acumularea de electricitate statica – nicio forma cunoscuta de descarcare electrica nu poate face un corp sa se dezintegreze in flacari.
4. Acumularea unei combinatii de substante chimice explozibile in sistemul digestiv, datorita unei alimentatii gresite.
5. Cimpuri electrice existente in interiorul corpului ar fi in stare sa produca un soi de “scurt-circuit”, astfel incit o reactie atomica in lant ar putea genera o temperatura interna colosala.
Totusi, nicio explicatie satisfacatoare nu a fost gasita pina acum. Combustia umana spontana ramine un mister pentru oamenii de stiinta. Elemente comune surprinzatoare Toate cazurile semnalate s-au petrecut in interior – nici un caz nu a avut loc in aer liber! Victimele erau singure pentru perioade lungi de timp. Martorii aflati in apropiere (camere alaturate) nu au auzit niciodata nici un fel de sunete, precum strigate de durere sau de ajutor.
preluare: http://www.almeea.com/combustia-umana-spontana/
Combustia umana spontana reprezinta aprinderea sau fumegarea corpului in absenta unor surse externe de ardere. In combustia spontana clasica, arderea corpului este mai completa decit ar putea fi obtinuta chiar si in interiorul unui crematoriu.Scurt istoric
In ultimii 300 ani s-au inregistrat peste 200 cazuri. Prima relatare demna de incredere pare sa dateze din 1673, cind francezul Jonas Dupont a publicat o colectie de astfel de cazuri. El a fost motivat de cazul Nicole Millet, in care un barbat a fost acuzat de uciderea sotiei sale, dar a fost declarat nevinovat, dupa ce judecatorii s-au lasat convinsi ca femeia a murit in urma unei combustii spontane. Cenusa numitei Millet, o betiva recunoscuta din Paris, a fost gasita in patul ei de paie, impreuna doar cu craniul si citeva din oasele degetelor. Rogojina pe care a adormit victima era aproape intacta!
Pe 9 aprilie 1744, Grace Pett, o alcoolica de 60 ani, din Ipswich, Anglia, a fost gasita de fiica ei pe podea “precum un bustean consumat de foc, fara vreo flacara aparenta”. Hainele din apropiere erau intacte. In dimineata zilei de 2 iulie 1951, vaduva Mary Hardy Reeser, 67 ani, din St. Petersburg, Florida, a fost gasita in apartamentul ei, redusa doar la o gramada de cenusa, craniul si piciorul sting fiind intacte. In raportul politiei s-a inregistrat ca vaduva ar fi fumat, iar tigara a provocat aprinderea camasii sale din materiale sintetice, deci usor inflamabila. Medicii legisti au observat insa ca temperatura necesara pentru o asemenea ardere a corpului – peste 3000 grade Celsius – ar fi trebuit sa provoace distrugeri grave apartamentului. In realitate, pagubele au fost minime: doar tavanul si partea de sus a peretilor erau acoperite cu funingine. Cazul a devenit unul de referinta in cartile pe tema combustiei umane spontane.
Pe 18 mai 1957, Anna Martin, 68 ani, din Philadelphia, Pennsylvania, a fost gasita incinerata, raminind doar papucii si o portiune din bust. Medicii legisti au estimat ca temperatura a atins intre 1700 si 2000 grade Celsius. Cu toate acestea, citeva ziare aflate la mai putin de un metru de victima au ramas intacte. In 1944, Peter Jones a supravietuit si a povestit ulterior ca nu a simtit nici un fel de caldura si nici nu a observat vreo flacara. Nu a putut observa decit fum. In plus, nu a simtit nici un fel de durere.
Pe 5 decembrie 1966, cenusa doctorului Irving Bentley, 92 ani, din Coudersport, Pennsylvania, a fost gasita in baie, doar o portiune din picior fiind neatinsa. Vopseaua din apropiere nu a fost afectata.
Teorii despre combustia umana spontana
1. Alcoolismul – multe dintre victime erau alcoolice. Dar, experimentele au demonstrat, inca din secolul al XIX-lea, ca, desi imbibata cu alcool, carnea nu arde la temperatura extrem de ridicata asociata cu fenomenul combustiei umane spontane.
2. Depuneri de grasimi inflamabile in interiorul corpului – multe victime erau supraponderale. Dar, la fel de multe erau normale sau chiar slabe!
3. Acumularea de electricitate statica – nicio forma cunoscuta de descarcare electrica nu poate face un corp sa se dezintegreze in flacari.
4. Acumularea unei combinatii de substante chimice explozibile in sistemul digestiv, datorita unei alimentatii gresite.
5. Cimpuri electrice existente in interiorul corpului ar fi in stare sa produca un soi de “scurt-circuit”, astfel incit o reactie atomica in lant ar putea genera o temperatura interna colosala.
Totusi, nicio explicatie satisfacatoare nu a fost gasita pina acum. Combustia umana spontana ramine un mister pentru oamenii de stiinta. Elemente comune surprinzatoare Toate cazurile semnalate s-au petrecut in interior – nici un caz nu a avut loc in aer liber! Victimele erau singure pentru perioade lungi de timp. Martorii aflati in apropiere (camere alaturate) nu au auzit niciodata nici un fel de sunete, precum strigate de durere sau de ajutor.
preluare: http://www.almeea.com/combustia-umana-spontana/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu