Alcoolul afecteaza chimia cerebrala modificand nivelul neurotransmitatorilor din creier.
Neurotransmitatorii sunt mesageri chimici care transmit de-a lungul organismului semnalele ce controleaza procesele, comportamentul si emotiile umane, se arata pe site-ul How Stuff Works.
Astfel, ii face pe oameni mai putin inhibati, dar le inhiba procesul de gandire si le incetineste capacitatea de procesare a informatiilor prin intermediul ochilor, a urechilor sau a gurii.
Totodata, slabeste activitatea centrilor nervosi din hipotalamus care controleaza excitatia si prestatia sexuala – desi pofta sexuala creste, calitatea prestatiei scade – si cauzeaza somnolenta, incetinind respiratia si temperatura corpului.
Si afecteaza memoria.
Pe termen scurt, alcoolul poate cauza intreruperi ale memoriei – blackouts, care, desi sunt frecvent asociate consumului de alcool, pot fi induse si de alte substante – Xanax sau de Diazepam, de exemplu, atunci cand sunt inghitite in exces.
Consumatorii uita ce s-a intamplat dupa consum, nu numai intr-un anumit moment, dar si pe perioade mai indelungate.
Blackout-urile sunt „un exemplu viu al mariajului dintre memorie si alcool”, explica plastic pentru TOTB psihologul Mugur Ciumageanu.
„Memoria noastra, sfioasa ca o fata mare, paleste si se tulbura in prezenta agresivitatii marlanesti a alcoolului, ajungand sa o ia razna de atata pasiune”.
Tulburarile sunt multiple, continua psihologul.
Sub influenta alcoolului – in functie de predispozitia persoanei, de viteza consumului, de context, de emotiile asociate –, sunt mai mult sau mai putin blocate mecanismele care genereaza amintiri, epsioade care sunt numite, tehnic, stari amnezice anterograde.
Alcoolul afecteaza capacitatea creierului de a forma amintiri noi, insa nu le sterge pe cele formate inaintea intoxicatiei.
„In functie de blocajul memoriei, avem posibilitatea sa ne amintim franturi incomplete din evenimentele prin care am trecut in timpul consumului (brownout-uri) sau sa nu reusim sa recolectam nimic din povestea intoxicatiei cu alcool (blackout-uri)”.
Exista studii, nu foarte numeroase, spune Mugur Ciumageanu, care arata ca unii dintre noi sunt mai sensibili la intunecarile de memorie in urma consumului de alcool.
„Pe de o parte, tine de harnicia enzimelor sangvine de a face curatenie in sange cand camarile sunt inundate cu alcool”, explica psihologul.
Mai departe, parafrazand, unii dintre oameni au parte de menajere harnice, cel putin in primii ani sau primele decenii de consum masiv, care deretica rapid si descompun in mod eficient alcoolul.
„Acestia sunt bautorii care se lauda cu rezistenta lor la alcool. Exista unii dintre noi care au enzime lenese si nazuroase, ajungand sa se imbete de la o bere sau de la nici macar un pahar de tarie. Acestia, mai ales daca din eroism se arunca la consumul-viteza, risca momente glorioase de intunecare, spre deliciul anturajului”.
Astfel, poate fi spulberat mitul ca blackout-urile sunt suferite in general doar de alcoolici, afirmatie intarita si de un studiu al cercetatorilor de la Duke University, SUA.
In 2002, intr-o cercetare realizata pe studenti, acestia au observat ca intreruperile de memorie pot aparea si in cazul persoanelor care consuma alcool doar in contexte sociale, cum a fost cazul subiectilor analizati – 40% dintre ei au spus ca au suferit un blackout in anul anterior.
Exista insa grade diferite de intensitate ale blackout-urilor, in functie de modul de consum si de cantitatea consumata.
„Influenta alcoolului asupra capacitatilor de memorare depinde in mare masura de cantitatea de alcool din singe.
Bautorii in viteza, care dau pe gat rapid dusca dupa dusca, risca sa isi franjureze memoria instant”, spune Mugur Ciumageanu.
„Bautorii sistematici – pe model ardelean, am putea spune –, care consuma galoane la foc mic, chiar daca ajung sa nu se mai poata urni de sub masa de beti ce sunt, au sansa sa isi mai aminteasca – cu rusine, speram noi – cate ceva din chiolhan, dand timp unei parti a alcoolului sa se dezactiveze in fluxul sangvin”.
Un lucru clar care reiese din manualele de alcoologie, continua psihologul, este ca cei care au avut blackout-uri de la alcool risca sa aiba si altele, amintind la randul sau de studiul cercetatorilor de la Duke University pe studentii americani, care au descris momente de pierderi partiale sau totale ale amintirilor legate de evenimente.
„Nu toti acesti excesivi o vor lua pe drumul alcoolului ca destin, dar cei care si-au trait studentia lacunar risca sa continue in acelasi ritm si la varsta adulta. Nu cred ca lucrurile stau diferit cu liceeanul sau studentul roman, hotarat sa verifice sistematic daca alcoolul face casa buna cu propria lui memorie”.
Un studiu arata ca pare chiar sa existe o predispozitie genetica inspre intunecarile de memorie induse de alcool si o vulnerabilitate fata de acestea, in timp ce o alta cercetare concluzioneaza ca aceasta vulnerabilitate poate aparea in cazul unei expuneri prenatale la alcool.
In plus, psihologul E. M. Jellinek, care a dat startul cercetarilor pe blackout-uri in anii ’40, spunea chiar ca acestea ar putea reprezenta un bun indicator al alcoolismului, desi parerile sunt impartite pe aceasta tema.
Pe termen lung, mariajul alcoolului cu memoria are toate caracteristicile unui scenariu de violenta domestica, spune Mugur Ciumageanu.
„La inceput, tulburarile coanei memoria par sa fie mai degraba prevestitoarele unei pasiuni eroice. Dupa un chef monstru iti vine sa povestesti aproape cu mandrie cum nu-ti mai amintesti decat vag de seara/ noaptea/ dimineata de ieri si sa te bucuri cu convivii de bautura de reconstruirea minutioasa a serii din franturile fiecaruia”.
Aceasta pasiune are insa un destin scurt.
Este urmata de momente din ce in ce mai dese de violenta interactiune, „in care memoria e din ce in ce mai des batuta si schingiuta de alcool, deznodamantul fiind, pentru cei care ajung sa isi traiasca viata imbibati, unul in care memoria abidca iar amintirile par sa nici nu mai conteze…”.
Bautul pe termen lung poate provoca creierului daune permanente, conducand la micsorarea lui si afectand fibrele ce transporta informatiile intre celulele nervoase.
Unii oameni pot ajunge sa infrunte confuzia mentala si lipsa coordonarii, putand avea totodata probleme cu memoria si cu capacitatea de a invata.
Cand un alcoolic renunta brusc la consumul de alcool sau il reduce dramatic, creierul incearca sa revina la chimia initiala, iar printre simptome se numara dezorientarea, halucinatiile, delirul, greata, transpiratul excesiv si convulsiile.
preluare de pe sursa: Hotnews
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu