Creierul uman, un releu interdimensional

Suntem fiinţe raţionale înzestrate cu chakre, glande, fluide vitale, cu suflet şi minte.

Această alcătuire ne permite să fim pe planeta pe care trăim specia dominatoare din multe puncte de vedere, deşi trebuie să recunoaştem că în faţa urgiilor naturii încă nu dispunem de soluţii eficiente.

Cu toate acestea beneficiem de raţiune şi logică pentru a cerceta atât mediul înconjurător, cât şi pe noi înşine.

Maeştrii spirituali din vechime ne-au lăsat moştenire o serie întreagă de cunoştiinţe necesare procesului nostru de dezvoltare ca specie trăitoare pe o minunată planetă amenajată cândva de o supercivilizaţie care a colonizat întreaga Cale Lactee.

Faptul că suntem lăsaţi să evoluăm prin propriile noastre capacităţi, pe care trebuie să ni le descoperim pas cu pas, reprezintă o şansă acordată speciei noastre pentru a reuşi să ne completăm rezervorul conştiinţei şi astfel să evoluăm către un stadiu elevat de existenţă.

Din acest motiv principal fondul genetic şi spiritual al speciei noastre conţine structuri energetice şi psihoinformaţionale care pot fi folosite, odată ce sunt descoperite, pentru dezvoltarea gradată a fiinţei personale.

Vorbim aici de evoluţia fiecărui individ uman care înţelege acest proces al extinderii propriilor structuri pornind de la planul fizic şi până la cel spiritual.

Ştim că avem 7 chakre considerate principale, deşi Sahasrara poziţionată în creştet face parte dintre Chakrele Superioare.

În interiorul capului avem 6 Chakre Superioare care delimitează clar zone de activitate psihoinformaţională – adică informaţia psihică/sufletească interioară care circulă în fiinţa noastră – ce coordonează nu numai funcţiile cerebrale cum ar fi scrisul, cititul sau percepţia vizuală, ci şi percepţiile care trec de nivelul fizic tridimensional.

Creierul nostru este asemenea unui jeleu încărcat electromagnetic, şi el vehiculează în interiorul său fluide energetice care preiau substanţele biochimice şi semnalele lor bioelectrice şi le transpun în fluxuri de energii subtile care iau calea spaţiului interdimensional, prin intermediul dublurii eterice a creierului.

În partea subtilă a creierului există membrane eterice care în literatura esoterică şi iniţiatică sunt numite Porţile Tainice, Portaluri sau Praguri aceste membrane servind de separare şi schimb de energii psihomentale între planul tridimensional şi planurile dimensiunilor superioare.

Unii cursanţi yoga din Europa sau America de Nord riscă să mediteze asupra acestor Porţi fără îndrumarea profesorului, astfel expunându-se unor pericole grave, unele membrane rupându-se datorită faptului că este forţată evoluţia conştiinţei atunci când nivelul spiritual personal nu este unul adecvat.

Altfel spus, mulţi îşi doresc puteri paranormale fără a avea nivelul spiritual necesar pentru aşa ceva.

Ştiinţa modernă a reuşit să descopere după anul 2000 încoace ceea ce Ştiinţa Iniţiatică deţinea, ca informaţie, de mii de ani, şi anume că omul dispune de o formidabilă maşinărie vie aşa cum este considerat creierul.

Studiat în laboratoare cu multă minuţiozitate, creierul uman s-a dovedit a fi un organism alimentat de oxigen şi de fluxuri de energii subtile dovedite că există cu ajutorul aparaturii de analiză spectrometrică.

Dacă vă amintiţi şi dacă aţi văzut vreodată în vreun documentar la televizor, există anumite arii cerebrale active situate undeva în partea de mijloc-centrală a creierului, ceea ce dovedeşte faptul că acea zonă manifestă cea mai intensă activitate.

Culoarea specifică acestor zone indicate de aparatura de analiză este roşie cu margini galbene, în rest creierul are culoarea albastră, indice al non activităţii intense.

Adăugând la aceste dovezi ştiinţifice realitatea că ne folosim doar maxim 15% din procentul de 100% al creierului, acest 15% fiind indicat de către zona culorii roşie, înţelegem că restul de 85% arătat de către culoarea albastră reprezintă potenţialul în aşteptare al creierului.

Acest potenţial urmează să se dezvolte în viitorul apropiat al speciei noastre, în funcţie de complexitatea factorilor din mediul ambiant şi energetic.

Au existat cazuri de persoane paranormale studiate care, la nivel cerebral li s-au identificat şi alte zone mai mici de culoare roşie, de jur împrejurul zonei roşii despre care am explicat anterior.

Studiile au demonstrat că aceste zone suplimentare de culoare roşie erau câteva procente peste cele 15 şi erau responsabile de capacităţile paranormale manifestate de acele persoane.

Însă trebuie reţinut faptul că aceste zone suplimentare se dezvoltă treptat la indivizii respectivi care lucrează la îmbunătăţirea propriului nivel spiritual, astfel încât ariile de culoare roşie se pot extinde de-a lungul anilor până la maxim 35% din capacitatea cerebrală.

Cu alte cuvinte, restul de zone albastre ale creierului, care stau în aşteptare, sunt practic zone care fac conexiunile psihoenergetice cu dimensiunile superioare.

În acest fel se explică acele capacităţi vizionare ale clarvăzătorilor.

Dar lucrurile nu se opresc aici, pentru că putem realiza conexiuni nu numai cu planurile subtile de pe planeta noastră, respectiv cu lumile paralele de lângă noi, ci şi cu lumi din dimensiuni superioare, cum ar fi lumile angelice, planurile subtile pe care există spiritele Maeştrilor Înălţaţi sau chiar putem merge până aproape de dimensiunea a 10-a, unde se află Conştiinţele Universului.

Dar despre acestea şi contactul cu dimensiunile superioare, citiţi în numerele viitoare ale revistei…

preluare de pe sursa: http://www.revistacosmos.ro/creierul-uman-un-releu-interdimensional/

Alimente pentru creier

Este binecunoscut că alimentele pe care le consumăm acţionează asupra funcţiilor organismului nostru, implicit asupra activităţii cerebrale. Creierul este un organ „flămând”, celulele sale necesitând un aport energetic de două ori mai mare în comparaţie cu celulele altor organe.

În acest sens, pentru a funcţiona eficient în timpul zilei, nivelul de energie trebuie ţinut la cote suficient de ridicate astfel încât să nu apară stări de stres sau de epuizare. De aceea, este important ca dieta pe care o adoptaţi să fie sănătoasă și pentru creier.

Susţinerea creierului prin alimentaţie sănătoasă este cu atât mai importantă în perioada primăverii, când apare „astenia de sezon”, ne explică profesor doctor Gheorghe Mencinicopschi, specialist în nutriţie.

“Creierul trebuie susţinut în această perioadă (aprilie) în mod special. Aliaţi în prevenirea “asteniei de primăvară“, pe lângă cele arătate, sunt și coacăzele, care tonifică creierul, morcovul cu efecte de diminuare a oboselii fizice și cerebrale și stimulare generală a organismului. Uleiul extravirgin de măsline autentic este indicat cu precădere primăvara pentru a menţine și tonifia neuronii, ca și migdalele dulci neprăjite, nesărate, neglazurate necesare sănătăţii creierului”, ne spune specialistul.


Mai jos avem o listă a acelor subtanţe necesare creierului și o descriere a acţiunii acestora.

Carbohidraţii.

Glucoza este purtată de fluxul sangvin care irigă creierul și produce energie. Acest zahăr din sânge este extras din carbohidraţii prezenţi în alimente precum cereale integrale, nuci, fructe, legume dar și alte alimente bogate în amidon. Fiindcă celulele cerbrale au nevoie de o cantitate dublă de energie decât celelalte celule din organism, și consumul de carbohidraţi din alimente trebuie să fie mai crescut.

Deși în ceea ce privește carbohidraţii nu există o doză zilnică recomandată pentru consum, trebuie să știţi că aceștia se regăsesc în mai toate alimentele, dar în cantităţi mai mari în fructoză și zahăr pudră, băuturile făcute din prafuri și în bomboanele gumoase, dar și în cerealele (cele din comerţ sunt pline de zaharuri, chiar și cele care pretind că sunt cerealele integrale).

Însă, ATENTIE! Consumul excesiv de hidraţi de carbon, în special zaharuri rafinate (cum ar fi siropul de zahăr sau porumbul), poate provoca obezitate, diabet de tip 2 și cancer.


Grăsimile.

Pentru stimularea și creșterea celulelor sănătoase, creierul „cere” acizi grași, care pot fi obţinuţi numai din alimente. Acizii grași Omega 3 se găsesc în alimente precum peștele, legume cu frunze verzi, nucile. De asemenea, acizii grași Omega 6, și ei foarte importanţi pentru buna funcţionare a creierului, se află în seminţele de floarea-soarelui, porumb, seminţele de susan și alte plante oleaginoase. În cazul în care ignoraţi consumul de alimente bogate în acest fel de grăsimi sănătoase, creierul își pierde din capacitatea cognitivă, iar memoria are la rândul ei de suferit.


Proteinele.

Aminoacizii din proteine sunt esenţiali pentru stimularea cerebrală deoarece e sunt responsabili pentru realizarea conexiunilor la nivelul creierului. În afară de furnizarea de proteine, aminoacizii mai au un rol important, și anume acela de a calma creierul, de a-l stimula și de a-i oferi energie. Proteinele complete conţin toţi aminoacizii necesari unei minţi ascuţiteși se află în alimente precum pește, carne, brânză, ouă. Unii aminoacizi se mai află, în cantităţi mai reduse, în cereale, legume și nuci.


Micronutrienţii.

Vitaminele și mineralele sunt alte elemente prezente în alimente (dar și în suplimentele alimentare) care stimulează creierul. Micronutrienţii ajută la menţinerea unui echilibru de oxigenare la nivelul creierului, eliminând radicalii liberi (acele particule puternic energetice care produc leziuni celulare). Printre micronutrienţii importanţi pentru stimularea activităţii cerebrale se află antioxidanţii, vitamina E și C, licopenul, luteina și betacarotenul.


Apa.

Să nu uităm că suntem 70% apă. Moleculele creierului uman, la rândul lor, sunt formate în proporţie de 80% din apă, care este necesară pentru menţinerea unor membrane cerebrale sănătoase în vederea asigurării unei bune funcţionări a neurotransmiţătorilor. Așadar, o cantitate adecvată de apă previne suprasolicitarea creierului și pierderea funcţiilor cognitive.


Cum să facem creierul productiv

Nutriţioniștii ne recomandă câteva moduri simple prin care putem să facem creierul să funcţioneze la capacitate maximă, să scăpăm de stress și de stările de oboseală mentală.

Nu mai este niciun secret că micul dejun este cea mai importantă masă a zilei. Cafeaua de dimineaţă este printre cele mai bune “trambuline” pentru creier, mai ales că efectele ei se fac simţite aproape instantaneu.

Cafeina crește capacitatea fizică și mental, așa că o ceașcă de cafea dimineaţa nu strică nimănui. Asta este valabil în cazul în care nu aveţi interdicţie de la medic de a consuma băuturi cu conţinut de cafeină.
Profesorul Gheorghe Mencinicopschi avertizează: “Cafeaua pe stomacul gol nu înseamnă că aţi luat micul-dejun”

“Adulţii și -mai grav – copiii și adolescenţii, sar peste micul dejun. Tinerii își încep ziua cu o cafea și o ţigară. Continuă eventual cu un preparat de tip fast-food (sandwitch, hamburger, hot-dog) fără valoare nutritivă, dar explodând de calorii goale (chiar și 800 Kcal/porţie), în loc de apă beau băuturi tip cola, energizante, sucuri industriale pline de E-uri și calorii, sau fără calorii, dar cu înduldtori chimid și până târziu nu mai mănâncă aproape nimic. Seara, însă, “compenseazău totul cu alimente grele, indigested și nehrănitoare. Știţi cum e asta? Ca și cum am pune mașinii noastre dragi cel mai prost ulei de motor posibil de pe piaţă!”

Profesorul Mencinicopschi recomadă crononutriţia și spune că alimentele pot fi împărţite diurne și nocturne.
“ Este astfel cunoscut cazul oului care dimineaţa are virtuţi nutriţionale deosebite (medicament), la prânz devine aliment obișnuit, iar seara este indigest. La fel portocalele, roșiile, morcovii, mazărea, fasolea, carnea, afinele, căpșunile. Sunt considerate alimente nocturne și pot fi consumate seara: andivele, conopida, varza, ţelina, ridichile, cartofii, peștele, moluștele, merele, perele, bananele, nucile, migdalele”.

Iată și un exemplu de mic dejun sănătos atât pentru minte, cât și pentru corp, propus de prof. Gheorghe Mencinicopschi:

- un aliment bogat în proteine animale, în grăsimi saturate și mononesaturate: carne, ouă, brânză, unt (repet: nu se consumă toate la o masă, ci câte unul, în zile diferite din săptămână, cu excepţia oului, care poate fi consumat de către persoanele sănătoase împreună cu o altă proteină – ex: omletă cu șuncă);

- un aliment bogat în proteine vegetale și glucidecomplexe:pâine integrală;

- băutură nealcoolizată: apă minerală naturală, ceai din plante medicinale, ceai verde sau negru, cafea fără lapte și de preferinţă îndulcită cu puţin zahăr brun sau miere naturală.

Prânzul este o masă “cu probleme”, mai ales pentru cei care lucrează și al căror serviciu nu le permite respectarea orelor de masă. Important este să știţi că, pentru o minte sănătoasă, de la masa de prânz nu trebuie să vă lipsească fructele sau legumele, pâinea integrală, și preparatele care să conţină ou, pentru că gălbenușul de ou este o bogată sursă de bilineurină, nutrient despre care s-a demonstrat recent că are capacitatea de a spori activitatea cerebrală, accelerând semnalele către nervii celulari cerebrali.

Chiar dacă timpul și serviciul reprezintă piedici, ar fi bines ă ţineţi cont că un prânz copios este întotdeauna de preferat unei cine bogate.

Recomandate sunt preparatele din pește, bogate în acizi grași Omega 3, care dezvoltă materia cenușie și membranele cerebrale. Omega 3 mai are un rol important: acela de a menţine echilibrul emoţional și de a consolida atitudinea pozitivă.

Iar dacă încheiaţi prânzul cu un iaurt, aţi asigurat producerea de neurotransmiţători și astfel îmbunătăţirea semnalelor trimise către neuroni.

Nutriţionistul ne sfătuiește ca, la prânz, să completăm dieta cu alimente bogate în proteine animale, cu un conţinut scăzut de lipide: carne de pasăre (pui, curcan, struţ, prepeliţă); alimente ce conţin proteine vegetale și glucide complexe: linte, fasole, mazăre, fasole teci, morcov, vinete, broccoli, varză; o băutură nealcoolică: apă minerală naturală, ceai verde sau negru, cafea (1 ceașcă preparată la filtru 150 mI).

Cina trebuie să fie cea mai “ușoară” masă a zilei, pentru că, dacă mâncaţi copios, nu numai organismul are de suferit, prin îngreunarea procesului digestiv, ci și creierul.

“La această masă se pot servi proteine animale (pește) și legume. Orice consum de grăsimi, brânzeturi, amidonoase sau carne grasă va fi digerat greu, iar rezultatul va fi acela că nu vă veţi putea odihni bine, devenind astfel stresaţi”, spune profesorul Mencinicopschi.

Până la urmă, cheia constă, și în cazul alimentelor bune pentru creier în moderaţie. Se spune că nimic nu dăunează dacă este făcut cu moderaţie.

Doctori online

preluare de pe sursa: http://piatza.net/alimente-pentru-creier/

Creierul uman, un releu interdimensional

Suntem fiinţe raţionale înzestrate cu chakre, glande, fluide vitale, cu suflet şi minte.

Această alcătuire ne permite să fim pe planeta pe care trăim specia dominatoare din multe puncte de vedere, deşi trebuie să recunoaştem că în faţa urgiilor naturii încă nu dispunem de soluţii efici-ente. Cu toate acestea beneficiem de raţiune şi logică pentru a cerceta atât mediul înconjurător, cât şi pe noi înşine.

Maeştrii spirituali din vechime ne-au lăsat moştenire o serie întreagă de cunoştiinţe necesare pro-cesului nostru de dezvoltare ca specie trăitoare pe o minunată planetă amenajată cândva de o supercivilizaţie care a colonizat întreaga Cale Lactee. Faptul că suntem lăsaţi să evoluăm prin propriile noastre capacităţi, pe care trebuie să ni le descoperim pas cu pas, reprezintă o şansă acordată speciei noastre pentru a reuşi să ne completăm rezervorul conştiinţei şi astfel să evoluăm către un stadiu elevat de existenţă.

Din acest motiv principal fondul genetic şi spiritual al speciei noastre conţine structuri energetice şi psihoinformaţionale care pot fi folosite, odată ce sunt descoperite, pentru dezvoltarea gradată a fiinţei personale. Vorbim aici de evoluţia fiecărui individ uman care înţelege acest proces al extin-derii propriilor structuri pornind de la planul fizic şi până la cel spiritual.

Ştim că avem 7 chakre considerate principale, deşi Sahasrara poziţionată în creştet face parte din-tre Chakrele Superioare. În interiorul capului avem 6 Chakre Superioare care delimitează clar zone de activitate psihoinformaţională – adică informaţia psihică/sufletească interioară care circulă în fiinţa noastră – ce coordonează nu numai funcţiile cerebrale cum ar fi scrisul, cititul sau percep-ţia vizuală, ci şi percepţiile care trec de nivelul fizic tridimensional.

Creierul nostru este asemenea unui jeleu încărcat electromagnetic, şi el vehiculează în interiorul său fluide energetice care preiau substanţele biochimice şi semnalele lor bioelectrice şi le transpun în fluxuri de energii subtile care iau calea spaţiului interdimensional, prin intermediul dublurii eteri-ce a creierului. În partea subtilă a creierului există membrane eterice care în literatura esoterică şi iniţiatică sunt numite Porţile Tainice, Portaluri sau Praguri aceste membrane servind de separare şi schimb de energii psihomentale între planul tridimensional şi planurile dimensiunilor superioare.

Unii cursanţi yoga din Europa sau America de Nord riscă să mediteze asupra acestor Porţi fără îndrumarea profesorului, astfel expunându-se unor pericole grave, unele membrane rupându-se datorită faptului că este forţată evoluţia conştiinţei atunci când nivelul spiritual personal nu este unul adecvat. Altfel spus, mulţi îşi doresc puteri paranormale fără a avea nivelul spiritual necesar pentru aşa ceva.

Ştiinţa modernă a reuşit să descopere după anul 2000 încoace ceea ce Ştiinţa Iniţiatică deţinea, ca informaţie, de mii de ani, şi anume că omul dispune de o formidabilă maşinărie vie aşa cum este considerat creierul. Studiat în laboratoare cu multă minuţiozitate, creierul uman s-a dovedit a fi un organism alimentat de oxigen şi de fluxuri de energii subtile dovedite că există cu ajutorul apara-turii de analiză spectrometrică.

Dacă vă amintiţi şi dacă aţi văzut vreodată în vreun documentar la televizor, există anumite arii cerebrale active situate undeva în partea de mijloc-centrală a creierului, ceea ce dovedeşte faptul că acea zonă manifestă cea mai intensă activitate. Culoarea specifică acestor zone indicate de apa-ratura de analiză este roşie cu margini galbene, în rest creierul are culoarea albastră, indice al non activităţii intense.

Adăugând la aceste dovezi ştiinţifice realitatea că ne folosim doar maxim 15% din procentul de 100 % al creierului, acest 15% fiind indicat de către zona culorii roşie, înţelegem că restul de 85% arătat de către culoarea albastră reprezintă potenţialul în aşteptare al creierului. Acest potenţial urmează să se dezvolte în viitorul apropiat al speciei noastre, în funcţie de complexitatea factorilor din mediul ambiant şi energetic. Au existat cazuri de persoane paranormale studiate care, la nivel cerebral li s-au identificat şi alte zone mai mici de culoare roşie, de jur împrejurul zonei roşii despre care am explicat anterior.

Studiile au demonstrat că aceste zone suplimentare de culoare roşie erau câteva procente peste cele 15 şi erau responsabile de capacităţile paranormale manifestate de acele persoane. Însă tre-buie reţinut faptul că aceste zone suplimentare se dezvoltă treptat la indivizii respectivi care lu-crează la îmbunătăţirea propriului nivel spiritual, astfel încât ariile de culoare roşie se pot extinde de-a lungul anilor până la maxim 35% din capacitatea cerebrală.

Cu alte cuvinte, restul de zone albastre ale creierului, care stau în aşteptare, sunt practic zone care fac conexiunile psihoenergetice cu dimensiunile superioare.

În acest fel se explică acele capacităţi vizionare ale clarvăzătorilor. Dar lucrurile nu se opresc aici, pentru că putem realiza conexiuni nu numai cu planurile subtile de pe planeta noastră, respectiv cu lumile paralele de lângă noi, ci şi cu lumi din dimensiuni superioare, cum ar fi lumile angelice, pla-nurile subtile pe care există spiritele Maeştrilor Înălţaţi sau chiar putem merge până aproape de dimensiunea a 10-a, unde se află Conştiinţele Universului. Dar despre acestea şi contactul cu di-mensiunile superioare, citiţi în numerele viitoare ale revistei…

preluare de pe sursa: http://www.revistacosmos.ro/creierul-uman-un-releu-interdimensional/

Alcoolul si memoria

Alcoolul afecteaza chimia cerebrala modificand nivelul neurotransmitatorilor din creier.

Neurotransmitatorii sunt mesageri chimici care transmit de-a lungul organismului semnalele ce controleaza procesele, comportamentul si emotiile umane, se arata pe site-ul How Stuff Works.

Astfel, ii face pe oameni mai putin inhibati, dar le inhiba procesul de gandire si le incetineste capacitatea de procesare a informatiilor prin intermediul ochilor, a urechilor sau a gurii.

Totodata, slabeste activitatea centrilor nervosi din hipotalamus care controleaza excitatia si prestatia sexuala – desi pofta sexuala creste, calitatea prestatiei scade – si cauzeaza somnolenta, incetinind respiratia si temperatura corpului.

Si afecteaza memoria.

Pe termen scurt, alcoolul poate cauza intreruperi ale memoriei – blackouts, care, desi sunt frecvent asociate consumului de alcool, pot fi induse si de alte substante – Xanax sau de Diazepam, de exemplu, atunci cand sunt inghitite in exces.

Consumatorii uita ce s-a intamplat dupa consum, nu numai intr-un anumit moment, dar si pe perioade mai indelungate.

Blackout-urile sunt „un exemplu viu al mariajului dintre memorie si alcool”, explica plastic pentru TOTB psihologul Mugur Ciumageanu.

 „Memoria noastra, sfioasa ca o fata mare, paleste si se tulbura in prezenta agresivitatii marlanesti a alcoolului, ajungand sa o ia razna de atata pasiune”.

Tulburarile sunt multiple, continua psihologul.

Sub influenta alcoolului – in functie de predispozitia persoanei, de viteza consumului, de context, de emotiile asociate –, sunt mai mult sau mai putin blocate mecanismele care genereaza amintiri, epsioade care sunt numite, tehnic, stari amnezice anterograde.

Alcoolul afecteaza capacitatea creierului de a forma amintiri noi, insa nu le sterge pe cele formate inaintea intoxicatiei.

„In functie de blocajul memoriei, avem posibilitatea sa ne amintim franturi incomplete din evenimentele prin care am trecut in timpul consumului (brownout-uri) sau sa nu reusim sa recolectam nimic din povestea intoxicatiei cu alcool (blackout-uri)”.

Exista studii, nu foarte numeroase, spune Mugur Ciumageanu, care arata ca unii dintre noi sunt mai sensibili la intunecarile de memorie in urma consumului de alcool.

„Pe de o parte, tine de harnicia enzimelor sangvine de a face curatenie in sange cand camarile sunt inundate cu alcool”, explica psihologul.

Mai departe, parafrazand, unii dintre oameni au parte de menajere harnice, cel putin in primii ani sau primele decenii de consum masiv, care deretica rapid si descompun in mod eficient alcoolul.

„Acestia sunt bautorii care se lauda cu rezistenta lor la alcool. Exista unii dintre noi care au enzime lenese si nazuroase, ajungand sa se imbete de la o bere sau de la nici macar un pahar de tarie. Acestia, mai ales daca din eroism se arunca la consumul-viteza, risca momente glorioase de intunecare, spre deliciul anturajului”.


Astfel, poate fi spulberat mitul ca blackout-urile sunt suferite in general doar de alcoolici, afirmatie intarita si de un studiu al cercetatorilor de la Duke University, SUA.

In 2002, intr-o cercetare realizata pe studenti, acestia au observat ca intreruperile de memorie pot aparea si in cazul persoanelor care consuma alcool doar in contexte sociale, cum a fost cazul subiectilor analizati – 40% dintre ei au spus ca au suferit un blackout in anul anterior.

Exista insa grade diferite de intensitate ale blackout-urilor, in functie de modul de consum si de cantitatea consumata.

„Influenta alcoolului asupra capacitatilor de memorare depinde in mare masura de cantitatea de alcool din singe.

Bautorii in viteza, care dau pe gat rapid dusca dupa dusca, risca sa isi franjureze memoria instant”, spune Mugur Ciumageanu.

„Bautorii sistematici – pe model ardelean, am putea spune –, care consuma galoane la foc mic, chiar daca ajung sa nu se mai poata urni de sub masa de beti ce sunt, au sansa sa isi mai aminteasca – cu rusine, speram noi – cate ceva din chiolhan, dand timp unei parti a alcoolului sa se dezactiveze in fluxul sangvin”.

Un lucru clar care reiese din manualele de alcoologie, continua psihologul, este ca cei care au avut blackout-uri de la alcool risca sa aiba si altele, amintind la randul sau de studiul cercetatorilor de la Duke University pe studentii americani, care au descris momente de pierderi partiale sau totale ale amintirilor legate de evenimente.

„Nu toti acesti excesivi o vor lua pe drumul alcoolului ca destin, dar cei care si-au trait studentia lacunar risca sa continue in acelasi ritm si la varsta adulta. Nu cred ca lucrurile stau diferit cu liceeanul sau studentul roman, hotarat sa verifice sistematic daca alcoolul face casa buna cu propria lui memorie”.

Un studiu arata ca pare chiar sa existe o predispozitie genetica inspre intunecarile de memorie induse de alcool si o vulnerabilitate fata de acestea, in timp ce o alta cercetare concluzioneaza ca aceasta vulnerabilitate poate aparea in cazul unei expuneri prenatale la alcool.

In plus, psihologul E. M. Jellinek, care a dat startul cercetarilor pe blackout-uri in anii ’40, spunea chiar ca acestea ar putea reprezenta un bun indicator al alcoolismului, desi parerile sunt impartite pe aceasta tema.

Pe termen lung, mariajul alcoolului cu memoria are toate caracteristicile unui scenariu de violenta domestica, spune Mugur Ciumageanu.

„La inceput, tulburarile coanei memoria par sa fie mai degraba prevestitoarele unei pasiuni eroice. Dupa un chef monstru iti vine sa povestesti aproape cu mandrie cum nu-ti mai amintesti decat vag de seara/ noaptea/ dimineata de ieri si sa te bucuri cu convivii de bautura de reconstruirea minutioasa a serii din franturile fiecaruia”.

Aceasta pasiune are insa un destin scurt.

Este urmata de momente din ce in ce mai dese de violenta interactiune, „in care memoria e din ce in ce mai des batuta si schingiuta de alcool, deznodamantul fiind, pentru cei care ajung sa isi traiasca viata imbibati, unul in care memoria abidca iar amintirile par sa nici nu mai conteze…”.

Bautul pe termen lung poate provoca creierului daune permanente, conducand la micsorarea lui si afectand fibrele ce transporta informatiile intre celulele nervoase.

Unii oameni pot ajunge sa infrunte confuzia mentala si lipsa coordonarii, putand avea totodata probleme cu memoria si cu capacitatea de a invata.

Cand un alcoolic renunta brusc la consumul de alcool sau il reduce dramatic, creierul incearca sa revina la chimia initiala, iar printre simptome se numara dezorientarea, halucinatiile, delirul, greata, transpiratul excesiv si convulsiile.


preluare de pe sursa: Hotnews

Beneficiile aduse organismului de banana

Iata care sunt beneficiile aduse organismului de banana.

Sursa de energie: bananele contin trei zaharuri naturale: sucroza, fructoza si glucoza, toate combinate cu fibre. Datorita lor, o banana ne umple imediat si pe termen lung cu energie. Cercetarile au demonstrat ca doar doua banane ne dau suficienta energie pentru a munci fizic asiduu fara intrerupere timp de 90 de minute. Nu e de mirare ca bananele sunt fructele preferate ale atletilor de performanta.


Nervozitate: bananele au un continut mare de vitamina B care ajuta la calmarea sistemului nervos.


Simptome premenstruale: vitamina B6 din banane aduce nivelul de glucoza din sange la un nivel normal, lucru care cu siguranta va ajuta la trecerea mai usor peste acea perioada de discomfort a lunii.


Anemie: bogate in fier, bananele ajuta la stimularea producerii de hemoglobina in sange astfel ajutand la eliminarea anemiei.


Depresie: bananele contin triptofan, un tip de proteina pe care corpul o transforma in serotonina, care se stie ca te face sa te relaxezi, iti imbunatateste starea de spirit si te face sa te simti mai fericit.


Tensiune mare: bananele sunt bogate in potasiu, dar au un continut redus de sare, combinatia perfecta pentru a reduce tensiunea arteriala.


Mahmureala: unul dintre cele mai rapide moduri de a scapa de mahumureala este un milkshake de banane, indulcit cu miere. Bananele calmeaza stomacul si, cu ajutorul mierii, readuc la normal nivelul de zahar din corp, in timp ce laptele rehidrateaza corpul.


Intepaturi de tantar: casa scapi de insuportabilele mancarimi dupa ce ai fost intepat de tantar, maseaza locul respectiv cu partea interioara a cojii de banana. Va reduce inflamatia si mancarimea.


Stimulent pentru creier: nivelurile ridicate de potasiu te ajuta sa inveti mult mai usor, sa tii minte mai bine lucrurile citite si sa te concentrezi mai bine.


Constipatie: bananele sunt bogate in fibre, astfel, o banana pe zi te va ajuta sa iti reglezi tranzitul intestinal


Ulcer: este singurul fruct care poate fi consumat de catre cei care sufera de gastrita sau ulcer. Bananele sunt folosite in dietele pentru boli intestinale datorita texturii lor moi si calmante. De asemenea, neutralizeaza aciditatea in exces din stomac si reduc iritarea stomacului.


Controlul temperaturii: in unele culturi se crede ca bananele calmeaza atat psihicul dar si temperatura corpului. In Thailanda, spre exemplu, femeile insarcinate mananca banane pentru a se asigura ca bebelusii lor se vor naste cu temperatura corpului normala.


Impotriva fumatului: bananele ii ajuta si pe cei care incearca sa se lase de fumat. Vitaminele B6 si B12 pe care acestea le contin, impreuna cu potasiul si magneziul, ajuta corpul sa scape de nicotina si sa nu mai simta nevoia de ea.


Stres: potasiul ajuta la normalizarea batailor inimii, trimite oxigen catre creier si regularizeaza echilibrul apei din corp. Cand suntem stresati, arderile metabolice cresc, reducand astfel nivelul de potasiu din corp. O banana va rezolva problema.


Infarct: conform The New England Journal of Medicine daca inlcuzi bananele in dieta zilnica, reduci cu 40% riscul de a face infarct.


preluare de pe sursa: Piatza.net

Cutremurul din Japonia ne-a schimbat modul de gandire

Nu a fost doar un cutremur. Nu a fost un simplu tsunami. Nu este simpla nici criza nucleara in desfasurare. Campul electromagnetic al planetei s-a schimbat. S-a intamplat in orele de dinaintea Cutremurului si cateva ore dupa Cutremur. Din acest motiv, creierele noastre si modul in care gandim s-au schimbat.

Ce inseamna asta?

Deplasarea fizica a Pamantului, care a insotit schimbarea campului electromagnetic, a produs in corpurile noastre o schimbare mult mai concreta a ceea ce trebuia schimbat, astfel incat tiparele nostru de gandire nu vor regresa. Acesta este un dar pentru omenire, din partea tuturor celor care indura greutati si pierderi in Japonia.

Functionarea creierelor noastre s-a schimbat. Am pierdut accesul facil la unele amintiri. Genul de amintiri care ii arata calculatorului nostru, ultimele site-uri vizitate pe browser. Nu mai avem acces la aceasta memorie. Nu ne putem intoarce inapoi. Nu mai suntem cei care am fost.

Corpurile noastre rezoneaza cu Pamantul fizic. Avem capacitatea, desi poate am blocat-o, de a fi telepatici cu Pamantul. Multe persoane gasesc ca este mai usor sa fie telepatice cu emotiile lor. Stiu ca rezoneaza cu amaraciunea, frica si durerea pe care la vad la televizor. Altele rezoneaza cu Pamantul, pe masura ce acesta aduna tensiunea si o elibereaza. Ca atunci cand plecam intr-o calatorie, la fel este si Gaia, al carei corp este Pamantul fizic.


Motorul personal al schimbarii

Mai exista si cateva alinieri si miscari astrologice. care ne sporesc raspunsurile emotionale la stimulii externi. Acesti stimuli nu trebuie sa fie evenimente indepartate, ci sunt mai degraba legati de interactiunile noastre cu prietenii apropiati, cu colegii de serviciu sau cu familia. Aceste emotii puternice sunt combustibilul care alimenteaza motorul schimbarii. bazat pe personalitate. Poate ca nu ne place sa traim aceste sentimente puternice, dar sufletul nostru recunoaste ocaziile de evolutie!

Astrologia acestei primaveri, recentele schimbari majore ale campului electromagnetic, cutremurul si problemele nucleare care au rezultat ne-au facut deja sa folosim motorul personal al schimbarii.

Singura intrebare este: Alegem sa fim la volan?



Acupunctura Pamantului

Campul electromagnetic care inconjoara Pamantul este generat de Pamant si de fiintele care sunt prezente la suprafata si in interiorul Pamantului. In definitia mea pentru fiinte, includ plantele, animalele, mineralele si tot ceea ce a creat omenirea, inclusiv uzinele nucleare. Aceste uzine nucleare emit campuri electromagnetice. Intr-o masura mai mica, liniile electrice din curte, care aduc curentul electric in casa, impreuna cu liniile de telefon si cablul tv, genereaza si ele mici campuri electromagnetice. In consecinta, campul electromagnetic mai mare al planetei este afectat de aceste campuri electromagnetice mai mici.

Ghizii mei mi-au sugerat sa ma gandesc la acest lucru, ca la acupunctura. Daca planeta este pacientul, atunci campul electromagnetic planetar este corpul energetic al pacientului. Reactoarele nucleare sunt ace introduse in corpul pacientului – in acest caz, Pamantul. Daca cineva infige la intamplare ace in corpul altcuiva, sunt sanse ca aceste ace sa nu atinga puncte majore de acupunctura sau chiar puncte minore, astfel incat sa perturbe fluxul de energie pe un meridian dat. Orice intrerupere pe meridiane sau ale chi-ul pacientului, care nu se datoreaza unei activitati intamplatoare, se va reface in cateva ore sau zile, dupa indepartarea acelor.

In cazul planetei nostre, reactoarele nucleare si alti producatori la fel de mari de campuri electromagnetice au fost trantite la pamant. Dar nu sunt raspandite uniform. Sunt aglomerate in anumite regiuni, aliniate pe coastele Japoniei si pe coasta de est a Statelor Unite. Este posibil ca aceste aglomerari sa formeze meridiane secundare de energie, fiecare reactor functionand ca un punct nodal puternic. Aceste meridiane secundare de energie exista de-a lungul meridianelor naturale de energie ale Pamantului. Acolo unde se aglomereaza, formeaza puncte nodale secundare.

Intrebarea mea merge intr-o directie diferita de cea la care va asteptati. Ma intreb daca energiile Pamantului si constiinta Gaiei simt aceste meridiane secundare si daca le poate incorpora pentru a catapulta schimbarea in constiinta umana?

Cu alte cuvinte, ceea ce a construit omenirea este gresit. A fost folost intr-o maniera pe care nu am anticipat-o sa ne ajute sa descoperim mai repede, un mod nou de a vedea si de a interactiona cu Pamantul nostru. Acest lucru nu este prea placut. Poate ca acest discomfort ne va motiva sa cautam, in sinea noastra, punctul central de liniste. Sau sa lucram in gradina. Sau sa vorbim cu un prieten drag.

Binecuvantarile mele pentru fiecare dintre voi,
Norma Gentile

Sursa: editura_foryou

preluare de pe sursa: blogul meu

Metode de a va mentine creierul tanar

Cercetatorii au aflat ca exista diverse metode prin care putem opri declinul mintii. Iata cateva dintre acestea:


Dansati.
“Putine activitati stimuleaza creierul asa de bine ca dansul!”, spune doctorul Daniel Amen, autorul cartii “O minte minunata la orice varsta”. “Dansul necesita totul, de la coordonare si organizare, la planificare si judecata”, a mai scris acesta. Acelasi lucru este valabil si pentru artele martiale. Ambele cer pozitionarea diferitelor parti ale corpului simultan si in sincron.


Mergeti la fitness.
Sportul creeaza celule noi intr-o zona a creierului vitala memoriei. Cercetatorii de la Universitatea Columbia au masurat volumul sangelui din creierul adultilor care merg la sala de patru ori pe saptamana, timp de patru luni si au descoperit ca toata aceasta activitate duce la producerea mai multor neuroni.


Mancati oua.
Micul dejun ideal este un ou, potrivit medicului Larry McLeary, autorul programului “Incredere in creier”. Oul contine vitamina B, care obliga celulele nervoase sa arda glucoza, cea mai importanta sursa de energie a creierului. Oul mai contine si antioxidanti, care protejeaza neuronii de stricaciuni si acizi grasi omega-3, care mentin impulsurile nervoase la ritmuri optime.

Mancati, de asemenea, multe fructe si legume si evitati mancarurile grase, care diminueaza abilitatea celulelor nervoase de a comunica intre ele.


Fiti activi.
Nu deveniti lenesi, pentru ca dauneaza grav sanatatii. Implicati-va tot timpul in diverse activitati, pentru a va mentine mintea alerta.


Hidratati-va mintea.
Un studiu al Universitatii South Florida din 2006 a aratat ca oamenii care beau trei sau mai multe pahare de suc proaspat pe saptamana aveau cu 76% mai putine sanse sa se imbolnaveasca de Alzheimer. Cantitatea mare de polyphenoli, antioxidanti gasiti in fructe, protejeaza creierul de boala. Opt pahare de apa pe zi sunt si ele extrem de benefice pentru minte, intrucat creierul este 80% apa si daca nu este hidratat, neuronii nu pot sa functioneze corect.


Radeti.
Luati-va o pauza de la problemele cotidiene si radeti. Cititi bancuri, uitati-va la filmulete amuzante. Chiar si anticiparea rasului scade stresul cu 39% pana la 70%! Rasul este extrem de bun si pentru inima.


Dormiti suficient.
Somnul este important pentru o stare mentala buna. Memoria se organizeaza in creier, in timpul somnului. Un studiu al Facultatii de Medicina de la Harvard arata ca mintea aduna bucati separate de informatie si le tese impreuna in timpul somnului. Doctorii ne sfatuiesc sa dormim fix 7 ore!


Nu va mai uitati la TV.
O ora de privit la televizor creste riscul de a capata Alzheimer cu 1,3%. Asa ca doctorii recomanda sa va relaxati la TV maxim doua ore pe zi. In schimb, ei propun sa cititi cat mai multe carti.


Folositi mirodenii.
Atunci cand gatiti, folositi cat mai multe mirodenii la mancare. Rozmarinul, de exemplu, contine acid carnozic, care reduce riscul de atac cerebral cu 40%! Folositi cu incredere condimentele, mai ales scortisoara, sofranul, busuiocul, oregano, cimbrul si salvia.


Studiati o limba straina.
Nu ezitati sa invatati o limba straina, pentru a evita dementa la batranete. Un studiu al Universitatii York din Toronto arata ca oamenii in varsta care vorbesc mai multe limbi straine au o minte mai clara decat ceilalti.


Spalati-va bine pe dinti.
O gingie inflamata, sangeranda, poate sugera o problema a sanatatii. In plus, toate bacteriile care se strang in gura ajung in sange si apoi la organele vitale, inclusiv la creier. De aici, si o stare mentala extrem de proasta.
Beti ceai verde si veti castigati cu 20% mai multa sanatate mentala, potrivit unui studiu prezentat in The American Journal of Clinical Nutrition

preluare de pe sursa: piatza.net

Religie, obedienţă şi sclavagism

Se întâmplă că în această societate a noastră a fi ascultător reprezintă o valoare.

De exemplu, majoritatea părinţilor doresc să aibă copii “ascultători”.

În limba română verbul a “asculta” este echivocabil între cele două sensuri pe care le poate avea:

1. a asculta cu sensul de a auzi ce spune o persoană

2. a asculta cu sensul de-a auzi ce spune persoana respectivă şi de-a executa ceea ce s-a auzit.

    Engleza este mai darnică cu noi şi ne oferă cuvinte diferite pentru ambele sensuri ale verbului; în engleză avem “to listen” pentru primul sens şi “to obey” pentru al doilea.

Ne-a parvenit şi nouă termenul “obedient” probabil prin filiera franceză din latinescul  obediens, ~ntis.

Despre acest sens al ascultării numit obedienţă trebuie să vorbim acum.

     Pentru a afla ce înseamnă de fapt această obedienţă vom folosi o tehnică pe care o numesc eu “reducere la extremă”.

Ca atare să ne imaginăm obedientul perfect, suprem şi absolut.

Un astfel de specimen nu ia nici un fel de decizie, doar execută ceea ce dictează stăpânul său.

Obedientul suprem nu are nici un fel de idee proprie, este echivalentul unui instrument cu formă umană, al unei maşini; nu este cu nimic mai presus decât un computer clasic care execută programele dictate de către utilizatorul său după placul acestuia.

Este însă mai prejos decât un sclav deoarece sclavul măcar poate să-şi urască stăpânul, să se răscoale sau să se sinucidă.

Obedientul suprem nu deţine nici măcar aceste opţiuni de lux, creierul lui este astfel circuitat încât să asculte şi să se supună fără să crâcnească; nu este om şi nici măcar animal.

Este un trup de om lipsit de creierul său, creier care a fost deturnat de către stăpânii săi prin îndoctrinare repetată pentru a fi folosit pentru scopurile acestora.

Un căţel al lui Pavlov care nu mai poate muşca şi nici măcar lătra.

O prelungire corporală a creierului stăpânului.

    De fiecare dată când se pretinde obedienţă din partea cuiva se pretinde transformarea acelei persoane într-un instrument şi i se cere să renunţe la propria capacitate de-a gândi.

Se pretinde transformarea  momentană a acelei persoane în simulacrul de individ prezentat mai sus.

Dacă i s-ar pretinde supunerea în virtutea unui fapt care poate fi justificat logic de ce să i se mai pretindă supunere în loc să i se justifice logic?

Dacă o acţiune este justificată sub aspect logic şi raţional atunci cum mai este relevantă supunerea?

    În fapt, chiar se pot detecta ideologiile nocive care promovează comportamente nejustificabile raţional după gradul de supunere pe care îl necesită din partea aderenţilor.

Cu cât mai iraţională este acea ideologie cu atât  obedienţa şi necesitatea suspendării judecăţilor critice devin mai necesare.

    Pe lângă faptul că această obedienţă este dezumanizantă, ea vine la pachet cu altă oroare – evadarea din faţa responsabilităţii.

Odată ce omul se consideră un instrument şi nu acţionează în baza unei decizii pe care a luat-o el ci în baza unei decizii luate de altcineva, instinctele lui spun că responsabilitatea se află pe umerii celor care au luat decizia respectivă nu pe ai săi.

Şi astfel obedientul, instrumentul, devine capabil de-a comite orice fel de atrocitate pe care o dictează stăpânul său, începând de la torturi inimaginabile sau de la uciderea copiilor şi a femeilor însărcinate şi până la genocid.

În procesul de la Nurenberg au fost condamnaţi vreo 24 de inşi, ca şi cum doar acei 24 de inşi au fost responsabili pentru toate crimele de război comise de către germani în timpul numitului război.

E de-a dreptul stupid să crezi că 24 de oameni pot aduce singuri la îndeplinire ceea ce a făcut maşina de război nazistă.

Totuşi la proces au fost condamnaţi 24 de oameni, nu a fost condamnată ideologia nazistă nici cea a obedienţei pe care se bazează orice maşină de război şi nici erorile de logică, căci dacă ar fi fost condamnate şi acestea la moarte aşa cum au fost condamnaţi cei 24, le-ai fi vazut studiate în prezent prin şcoli în aşa fel încât oamenii să se poată apăra de efectele lor, dar acest lucru nu se întâmplă pe nicăieri, nici măcar în ţările civilizate.

Ceea ce se poate întâmpla şi chiar se întâmplă sunt alte atrocităţi, care într-adevăr nu ajung nici de departe la nivelul celor din timpul nazismului, dar de care toţi se pot spăla pe mâni argumentând că ei doar au executat ordine.

Au renunţat la propriul creier şi la responsabilitate şi au executat ordine fără să gândească.

Într-adevăr, a nu gândi este o crimă împotriva propriei fiinţe dar şi împotriva altora.

    Mi se pare cel puţin ironic faptul că teologii se folosesc de dogma liberului arbitru pentru a scăpa de problema răului în timp ce religia pe care o promovează are ca principal scop aservirea psihică a credincioşilor şi eliminarea totală a ceea ce ei numesc liber arbitru.

Ascultând muzică religioasă asculţi un singur cântec, acela al obedienţei, un cântec al sclavagismului mental; sentimentul de renunţare la creier iese prin toţi porii religiei, a dogmelor religioase şi a anecdotelor de prin cărţile sfinte, iar când spun despre religioşi că sunt sclavii lui Dumnezeu, nu cuvântul “sclavii” este o metaforă ci celălalt. 

În fapt unii dintre ei chiar au recunoscut că sunt sclavii lui Dumnezeu, şi pe deasupra mai erau şi încântaţi de asta. Dumnezeu este o metaforă pentru un grup de indivizi care se folosesc de această obscenă construcţie culturală pentru a-şi menţine o pepinieră de sclavi controlaţi prin cap, nu de alta, dar cei care sunt controlaţi prin trup sunt mult mai greu de întreţinut.

preluare de pe sursa: Sclavii lui Dumnezeu

Cinci diferenţe între stângaci şi dreptaci

Deşi de 500.000 de ani oamenii sunt predominant dreptaci, între 10 şi 12% din populaţie preferă să folosească mâna stângă în diferitele lor activităţi.

Oamenii de ştiinţă încearcă în continuare să facă o comparaţie între cele două grupuri de oameni pentru a identifica felul în care acestea se deosebesc.

Iată câteva dintre descoperirile acestora.

1. Stângacii sunt mult mai afectaţi de sentimentul de frică

Un experiment recent a demonstrat că stângacii care au urmărit secvenţe din “Tăcerea mieilor” timp de opt minute au suferit de mai multe tulburări de stres post-traumatic decât dreptacii.

Explicaţia ar fi că partea dreaptă a creierului, care este dominantă la stângaci, este mult mai implicată în sentimentul de frică, conform doctorului Carolyn Choudhary de la Queen Margaret University din Edinburgh.

2. Stângacii sunt mai nervoşi

Atât stângacii, cât şi ambidextrii sunt mult mai predispuşi la sentimente negative, printre care şi mânia.

Un mic studiu publicat anul trecut în Journal of Nervous and Mental Disease, a demonstrat că stângacii procesează emoţiile diferit faţă de dreptaci.

Ca rezultat, s-a demonstrat că partea creierului care produce emoţiile negative are o activitate mai mare.

3. Stângacii sunt mai inhibaţi

Un studiu realizat la Universitatea Aberty din Scoţia a descoperit că stângacii sunt mai retraşi şi se feresc adesea de a face greşeli.



4. Stângacii asociază partea stângă cu partea bună a lucrurilor

Majoritatea oamenilor asociază conceptul de bunătate cu partea dreaptă şi conceptul de răutate cu partea stângă.

Stângacii percep aceste concepete invers.

Într-un studiu recent, Daniel Casasanto, un cercetător de la Standford, le-a cerut particpinaţilor să deseneze o zebră într-o cutie, care să reprezinte părţile bune şi un urs panda într-o cutie care să reprezinte părţile rele.

Majoritatea dreptacilor au reprezentat zebra în partea dreaptă a cutiei, pe când stângacii au desenat-o în partea stângă.

Aceste alegeri au demonstrat percepţiile celor două grupuri cu privire la partea bună a lucrurilor.

5. Stângacii ar putea avea mai multe avantaje în politică

Concluzia lui Casasanto a fost aceea că stângacii ar putea fi favorizaţi în viaţa politică.

S-a demonstrat de asemenea că politicienii tind să gesticuleze cu mâna dominantă pentru a-şi susţine afirmaţiile.

Atunci când dreptacii gesticulează, oamenii din faţa televizorului vor vedea imaginea lui în oglindă.

Aceştia vor apărea ca gesticulând cu mâna stângă, lucrurile prezentate având o imagine negativă, pe când stângacii vor putea pune lucrurile într-o lumină pozitivă, datorită apariţiei la televizor ca gesticulând cu mâna dreaptă.

Sursa: Cerceteaza

Revoluţie în industria computerelor: „cipurile cognitive”, care imită creierul uman

Compania IBM a creat în premieră un cip experimental care imită modul în care creierul procesează informaţia. Aşa-numitele „cipuri cognitive” ar putea pune bazele unei nou generaţii de computere, folosind o combinaţie între informatică, neuroştiinţă şi nanotehnologie.

Ţelul celor de la IBM a fost acela de a crea un sistem care să funcţioneze ca un creier uman, imitând felul în care acesta face faţă problemelor senzoriale din lumea reală. Eventualele aplicaţii ar putea avea un impact major în sfera afacerilor, a ştiinţei şi a celei guvernamentale.

Sofisticatul sistem va cuprinde “neuroni” sau procesoare digitale, “sinapse” care vor ajuta la învăţare şi memorare, dar şi “axoni” sau canale de transmitere a datelor, care conectează componentele între ele.

Deşi sună destul de simplu, unitatea de calcul este total diferită de majoritatea computerelor actuale.

Calculatoarele moderne sunt bazate pe structura John von Neumann, proiectată în anii ‘40. În cazul noului sistem, memoria şi procesorul nu vor fi despărţite, aşa cum se întâmplă în cazul calculatoarelor moderne.

Prin urmare, cipul va cuprinde 256 de neuroni, 262 sinapse şi 256 axoni, adică baza sa va fi formată din procesor, memorie şi comunicaţii.

În plus, computerele cognitive vor învăţa din experienţă, găsind corelaţii şi formând ipoteze, acţiuni ce vor ajuta la economisirea energiei.

În urma cercetării, care a durat 3 ani, cei de la IBM au fabricat două cipuri prototip care sunt în curs de testare.

Acum oamenii de ştiinţă urmează să treacă la următorul pas construind un computer care, pe lânga analizarea simultană a mai multor informaţii complexe, va fi capabil să redea interacţiunile cu mediul, învăţând din ceea ce se întâmplă în jurul lui.

Cipurile sunt fabricate din circuite digitale din siliciu inspirate din neurobiologie. Unul dintre cipuri conţine 262.144 sinapse programabile, iar celălalt 65.536.

În cele din urmă IBM vrea să combine cipurile într-un sistem de hardware şi software complet integrat, construind un computer cu 10 miliarde de neuroni şi 100 de miliarde de sinapse, ce va fi de 10 ori mai puternic decât creierul uman. Sistemul complet va consuma un kilowat şi va ocupa mai puţin spaţiu decât un creier uman.

Este posibil ca un computer cognitiv să monitorizeze aprovizionarea modială cu apă prin intermediul unei reţele de senzori şi motoare mici care înregistrează constant date legate de temperatură, presiune, înăţimea valurilor, acustică şi mareea ocenică. Astfel el ar putea emite avertismente de tsunami sau cutremur.

Întregul proiect a primit o finanţare de 21 de milioane de dolari din partea armatei americane, computerele cognitive fiind încă departe de a fi comercializate publicului larg.

Sursa: VentureBeat

Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA

Neuropsina, „secretul” anxietății

                                                                       de Cecilia Stroe

                      

Un traseu biomolecular esențial în traducerea semnalelor de stres din mediu în comportament anxios a fost identificat de o echipă de cercetători din Marea Britanie.

Potrivit știrii apărute în revista Nature, descoperirea cercetătorilor de la Universitatea Leicester, Marea Britanie, deschide noi posibiltăți în tratamentul tulburărilor de anxietate, care afectează (cel puțin o dată pe parcursul vieții) între 20 și 30% din populația mondială.

„Faptul că anumite persoane sunt mai vulnerabile la efectele dăunătoare ale stresului decât altele este unul cunoscut.

Chiar dacă cei mai mulți dintre noi se confruntă cu evenimente traumatice, doar unii dezvoltă dereglări psihiatrice asociate stresului, precum depresia sau tulburarea de stres post-traumatic.

Motivele acestui fapt nu erau însă clare”, a comentat Robert Pawlak, unul dintre coordonatorii studiului.

În cadrul experimentelor, cercetătorii au descoperit că amigdala, centrul emoțiilor din creier, reacționează la stres crescând producția unei proteine, neuropsina: efectul este unul de bumerang, declanșându-se o serie de evenimente în măsură să determine o creștere a activității în respectiva  regiune cerebrală; printre acestea și activarea unei gene capabile să provoace o reacție de stres celular.

„Ne-am întrebat care sunt bazele moleculare ale anxietății ca reacție la un stimul nociv și cum sunt traduse în comportament semnalele din mediu corelate stresului. În studiul nostru ne-am folosit de o combinație de abordări genetice, moleculare, electrofiziologice și comportamentale, iar rezultatul a fost descoperirea unui traseu biologic până acum necunoscut, care mediază reacția anxioasă la stres”, a mai adăugat Pawlak.

Sursa: Le Scienze

Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA

Canabisul – viitorul medicament impotriva fumatului, diabetului si a depresiilor

In urma unui studiu efectuat de cercetatorii de la Universitatea din Notthingham, s-a descoperit ca fumatorii care vor sa se lase de acest viciu, ar putea fi tratati in viitor, cu un medicament pe baza de canabis.

O echipa de specialisti in farmaceutica a studiat compusii din canabis care se afla in corpul uman in mod obisnuit, incercand astfel sa descopere potentialul acestora in scopul realizarii unor tratamente medicale.

Acestea includeau conditii de tratament pentru obezitate, diabet, depresii si dependente de anumite substante, printre care si nicotina.

Principalul factor care a stat la baza acestui studi, a fost descoperirea din anii 90, a endocannabinoidului.

Acesta a condus expertii la realizarea unor cercetari amanuntite asupra compusilor din cannabinoid si din canabis, pentru a putea fi utilizati in viitor la realizarea unor noi medicamente.  

“Creierul este plin de receptori cannabinoizi. Chiar si asa, nu este surprinzator faptul ca probleme medicale precum depresia si anxietatea, pot fi vindecate prin exploatarea acestor receptori cu ajutorul compusilor antidepresivi.”, a delarat profesorul David Kendall, cercetator farmaceutic.

Deoarece acestia ajuta si la scaderea presiunii sangelui, se spera ca unii compusi derivati, sa ajute la realizarea unor medicamente pentru pacientii cu probleme de hipertensiune.

Sursa: sciencedaily

Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA

Marijuana-Ultima speranta impotriva cancerului?

Conform unui studiu de ultima ora efectuat de specialistii Universtitatii Complutense din Madrid, in planta de marijuana exista un ingredient activ care reduce tumorile cancerigene.

Cercetatorii au descoperit neasteptatele calitati ale extractului de marijuana, in cadrul unor experimente in care THC, substanta activa din marijuana, a fost administrata unor soareci de laborator care sufereau de tumori cancerigene.

Spre surpriza cercetatorilor implicati in acest experiment, rozatoarele carora le-a fost administrat extractul de marijuana, s-au insanatosit aproape miraculos, substanta THC actionand prin reducerea tumorilor si distrugerea celulelor cancerigene printr-un proces biologic denumit autofagie.

“Descoperirea noastra demonstreaza inca o data ca dozele sigure de THC administrate in cadrul unui proces terapeutic, se pot aplica in faza experimentala si unor oameni suferinzi de diverse forme de cancer”, declara Guillermo Velasco, seful echipei de cercetatori spanioli, in cadrul unui interviu publicat in prestigiosul Journal of Clinical Investigation.
Velasco si echipa sa au analizat in premiera mondiala evolutia a doua tumori apartinand a doua persoane care sufereau  de o forma foarte agresiva de cancer la creier.

In cele doua cazuri, celulele canceroase analizate au aratat semne de autofagie, dupa tratamentul cu THC.

Cercetarile anterioare asupra efectului substantelor canabinoide asupra obezitatii s-au dovedit un esec, in contrast, pe frontul luptei impotriva cancerului, extractele din marijuana tind sa devina un medicament revolutionar.

Sursa : FoxNews

Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA

Micşorarea creierului odată cu vârsta li se întâmplă numai oamenilor

Studii recente sugerează faptul că oamenii sunt mai vulnerabili decât cimpanzeii la afecţiunile datorate îmbătrânirii organismului şi asta probabil pentru că trăiesc mai mult.

Durata mai mare de viaţă este o urmare a faptului că avem creierul mai bine dezvoltat, afirmă o ehipa de cercetători într-un articol publicat de curând în Proceedings of the National Academy of Science.

Rezultatele studiului indică faptul că bătrâneţea este consecinţa necesităţii de a contribui la creşterea copiilor tot mai inteligenţi.

Pe măsură ce îmbătrânim, creierul nostru devine mai uşor. În jurul vârstei de 80 de ani, creierul uman este mai uşor cu până la 15%. Cel al suferinzilor de tulburări mentale legate de vârstă, ca Alzheimer, se micşorează şi mai mult. Această pierdere în greutate derivă din declinul treptat al delicatelor structuri de neuroni şi al legăturilor dintre ei.

În paralel, capacitatea creierului de a procesa gânduri, amintiri şi de a răspunde la semnalele corpului pare să se diminueze.

Cercetătorii ştiu că anumite zone ale creierului par să involueze într-un ritm mai alert decât altele. Cortexul cerebral, care este implicat în gândirea de nivel cognitiv superior, se micşorează mai mult decât cerebelul, responsabil de reglarea mişcărilor.

În ciuda fenomenului universal al îmbătrânirii, cercetătorii nu au reuşit să afle de ce creierul nostru îşi pierde din materia cenuşie odată cu vârsta.

Într-un mod bizar, creierul maimuţelor nu este supus acestei pierderi de materie cenuşie, motiv pentru care cercetătorii iau în calcul ipoteza ca această caracteristică să se regăsească doar la oameni.

O echipă de neurologi, antropologi şi primatologi a colectat date pentru a afla răspunsul.

Comparând imagini obţinute prin rezonanţă magnetică de la mai bine de 80 de persoane cu vârste cuprinse între 22 şi 88 de ani cu cele ale unui număr similar de cimpanzei crescuţi în captivitate, cercetătorii au descoperit că la primate creierul nu se micşorează cu vârsta.

Rezultatele sugerează că cele 5-8 milioane de ani în care cimpanzeii au evoluat diferit de oameni diferenţiază modul în care îmbătrânesc cele două specii. Antropologul Chet Sherwood de la Univesitatea George Washington din Washington DC, conducătorul cercetării, consideră că oamenii trăiesc mai mult pentru a fi responsabili faţă de copiii lor mult mai inteligenţi.

Oamenii trăiesc relativ mult comparativ cu primatele. Anii de bătrâneţe sunt post-menopauză pentru om, pe când cimpanzeii se pot reproduce până când mor.

În plus, creierul unui om este de 3 ori mai mare decât al unui cimpanzeu.

Dr Sherwood sugerează că viaţa prelungită a bunicilor are rolul evolutiv de a susţine mamele şi de a nu le lăsa să crească singure copiii tot mai inteligenţi şi mai energici. Îmbătrânirea, crede dr. Sherwood, este o cale de a trăi mai mult pentru a da o mână de ajutor rudelor.

“Studiul aduce dovezi care atestă că modelele de îmbătrânire ale creierului uman sunt unice, diferite de cele ale animalelor”, a afirmat Tom Preuss de la Universitatea Emory din Atlanta, care nu a fost implicat în studiu.

Dr. Preuss a declarat că diferenţele dintre ceierul uman şi cel al primatelor nu elimină posibilitatea studiului bolilor legate de îmbătrânire asupra acestora. El a mai spus că aceste diferenţe ar putea explica de ce oamenii suferă mai mult din cauza bolilor legate de îmbătrânire decât alte specii.

Sursa: BBC News

Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA