După învăţătura Kahunelor (vezi: Puterea gândului 12 –
Tehnicii ale şamanilor Kahuna din Hawaii) firele Aka leagă oameni şi obiecte
după prima întâlnire pentru totdeauna, Aka fiind o substanţă eterică sub
nivelul materiei, care mediază fluxul energiei între entităţile legate.
Kahunele afirmă că fiecare întâlnire care urmează după aceea, sau măcar un
gând, reactivează din nou canalul de energie şi îl măreşte. În limbajul
fizicii, firele Aka pot fi interpretate ca unde parţiale care fac parte din
banda de vibraţii, care caracterizează un particul de materie prin ecuaţia lui
Schroedinger. Dacă particulele se adună – de exemplu atomii care formează un
obiect – obiectul întreg poate fi tratat ca un singur pachet al undelor, în
care anumite unde au intrat în rezonanţă, astfel crescând energia lor. Energia
câştigată în acest mod păstrează forma obiectului. Undele care nu participă la
rezonanţă rămân neschimbate şi caracterizează particule originale. La fel,
există şi posibilitatea să se anihileze undele parţiale prin interferenţa
negativă, rezultatul fiind pierderea de energie pe această bandă şi respingerea
particulelor. Prin acest mecanism se pot explica reacţiile chimice,
radioactivitate, fisiunea şi fuziunea nucleelor.
Sună ciudat, dar acelaşi model se aplică şi pentru
interacţiunile între suflete şi sunt responsabile pentru toate fenomenele
psihologice şi parapsihologice. Numai benzile de unde care intră în rezonanţă
în cazul sufletelor diferă foarte mult de benzile care se implică în reacţiile
fizice sus menţionate... Pentru că în tot universul nostru apar forme de unde -
lumină, sunet, raze X, radioactivitatea nucleelor atomici, emisiuni de radio şi
bucăţi de materie elementare, ca pachetele de unde în ecuaţia lui Schroedinger
- toate interacţiunile se pot explica prin legile interferenţei. Dacă o singură
undă din pachetul undelor care mă caracterizează pe mine (ca ansamblu mare a
atomilor) intră în rezonanţa cu un alt om sau obiect, atunci primul canal de
energie s-a format. Energia rezonanţei ne ţine legaţi şi în acest moment,
realitatea noastră comună a început. Toată existenţa materială este rezultatul
rezonanţei! Un particul care nu se ciocneşte cu nimic nu este observabil pentru
nimeni şi de aceea nu apare în lumea nimănui. Obiectele care nu lasă nicio semnătură,
pur şi simplu, nu există. Din contră, obiectele care comunică prin emiterea sau
absorbţia razelor, greutatea sau alte trăsături, fac parte din realitatea
fizică. Limbajul lor este legea fizicii, iar natura lor “adevărată” niciodată
nu se poate prinde - numai amprentele lor, când se ciocnesc unii cu alţii.
Trăsăturile obiectelor fizice seamănă ca o voce care ne strigă din întunericul
de nepătruns...
cititi
continuarea articolului, accesand linkul:
