Analgezicele uzuale distrug ficatul si pot duce la coma

 

Analgezicele uzuale distrug ficatul si pot duce la coma

Aproape 20.000 de americani sunt spitalizati anual cu leziuni hepatice din cauza consumului excesiv de Acetaminofen, cunoscut sub numele de Paracetamol, relateaza in ultimul sau numar New Scientist.

Jennifer King de la Northwestern University din Chicago subliniaza: clientii cumpara cu usurinta si fara sa se gandeasca la potentialul toxic al analgezicelor disonibile liber in comert.

In cadrul unui studiu, King si cativa colegi ai sai au intervievat 45 de persoane in scopul de a stabili atitudinea lor fata de astfel de medicamente.

Ca urmare, doar 19 persoane au declarat ca citesc ingredientele de pe eticheta si numai 14 dintre cei chestionati cunosteau ca principalul component al popularelor analgezice Tylenol este Acetaminofenul.

Prin urmare, exista riscul real de supradozaj, avertizeaza oamenii de stiinta, care sugereaza o etichetare universala pentru Acetaminofen, care sa contina informatii cu privire la doza maxima admisa si posibilele efecte negative asupra ficatului.

In plus fata de reactia la ficat, Paracetamolul poate provoca anemie, colica renala, alergie manifestata ca eruptie pe piele.

Astfel, leziunile hepatice sunt posibile atunci cand se iau mai mult de 10 grame de paracetamol.

Primele simptome ale supradozajului sunt resimtite in termen de 12 de ore si aceasta poate duce la coma, aritmii si chiar deces, avertizeaza expertii.

Sursa: eMaramures

preluare de pe: http://www.ecomagazin.ro/analgezicele-uzuale-distrug-ficatul-si-pot-duce-la-coma/

Alcoolemia

Consumul de alcool este implicat in aproape jumatate dintre toate decesele prin accidente de circulatie si joaca un rol major in omucideri, sinucideri, viata domestica si vagabondaj.

Alcoolemia reprezinta concentratia sanguina de etanol, consecutiva ingestiei de bauturi alcoolice, exprimata in mg/dl, g/l sau g?/00.
Dozarea alcoolemiei are, prin urmare, o valoare medico-legala, fiind efectuata de un serviciu de expertiza acreditat – Institutul Medico-Legal, Spitale judetene si Spitale de urgenta.

Valoarea normala a alcoolemiei este zero, valoarea patologica fiind 150-500 mg/dl.

Efectele alcoolemiei asupra organismului sunt variabile, in functie de susceptibilitatea individuala si obisnuinta pacientului de a consuma bauturi alcoolice.

Dupa administrarea unei doze de alcool, curba alcoolemiei urmeaza doua faze clasice: cresterea rapida a alcoolemiei datorita absorbtiei digestive si scaderea alcoolemiei datorita excretei si, mai ales, metabolizarii alcoolului.



Cat alcool putem bea pentru a supravietui?La valori mai mari ale alcoolemiei depresia sistemului nervos central si deteriorarea functiilor vestibulare si cerebrale produc disartrie (vorbire greoaie, dificila), ataxie (mers dificil, cu baza larga de sustinere), nistagmus (miscari rapide ale globilor oculari), diplopie (vedere dubla), depresie respiratorie, voma si aspirare pulmonara.

Pentru consumatorii sporadici de alcool pot aparea stupoare si coma la 400 mg/dl si decesul la 500 mg/dl prin depresie respiratorie, hipotensiune si acidoza.Exista o reactivitate individuala la consumul de etanol dependenta de: factori genetici, consum in antecedente, ingestia concomitenta de medicamente, statusul nutritional, traumatisme sau boli asociate, complicatii ale etilismului cronic.

Capacitatea variabila de metabolizare a alcoolului etilic in acetaldehida, determinata genetic, constituie baza moleculara a existentei inegalitatilor indivizilor in fata alcoolului si a sensibilitatii lor variabile.

Acetaldehida induce efecte vasodilatatoare puternice, care produc un sindrom de roseata periferica (in special a fetei) si ameteala.

Aceste persoane manifesta o intoleranta relativa la alcool.

Aceasta intoleranta poate fi depasita printr-o modificare a modului de consum a bauturilor alcoolizate. In aceasta situatie se recomanda a absorbi foarte lent bautura, astfel incat viteza de producere a acetaldehidei sa ramana la nivelul ei de oxidare.

In general, este greu de precizat cat alcool putem bea, fara riscuri pentru sanatate.

Dificultati in vorbire, tulburari de echilibru

Alcoolul se absoarbe rapid si poate fi depistat in sange dupa 20-30 minute, uzual. Alimentele pot insa intarzia absorbtia cu 1-2 ore.

Absorbtia gastrica a etanolului depinde de o serie de factori, dintre care enumeram: tipul de bautura, concentratia in alcool, continutul gastric, motilitatea gastrica, asocierea cu medicamente.

Etanolul are o molecula mica, solubila in apa si lipide (caracter amfifil); traverseaza cu usurinta membranele biologice si patrunde in toate tesuturile organismului. 90% din alcool este metabolizat hepatic, iar restul este excretat renal, pulmonar si prin piele.

Eliminarea este independenta de concentratie.

Organismul uman poate metaboliza 5-10 g/ora.

Odata ce nu mai bea, nivelul sanguin scade cu 10-25 mg/dl/ora.

La consumatorii cronici de etanol viteza de metabolizare creste la 30-40 mg/dl/ora.

Pentru disparitia completa a alcoolului etilic din sange, la o alcoolemie de 100 mg/dl (1 g?/00) sunt necesare 6-7 ore cu conditia stoparii consumului de alcool.

Nivele sanguine de alcool au tendinta de a fi mai mari datorita volumului corporal mai mic, proportiei mai mari de grasime, iar la femeile mai tinere datorita unei activitati mai scazute a echipamentului enzimatic de metabolizare a alcoolului (alcool dehidrogenaza, aldehid dehidrogenaza).

In scurt timp dupa indigestie, concentratia alcoolului din creier este aproape egala cu cea din sange.

Pe masura ce creste nivelul alcoolemiei pot aparea dificultati in vorbire, tulburari de echilibru, lipsa de coordonare si miscari oculare lente sau neregulate.

In cantitati reduse stimuleaza creativitatea

Cand se administreaza medicamente se recomanda evitarea consumului de alcool, deoarece asocierea de medicamente si alcool poate fi extrem de periculoasa.

Aceasta combinatie poate duce fie la potentarea (cresterea) actiunii medicamentelor, ducand la efecte comparabile cu acelea observate la administrarea unei doze prea ridicate (este cazul anxioliticelor, antidepresivelor, somniferelor, antihistaminicelor, antidiabeticelor, medicamentelor antihipertensive) sau actiunea altor medicamente se poate diminua (este cazul antiepilepticelor, anticoagulantelor, unele tranchilizante).

Desi se acorda alcoolului unele virtuti – o doza mica stimuleaza activitatea creatoare, reduce inhibitiile, creeaza buna dispozitie si stimuleaza relatiile interumane, totusi in cantitate mare, nu duce decat la distrugere.

Sursa: Cerceteaza