Fostul Guvernator al Bancii Canadei, Mark Carney, a plecat pentru a fi guvernatorul Bancii Angliei. El a sfatuit marile companii sa deblocheze banii imprumutati si sa ii puna in circulatie, sume enorme de altfel. Dar nimeni nu stia cine si ce sume sint blocate.
Aceste sume, nu fac altceva decit sa forteze economiile la maxim si sa duca la o scadere a dobinzilor, in speranta de a redresa economiile, scadere care se repercuteaza in masive pierederi ale fondurilor de pensii si ridicari de taxe pentru ca pensionarii sa poata fi platiti. Pe de alta parte, aceasta pozitie a marilor corporatii, duce la stagnari in dezvoltare, care inca o data, vor duce la mariri de taxe si in final la lipsuri puternice in sistemele de educatie si sanatate.
Le pasa capitalistilor de aceste aspecte, cind ei traiesc in tari cu doua standarde si unde inegalitatea se adinceste zilnic, fara sa ii intereseze?
In Canada, marimea sumelor de “bani morti”, care sint blocatii de corporatii, se ridica la peste 600 de miliarde de dolari, cea mai mare parte a lor fiind imprumutati de la bancile canadiene si blocati in conturile corporatiilor, la dobinzi simbolice. Ca sa va dati seama de ce dezastru pot genera aceaste corporatii, trebuie sa spunem ca in Canada, suma blocata, reprezinta32% din PIB-ul canadian, dupa cum estima cu citeva zile in urma RBC Global Asset Management.
In SUA , acesti “bani morti”, reprezinta peste 9% din PIB-ul american, care este o suma enorma. Primele 500 corporatii americane listate la S&P, au avut la jumatatea anului 2012, blocata, suma de 900 de miliarde de dolari, cu 40% mai mult decit in 2009, dupa cum apreciaza The Economist.
In acealsi timp, guvernele nu sint de accord sa creeze o legislatie care sa ii forteze sa puna bani in circulatie, sau pentru sumele blocate sa plateasca o alta dobinda sau taxe , cu mult mai mari.
Banii cash pe care ii detin corporatiile, sint dubli fata de bunurile pe care ele le detin, in medie, deci sume impresionante.
In Canada, dar nu numai, ci in intreaga lume capitalista, pe primele locuri ale celor ce blocheaza banii sint, paradoxal, bancile.
Bank of Nova Scotia are blocat in conturi in acest moment, peste 59 de miliarde de dolari(detin cifrele exacte dar nu am sa le insirui ci am sa fac o aproximare pentru fiecare dintre aceste banci si institutii).
Bank of Montreal are un surplus blocat , de 20 de miliarde de dolari. Dupa ele, vin companiile de asigurari, care isi fac de cap si dupa cum vedem, se vaita mere si maresc cotele de asigurari, dar in Romania nimeni nu le intreaba citi bani blocheaza si cum misca bani la nivel mondial, pentru a declara profituri mici in tarile unde vor sa tina sub control saracia.
Manulife Financial,companie de assigurari uriasa, canadiana, are blocata in cont, suma de 10,5 miliarde de dolari. Sun Life Financial, o alta mare companie de asigurari, are blocata in conturile ei, suma de 7 miliarde de dolari, din care nu doreste sa cheltuie in nici un program de dezvoltare, asteptind dezechilibrele care cu siguranta se vor produce in tarile in curs de dezvoltare si pe care le vor valorifica, daca sistemul capitalist va exista acolo. Lista este foarte mare si cea mai mare parte a lor sint companii de asigurari, banci si companii energetice, in general petroliere, toate insumind sute de miliarde de dolari blocati.
Propunrea lui Carney, inainte de a pleca din Canada, a fost ca aceste mari corporatii , fie sa plateasca dividente actionarilor, pentru ca acestia sa ruleze independent banii sau sa ii cheltuiasca om omvestitii, astfel deblocind sume enorme, sau sa invetasca chiar aceste companii in diverse obiective. Nu s-a intimplat si nu se va intimpla nici unul din aceste lucruri.
Intr-un raport datind din 2006, FMI, arata ca aceste corporatii uriase din G7, au trecut de la o politica agresiva de imprumut de la banci, la finalul anilor 80 si inceputul anilor 90,la o politica de blocare a banilor in vederea speculatiilor, imediat dupa 2008. Este un fenomen care dovedeste ca aceste corporatii au ajuns la stadiul in care distrug ce doresc in economiile mondiale si fac bani numai prin speculatii.
S-ar putea sa se insele si situatia sa fie cu totul altfel, foarte curind. Vedem masurile prostesti luate de Marea Britanie, impotriva miscarii fortei de munca din Romania catre ei. Asta se intimpla pentru ca vremea speculatiilor incepe sa apuna in unele domenii, iar construirea unei economii trebuie sa tina seama de interesul national, ceea ce nu se doreste. Ei ar dori ca forta de munca de care au nevoie neaparat din Romania, sa vina in Marea Britanie, sa fie lasata de ei, iar in Romania sa ramina o populatie care sa fie valorificata prin speculatii, functie de necesitatile lor.
Ceea ce este evident, este faptul ca aceste corporatii, invetesc din ce in ce mai putin in procurarea de tehnologie si masini de productie evoluate tehnic, in noi fabrici sau in cercetare si dezvoltare.
In 2007, OECD publica un raport economic, in care arata ca sintem martorii unei reduceri masive a investitiilor americane in aceste sectoare economice, si a investitiilor in general.
Investitiile in productie, ale marilor companii in Canada, erau la inceputul anilor 80, in jur de 16% din PIB-ul aanadian, iar in anul 2004, erau de numai 5-6%.
De ce au incetitnit dinamica si ce credeau guvernanti ca pot face pe acest trend negativ?
Pina cind, cred cei ce conduc multe din tarile sub asaltul economic al acestor sacali, ca poate continua procesul?
Dupa cum am spus si mai inainte, acumulraea de cash de catre aceste companii, peste limite, va avea ca efect scaderea necontrolata a dobinzilor,datorita unei cerei scazute pe piata atit pentru produse cit si pentru actiuni ale bancilor, care nu mai pot fi urmarite in dinamica.
Dobinzile reduse, vor conduce la datorii ale occidentalilor pe gospodarie, care nu pot reprezenta cheltuieli reale ci conjuncturale, datorate unor imprumuturi de multe ori iresponsabile deoarece dobinda mica este vazuta de multi cetateni ca fiind o oportunitate de a cumpara, dar starea economiei este jalnica.
Problema este ca aceste corporatii nu dau nici un semn ca acest proces de blocare a banilor este unul tranzitoriu si ca ele vor incepe sa chletuiasca, deci ele creaza o incertitiudine majora la nivelul pietei mondiale si creaza datorii ale cetatenilor , care pot exploda oricind doresc aceste corporatii, in dobinzi mult mai mari, pe care bancile le vor practica in scopul de a stavilii inflatia creata de un flux de bani bagat in circulatie voluntar de corporatii, bancile neutind decit sa creasca dobinda,ceea ce va omori cetateanul.
Omul de rind va ramine muritor de foame, dupa ce a crezut ca dobinda mica este o realitate economica si in favoarea lui, iar in final va trebui sa munceasca in sclavie intreaga viata, cu consumuri reduse. De aici vine conceptul actual capitalist de “the working poor class”, adica clasa celor ce muncesc si nu se vor mai putea intretine, dar care vor deregla major sistemul si vom vedea iesiri in strada de proportii inimaginabile.
Ceea ce este surprinzator, este ca aceste imprumuturi au fost facute de companii in disperare, pentru a beneficia de fonduri majore, deoarece imprumuturile sint facute in jurisdictii cu taxe foarte mari dar si foarte mici, ceea ce creaza confuzie printre analistii economici.
Mai exista pentru cineva un dubiu legat de faptul ca acesti sacali ne controleaza din birouri, consumul, familia si cariera?
Problema este ca ne-o controleaza in avantajul lor si in directia unui sclavagism greu de imaginat, care va distruge sute de milioane de familii pe intreg globul.
Adrian Cosereanu
preluare de pe sursa:
http://www.alternativaromaniei.com/index.php?option=com_content&view=article&id=982:vor-renunta-marile-corporatii-sa-stea-pe-saci-de-bani-blocind-ecomnomia-mondiala-se-pare-ca-nu-iar-consecintele-vor-fi-dintre-cele-mai-grave-pentru-tarile-in-curs-de-dezvoltare-romania-face-parte-din-acest-grup-&catid=1:latest-news&Itemid=50
