Se afișează postările cu eticheta lege. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta lege. Afișați toate postările

23 noiembrie 2014

Amenzi rutiere primite in strainatate

Amenda primita in strainatate

S-a gătat şi cu asta!

Nu mai poţi scăpa de amenzile rutiere pe care le-ai primit în străinătate

de Tudor AURELIAN
Ehei, pe câţi dintre apropiaţii mei nu i-am auzit lăudându-se cum au păcălit ei poliţia şi fiscul din-nu-ştiu ce ţară din U.E., în sensul că au primit o amendă rutieră, dar apoi au ”uitat” să o mai plătească, şi respectivele autorităţi au fost nevoite să le ia boii de la bicicletă.
***
Acum am să îţi dau o veste tare proastă pe tema asta: din ianuarie 2014, odată cu apariţia Legii nr.5/2014, situaţia s-a schimbat dramatic.
Legea prevede că şoferii români care săvârşesc contravenţii la regulile de circulaţie în ţările U.E., vor primi amenzile la adresa lor de domiciliu din România, prin facilitarea schimbului transfrontalier de informaţii.
Sunt încriminate şi sancţionate doar o serie de încălcări ale regulilor de circulaţie în ţările U.E., precum: viteză excesivă, nepurtarea centurii de siguranţă, conducerea sub influenţa alcoolului sau a stupefiantelor etc.
Prevederile se aplică în relaţia României cu toate statele membre UE, cu excepţia câtorva ţări care nu au adoptat încă Directiva 2011/82/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2011, de facilitare a schimbului transfrontalier de informaţii privind încălcările normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră, respectiv:
  • Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;
  • Irlanda;
  • Danemarca;
***
A propos, eşti interesat să afli:
  • pentru ce tipuri de amenzi vei fi urmărit prin toată U.E.
  • cum îţi va fi comunicată amenda la adresa ta de do-miciliu;
  • în cat timp se prescrie aceasta amenda
  • despre cum află Poliţia Rutieră din ţările U.E, toate datele tale personale;
  • despre modurile în care vei putea plăti amenda rutieră aplicată ţie în ţările U.E.,
  • despre ce vei păţi dacă nu-ţi plăteşti amenda rutieră aplicată în U.E.,
  • amenda ce ti-a fost aplicata ţie în UE pe când erai la volanul unei maşini închiriate de la o firma de „rent-a-car”;
  • daca aceasta Lege nr.5/2014, se aplică sau nu, şi amenzilor aplicate ţie în statele non – U.E;
***
Dacă da, să ştii că răspunsurile la toate acestea sunt date pe larg in capitolul 74 al cărţii

.„MAESTRU ÎN ANULAREA AMENZILOR RUTIERE – cum să devii”.


http://www.maestrii-succesului.ro/

31 ianuarie 2014

DUPA CUM AVERTIZAM, IATA DOVADA CA OG 5/2011 PATRONEAZA UN JAF SI O ILEGALITATE!!!

Cauciucurile de iarnă nu sunt obligatorii!


ARTICOLUL INTEGRAL IL PUTETI CITI, accesand linkul de mai jos:
http://anuleazaamenda.blogspot.ro/2014/01/dupa-cum-avertizam-iata-dovada-ca-og.html

CAUCIUCURILE DE IARNA: SAU CUM NE FURA GUVERNANTII CU LEGEA IN MANA!

IARNA NU-I CA VARA!  




de Tudor AURELIAN

In ultimii ani, in Romania a ajuns sa se fure cu legea in mana. Si nu spun vorbe mari! In loc ca actele normative sa serveasca binelui si interesului general, ele au ajuns doar un pretext si un mijloc de imbogatire a unor “baieti de afaceri destepti”, cu conexiuni deloc neveroase si deloc dezinteresate in mediul politic la varf.

Asa este si cazul de-acum celebrei si mult-hulitei Ordonante de Guvern nr. 5/2011, care impune obligativitatea echiparii autoturismelor cu anvelope de iarna in sezonul rece, ce a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 80, din 31 ianuarie 2011, si a fost aprobata prin Legea nr. 161/2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 503 din 14 iulie 2011, numita de noi in continuare, pe scurt: OG 5/2011.



CE  SPUNE  O.G. 5/2011

Actul normativ obliga pe soferi sa aiba masinile dotate cu anvelope de iarna atunci cand circula pe drumurile publice acoperite cu zapada, gheata sau polei, deci utilizarea cauciucurilor de iarna este influentata doar de starea carosabilului, nu si de un anumit anotimp sau de  o anumita durata de timp. Lipsa echiparii cu cauciucuri de iarna a masinilor aflate in trafic pe drumurile publice acoperite cu zapada, gheata sau polei, reprezinta „contraventie, iar soferii astfel surprinsi de politie risca sa ramana fara certificatul de inmatriculare  si sa plateasca  si o amenda din clasa a IV-a de sanctiuni (de la 9 la 20 de puncte-amenda), adica o amenda cuprinsa intre 765 si 1700 de lei.

Dar, fiindca acest act normativ este unul incompet si contradictoriu, neclaritatile deja genereaza interpretari, si, de multe ori, si abuzuri.



PRIMA NECLARITATE:
SUNT CAUCIUCURILE „ALL SEASONS” INCLUSE IN CATEOGRIA ACCEPTATA DE LEGE CA FIIND ASIMILATE „CAUCIUCURILOR DE IARNA”?

Anvelopele de iarna sunt acelea ce au pe ele inscriptii/simboluri de tipul „M+S”, „M.S.”, „MS” sau „M&S”, literele M si S reprezentand  initialele cuvintelor englezesti "Mud" and "Snow", adica: "noroi/namol" si, respectiv, "zapada". 

Intr-un comunicat ceva mai vechi al Ministerului Transporturilor, se specifica faptul ca: “Anvelopele denumite comercial „all seasons” sau 4S, ca si cele Alpin, Mountain sau Winter, pot fi acceptate daca au marcajul specific anvelopelor de zapada (M+S, M.S., M&S)”.

Poltia rutiera vine si contrazice Ministerul Transporturilor si zice ca in aceasta categorie nu intra  anvelopele marcate numai ,,all seasons”.



A  DOUA  NECLARITATE:
CARE E NUMARUL OBLIGATORIU DE CAUCIUCURI  DE IARNA?  2?  4?  6?  8? …


Deoarece prevederile legale sunt iar neclare, sunt dicutii interminabile si pe tema numarului cauciucurilor de iarna care trebuie sa echipeze un autoturism/autovehicul. 

Astfel, potrivit Directiei Rutiere din IGPR, ar trebui sa se aplice urmatoarele reguli:
-         autovehiculele de transport persoane cu maxim 9 locuri pe scaune, inclusiv cel al conducatorului auto, deci si autotusimele personale, trebuie sa fie echipate cu anvelope de iarna pe toate rotile. 
-         prevederea de mai sus se aplica si la autovehiculele de transport marfa cu o masa totala maxima autorizata mai mica (sau egala) de 3,5 tone.
-         vehiculele transport de marfa de peste 3,5 tone si cele de transport de per-soane cu peste noua locuri trebuie sa fie echipate cu anvelope de iarna numai pe axele de tractiune.

O masura minima de siguranta ar fi reprezentata, totusi, de faptul ca vehiculele aflate in trafic sa fie echipate cu anvelope de iarna pe rotile axei/axelor de tractiune sau sa aiba montate pe aceste roti lanturi sau alte echipamente antiderapante omologate.




A TREIA NECLARITATE:
CINE TE POATE CONTROLA IN TRAFIC DACAI AI AUTOTURISM ECHIPAT SAU NU CU CAUCIUCURI DE IARNA?

Dincolo de toate discutiile, singura autoritate abilitata sa controleze daca ai sau nu masina dotata  cu anvelope de iarnaeste politia rutiera, pentru toate tipurile de autovehicule/autoturisme.

Insa, pentru autovehiculele de transport marfa care au  o masa totala maxima autorizata mai mare de 3,5 tone si pentru autovehiculele de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv cel al conducatorului auto, aunt indreptatite sa le controleze si  Inspectoratului de Stat pentru Controlul in Transportul Rutier (ISCTR), care, de la data de 4 decembrie 2011  a preluat aceste atributii de control de la Autoritatea Rutiera Romane , de la Registrul Auto Roman, si dela Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania. 

In nici un caz, nu au astfel de atributii, in controlarea dotarii cu cauciucuri de iarna a autovehiculelor, agentii din Politia locala, chiar daca aceasta are anumite atributii in domeniul circulatiei.



A PATRA NECLARITATE:
CAT DUREAZA UN CONTROL LEGAT DE DOTAREA MASINILOR CU ANVELOPE DE IARNA?

Deoarece durata controlului in trafic privind anvelopele de iarna nu este legal prevazuta, Politia rutiera comunica faptul ca
 se urmareste sa se limiteze la minim timpul de verificare, iar Ministerul Transporturilor comunica faptul ca  verificarea anvelopelor poate dura cel mult 15 minute, fara a se verifica integral starea tehnica a autovehiculului.

In acest sens, Politia Rutiera are o serie de norme interne privind efectuarea unitara a controalelor, ce vizeaza dotarea cu anvelope de iarna, care sunt respectate intocmai de toti lucratorii de politie rutiera, iar verificarile efectuate in trafic de lucratorii de politie rutiera se refera la anvelopele care au alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevazute in cartea de identitate a vehiculului, prezinta taieturi sau rupturi ale cordului ori sunt uzate peste limita legal admisa; cu aceasta ocazie se controleaza si echiparea cu anvelope de iarna.


A CINCEA NECLARITATE:
CARE ESTE ROSTUL OBLIGARII LA ECHIPAREA CUCAUCIUCURI DE IARNA, DACA STATUL NU SE OBLIGA LA NIMIC!

IN SENSUL CA NU SE OBLIGA SA-TI ASIGURE DRUMURI CURATATE PE CARE SA MERGI CU CAUCIUCURI DE IARNA! 

SI NICI NU RASPUNDE CONTRAVENTIONAL DACA NU O FACE!

OG 5/2011 mai prevede si faptul ca şoferul unei maşini fără cauciucuri de iarnă care blochează un sector de drum riscă o amendă cuprinsă între 5.000 şi 8.000 de lei şi va fi nevoit să suporte costurile aferente intervenţiei de degajare a sectorului de drum afectat.

Am vazut insa ca, incepand cu vremea si cu iarna polara ce o experimentam la maxim cu totii incepand din 24 ianuarie a.c. [n.a. - 2014], nenumarati soferi, chiar daca aveau anvelope de iarna montate pe masini, au ramas impotmoliti in nametii ce faceau sa dispara orice bruma de drum, si masinile au fost abandonate cu zilele in troiene.

Si de aici, se nasc o serie de intrebari legitime, de dubii si de frustari in legatura cu bunele intentii ale autoritatilor noastre, care au edictat si aplica un astfel de act normativ, ilogic din multe puncte de vedere:

-         statul, ca partener egal de drum al soferilor, de ce nu si-a trecut si el in OG 5/2011 obligatia de a asigura soferilor drumuri curatate pe care acestia sa circule cu masinile echipate cu cauciucuri de iarna?

-         Acelasi stat, in situatia [cum e si cea actuala] in care nu-si indepli-neste obligatia legala si morala de a curata drumurile publice, de ce nu si-a prevazut in OG 5/2011 un capitol special de sanctiuni?

-         La ce folos sa echipezi masinile cu cauciucuri de iarna, daca acestea sunt la fel de „performante” ca si cele de vara, si nu reusesc sa te scoata deloc din nameti?

 Si lista intrebarilor ar putea continua!

Dar, lasam  si cititorilor sa-si exprime parerea, vizavi de acest articol si, mai ales, vizavi de subiectul tratat in articol.
Asteptam comentariile voastre mai jos!

29 ianuarie 2014

ATENTIE, VEI FI MONITORIZAT! Guvernul vrea sa stie cu cine si cat vorbesti la telefon, cui scrii SMS si e-mail



Cu cine şi cât vorbeşti la telefon, unde te afli în momentul convorbirii, ce site-uri vizitezi, pentru cât timp, cui scrii e-mailuri şi sms-uri etc. – toate aceste date vor fi stocate timp de 6 luni de furnizorii serviciilor de telefonie şi internet, adică de firme private, cu interese private. Cum este posibil? Guvernul recidivează şi scoate pe tapet un proiect de lege care prevede reţinerea acestor date timp de 6 luni, cu toate că o iniţiativă similară a fost declarată neconsitituţională în 2009 pe motiv că încalcă drepturi conferite de Constituţie – secretul corespondenţei şi dreptul la exprimare.

Culmea cinismului, ignorând decizia Curţii Consituţionale, Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale (MCSI) supune acest proiect dezbaterii publice.

Reţinerea acestor date ar urma să fie obligatorie pentru furnizorii de servicii şi reţele publice de comunicaţii electronice. Ele vor fi puse la dispoziţia „organelor” în scopul utilizării acestora în cadrul activităţilor de prevenire, de cercetare, de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor grave

“Prezenta lege nu se aplică în ceea ce priveşte conţinutul comunicării sau informaţiilor consultate în timpul utilizării unei reţele de comunicaţii electronice, în aceste cazuri fiind aplicabile prevederile Codului de procedură penală şi cele din legile speciale în materie”, se precizează în proiect.

Prin infracţiunile grave se numără terorismul, infracţiunile transnaţionale, cele săvârşite de un grup infracţional organizat, pruncuciderea, vătămarea corporală gravă, violul, tâlhăria, act sexual cu un minor, distrugere, ultraj, evadare şi înlesnirea evadării, infracţiunile de falsuri în înscrisuri, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, furt calificat, înşelăciune, infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, infracţiunea de falsificare de instrumente de plată electronică, infracţiunea de evaziune fiscală, pornografia infantilă, şantajul etc.


Datele care vor fi reţinute timp de 6 luni

a) date necesare pentru urmărirea şi identificarea sursei unei comunicări;
b) date necesare pentru identificarea destinaţiei unei comunicări;
c) date necesare pentru a determina data, ora şi durata comunicării;
d) date necesare pentru identificarea tipului de comunicare;
e) date necesare pentru identificarea echipamentului de comunicaţie al utilizatorului sau a dispozitivelor ce servesc utilizatorului drept echipament;
f) date necesare pentru identificarea locaţiei echipamentului de comunicaţii mobile.

În cazul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă vor fi avute în vedere numărul de telefon apelant precum şi numele şi adresa abonatului sau ale utilizatorului înregistrat.

În cazul serviciilor de acces la internet, poştă electronică şi telefonie prin internet vor fi reţinute datele referitoare la identificatorul/identificatorii alocat/alocaţi utilizatorilor, identificatorul de utilizator şi numărul de telefon alocate pentru efectuarea oricărei comunicări prin reţeaua publică de telefonie; numele şi adresa abonatului sau ale utilizatorului înregistrat, căruia i s-a alocat o adresă Internet Protocol (IP), un identificator de utilizator sau un număr de telefon, la momentul comunicării.

Datele necesare pentru identificarea destinaţiei unei comunicări cuprind:

a) în cazul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă: numărul format/apelat/numerele formate/apelate şi, în cazurile care includ servicii suplimentare precum redirecţionarea sau transferul apelului, numărul/numerele către care este dirijat apelul; numele şi adresa/adresele abonatului/abonaţilor ori ale utilizatorului/utilizatorilor înregistrat/înregistraţi;
b) în cazul serviciilor de poştă electronică şi telefonie prin internet: identificatorul utilizatorului sau numărul de telefon al destinatarului/destinatarilor unui apel telefonic prin internet; numele şi adresa/adresele abonatului/abonaţilor sau ale utilizatorului/utilizatorilor înregistrat/înregistraţi şi identificatorul utilizatorului destinatar al comunicării.

Datele necesare pentru a determina data, ora şi durata comunicării cuprind:

a) în cazul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă: data şi ora iniţierii şi încheierii unei comunicări;
b) în cazul serviciilor de acces la internet, poştă electronică şi telefonie prin internet: data şi ora conectării la şi ale deconectării de la serviciul de acces la internet, adresa IP alocată dinamic sau static unei comunicări de furnizorul de servicii de acces la internet, precum şi identificatorul abonatului sau al utilizatorului înregistrat; 
data şi ora conectării la şi ale deconectării de la serviciul de poştă electronică sau de telefonie prin internet.

Datele necesare pentru identificarea tipului de comunicare cuprind:

a) în cazul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă: informaţii privind serviciul de telefonie utilizat;
b) în cazul comunicărilor prin serviciul de poştă electronică şi de telefonie prin internet: informaţii privind serviciul de acces la internet utilizat.

Datele necesare pentru identificarea echipamentului de comunicaţie al utilizatorului sau a dispozitivelor ce servesc utilizatorului drept echipament cuprind:

a) în cazul reţelelor de telefonie fixă: numărul de telefon apelant şi numărul de telefon apelat;
b) în cazul reţelelor de telefonie mobilă: numărul de telefon al apelantului şi numărul de telefon apelat; identitatea internaţională de abonat mobil (IMSI) a apelantului; identitatea internaţională a echipamentului mobil (IMEI) a apelantului; identitatea IMSI a apelatului; identitatea IMEI a apelatului; în cazul serviciilor anonime preplătite: data şi ora activării iniţiale a serviciului, precum şi identificatorul celulei din care a fost activat serviciul;
c) în cazul serviciilor de acces la internet, poştă electronică şi telefonie prin internet: numărul de telefon al apelantului în cazul accesului prin dial-up; linia DSL sau alt punct terminal al celui care iniţiază comunicarea.

Datele necesare pentru identificarea locaţiei echipamentului de comunicaţii mobile cuprind:

a) identificatorul celulei la începutul comunicării;
b) datele care permit stabilirea localizării geografice a celulelor, prin referire la identificatorul acestora, pe durata în care datele comunicării sunt reţinute.

Potrivit proiectului de lege, furnizorii de reţele publice de comunicaţii şi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, pe lângă datele reţinute potrivit prezentei legi, pot reţine, sub rezerva consimţământului, şi alte date necesare activităţii lor comerciale, şi anume pentru facturare sau plăţi pentru interconenctare, precum şi date prelucrate potrivit legii, la cererea clienţilor, în scopuri de comercializare ori în vederea furnizării de servicii, numai cu acordul prealabil al persoanei ale cărei date sunt prelucrate.

La finalul celor 6 luni, toate datele reţinute trebuie să fie distruse prin proceduri automatizate, ireversibil.

Justificări

În nota de fundamentare a proiectului de lege, se arată că datele referitoare la utilizarea comunicaţiilor electronice sunt deosebit de importante şi, în consecinţă, reprezintă un instrument valoros în vederea prevenirii, cercetării, descoperirii şi urmăririi penale a infracţiunilor şi, în special, a criminalităţii organizate.

“Dată fiind importanţa datelor de trafic şi localizare pentru cercetarea, descoperirea şi urmărirea penală a infracţiunilor, după cum s-a demonstrat prin cercetări şi experienţa practică a mai multor state membre, la nivel european s-a simţit nevoia de a se asigura că datele generate sau prelucrate în cursul furnizării serviciilor de comunicaţii, sunt păstrate pentru o anumită perioadă, de către furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii”, susţine ministerul condus de Valerian Vreme.

Potrivit aceleiaşi note, în data de 15 martie 2006 a fost adoptată Directiva 2006/24/CE privind reţinerea datelor generate sau procesate în cadrul activităţii de furnizare de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii şi de modificare a Directivei 2002/58/CE. Directiva 2006/24/CE prevede obligaţia furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii de a asigura crearea unor baze de date în vederea păstrării, pe o perioadă de timp cuprinsă între 6 şi 24 de luni, sub rezerva condiţiilor prevăzute de directivă şi a avut ca termen limită de transpunere data de 15 septembrie 2007.

Întrucât termenul pentru transpunere a Directivei 2006/24/CE expirase, în data de 27 noiembrie 2007 Comisia Europeană a trimis României o scrisoare privind declanşarea primei faze a procedurii de încălcare a acquis-ului comunitar – punerea în întârziere, în conformitate cu prevederile art. 258 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (fostul art. 226 din Tratatul CE), pentru ne-comunicarea măsurilor naţionale de transpunere a Directivei 2006/24/CE, iar la 23 septembrie 2008, un aviz motivat prin care invita România să ia măsurile necesare de conformare cu acquis-ul comunitar în cauză.

Urmare a acestei aviz motivat, Parlamentul României a adoptat la 18 noiembrie 2008 Legea nr. 298 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, precum şi pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.

Ulterior, la data de 8 octombrie 2009, Curtea Constituţională a României a constatat, prin decizia nr. 1258, că dispoziţiile Legii nr. 298/2008 sunt neconstituţionale, legea fiind abrogată.

“În contextul în care legea de transpunere a Directivei 2006/24/CE nu mai produce efecte juridice, iar România nu a adoptat noi norme legislative de transpunere a acestei Directive, Comisia Europeană a declanşat împotriva autorităţilor române o nouă acţiune de punere în întârziere (conform scrisorii nr. C(2011) 4111 din 16 iunie 2011) – cauza 2011/2089, prin care solicită transmiterea măsurilor naţionale privind transpunerea directivei în cauză, în termen de două luni de la data primirii adresei”, sustine Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale.

Potrivit aceluiaşi document, proiectul de lege ar trebui adoptat pentru a evita intrarea în cea de-a doua fază a procedurii de infringement.

“Tu ce parere ai?  Te rog sa lasi un comentariu mai jos”




Sursa: Fata nevazuta a lumii….

10 ianuarie 2012

Tehnici de manipulare (partea a VII-a) – Legea Insuficientei


de Bruno Medicina, Leader Communications

Stiti, desigur, ce este o eclipsa de soare si cum se produce ea. Si mai stiti ca un astfel de fenomen nu este vizibil decat dintr-o anumita zona de pe glob, fapt care determina zeci de mii de persoane sa se deplaseze in zona respectiva pentru a prinde spectacolul in toata maretia lui. Ca o paranteza, persoanele cu simtul afacerilor mai dezvoltat prevad aceasta influenta turistica si pregatesc din timp exploatarea financiara a evenimentului.
Se pune insa intrebarea: ce anume ii impinge pe oameni sa vina din toate colturile Pamantului?
Nu vorbesc de motivatia oamenilor de stiinta care vin sa-si faca obisnuitele observatii despre curbarea luminii in camp gravitational si nici de cea a exaltatilor care asteapta sfarsitul lumii.  Vorbesc de marea masa a turistilor care cheltuiesc, fiecare, mii de dolari si care parcurg mii de kilometri pur si simplu pentru a sta 4 minute in intuneric.
E adevarat, o eclipsa de soare este un fenomen maret si spectaculos, totusi explicatia nu poate fi doar aceasta. Raspunsul corect se contureaza doar dupa ce ne punem si o alta intrebare: eclipsa s-ar bucura de tot atata atentie daca ar avea loc in fiecare luna?

Legea nr.7: Legea Insuficientei
Legea aceasta spune ca dorinta noastra de a avea un anumit produs creste foarte mult daca produsul respectiv ne este prezentat ca fiind in cantitate limitata sau greu de obtinut.
Mai mult, interzicerea accesului la ceva care ne era de obicei la indemana ne face sa dorim imediat acel lucru, chiar daca inainte nici nu ne gandeam ca exista.

Cum stie orice student la economie, principiul insuficientei bunurilor sta la baza oricarui sistem economic si constituie, alaturi de utilitate si de dezirabilitate, un element fundamental al legii cererii si ofertei (un exemplu banal: o canistra cu apa poate avea valori diferite, in functie de locul in care ne gasim – in cea mai ploioasa regiune a globului sau in mijlocul Saharei).
Si nu trebuie sa fim economisti sau psihologi pentru a intelege ca atunci cand ne este interzis, acel ceva ni se pare mai atractiv si mai pretios.
Mai putin evident este gradul in care este folosita aceasta lege pentru a ni se crea artificial o senzatie de insuficienta si, in consecinta, o exacerbare a dorintei de a avea produsul care ni se propune.
Exemplele, ca de obicei, sunt nenumarate. Sa vedem cateva:
-O oferta este prezentata ca fiind valabila un timp limitat
“Numai pana la sfarsitul saptamanii puteti cumpara produsul X la pretul Y!”
In cazul unor sisteme de vanzare mai agresive, cum ar fi vanzarea “usa la usa”, legea Insuficientei este dusa la extrem: “Cumparati acum ori niciodata!”
Clientul este pus intr-o stare de urgenta, datorita insuficientei timpului de a analiza daca are chiar atat de mare nevoie de produsul respectiv.
(Nota: oferta valabila “pana la lichidarea stocului” ascunde, de obicei, un procedeu pe cat de subtil, pe atat de necinstit – anume, dupa ce anuntul cu oferta respectiva v-a determinat sa intrati in magazin pentru a cumpara produsul, vanzatorul descopera ca acesta “tocmai s-a terminat”. Dar, cum nu se poate sa plecati cu mana goala, el va propune ceva aproape identic, la un pret mai mare, bineneteles.)

O varianta este prezentarea ofertei ca fiind limitata din punct de vedere al cantitatii: “Mai avem doar 15 bucati!”
-In Occident exista emisiuni de televiziune speciale, unde se promoveaza diverse produse si unde spectatorii pot telefona pentru a comanda, chiar in timpul emisiunii. Metodele de manipulare cel mai frecvent folosite sunt doua:
1. din cand in cand, pe ecran apare un semnal luminos si, daca sunati in perioada cat semnalul ramane pe ecran, beneficiati de o reducere;
2. intr-un loc vizibil de pe platou este afisat un contor care semnaleaza permanent cantitatea de produse ramase in urma comenzilor telefonice.

-O alta tehnica este sa se creeze o situatie, mai mult sau mai putin reala, de concurenta: daca doriti sa cumparati o masina sau un apartament, in mod automat vanzatorul va va spune ca deja mai sunt si alte persoane interesate si nu va ezita sa le aduca acolo (chiar daca e vorba de niste simpli figuranti).
-Cu ani in urma, cand cenzura cinematografica mai avea un sens, regizorii introduceau in mod intentionat niste scene “hard”, pentru a fi opriti de cenzura. Ca urmare, publicul considera filmul mult mai interesant si mai atragator. Si daca tot vorbim de interzicerea unor lucruri, ganditi-va la efectele masurii de interzicere a consumului de alcool in America anilor ’30: consumul a crescut imediat, iar mafia a prosperat (ar trebui sa se gandeasca la acest aspect si cei care lupta impotriva drogurilor).
___________________________
Teoretic, este destul de simplu sa ne dam seama cand un produs este cu adevarat insuficient si daca avem o nevoie reala de el. Problema este ca in astfel de situatii reactionam emotional si nu rational.
Cand avem senzatia ca ceva este pe terminate, reactia emotionala devine foarte puternica si e greu sa mai luam o decizie “la rece”.
Cati dintre noi nu au cumparat un obiect (care s-a dovedit apoi complet inutil) doar pentru ca “la pretul acela nu l-as fi gasit niciodata” sau pentru ca “era ultimul din stoc”?
Din acest motiv nu se poate da un sfat eficient si asta explica succesul aproape constant al acestei tehnici de manipulare.
Unica posibilitate de aparare este sa ne amintim faptul ca un produs rar nu este neaparat un produs bun si ca, in conditii normale, ceva ce se gaseste astazi se va gasi si maine.
___________________________
In incheierea serialului despre tehnicile de manipulare
Contrastul, Reciprocitatea, Coerenta, Dovada Sociala, Autoritatea, Simpatia, Insuficienta… Desigur, nu aici se termina lista posibilitatilor de manipulare pe care le are la dispozitie cineva care incearca sa ne impuna un anumit comportament. Dar cu putina atentie veti descoperi ca marea majoritate a tehnicilor folosite de manipulatori au la baza una sau mai multe din legile enumerate mai sus.
Cineva m-a intrebat daca aceste mecanisme sunt intotdeauna eficiente.  Evident, nu. Nici unul dintre aceste mecanisme automate de reactie nu rezista la o analiza rationala.
Dar realitatea este ca, pe zi ce trece, suntem inecati de o cantitate tot mai mare de informatii si de decizii care trebuie luate, astfel ca ne vedem obligati sa folosim aceste scurtaturi mentale pe care le ofera comportamentele automate. Nu avem disponibilitatea, timpul sau energia pentru a face o analiza completa a situatiei.
Din nefericire, prevad ca manipulatorii vor folosi din ce in ce mai frecvent aceste tehnici care, spre deosebire de alte sisteme mai brutale, se prezinta foarte naturale si inofensive.
Aceste tehnici au la baza mecanismele pe care oricare dintre noi le foloseste instinctiv in fiecare zi.

O data in plus, oricat de banal poate aparea acest sfat, unicul sistem adevarat de aparare este utilizarea inteligentei, pentru a obtine o judecata independenta.
Stiu ca vorbesc despre ceva din ce in ce mai rar, dar nu disper. Noroc!

9 ianuarie 2012

Tehnici de manipulare (partea a VI-a) – Legea Simpatiei


de Bruno Medicina, Leader Communications

Cateodata, vorbind despre mecanismele manipularii, am impresia ca exagerez incercand sa explic niste lucruri foarte evidente, pentru care nu ar fi nevoie, de fapt, de nici o explicatie.
Legile pe care le-am analizat in articolele anterioare, cand sunt folosite in scop de manipulare, mi se par asa de usor de descoperit incat nu-mi vine sa cred ca mai pot avea vreun efect.
Dar cand vad cum oamenii cad zi de zi in aceleasi capcane si cum manipulatorii se imbogatesc pe pielea victimilor lor fara nici o rusine si, mai ales, fara sa faca nici un efort de a gasi o metoda noua, originala, atunci ma gandesc ca ceea ce scriu nu este complet inutil.
De fapt, asa cum am mai spus, nu abilitatea manipulatorului joaca rolul principal, ci naivitatea incredibila a victimelor lor.
Am facut aceasta introducere pentru ca vreau sa va vorbesc despre cea mai banala si mai evidenta lege a manipularii, anume Legea Simpatiei.
Legea nr. 6: Legea Simpatiei
Legea aceasta spune ca vom accepta mult mai usor o cerere daca ea este facuta de un prieten sau de o persoana pe care o cunoastem si o stimam. In schimb, cand cererea vine din partea unui necunoscut, disponibilitatea noastra o sa fie in functie de cat de simpatica si placuta ni se pare persoana respectiva.
In loc sa pierdem timpul cu exemple, care in cazul acesta sunt banale (binenteles ca preferam sa cumparam ceva de la un vanzator care ni se pare simpatic, decat de la cineva care nu ne place deloc), mai bine sa incercam sa vedem ce factori ne determina sa simpatizam o persoana mai mult decat pe alta.
Si, desigur, cum sunt folositi acesti factori de catre profesionistii manipularii, pentru a obtine de la noi ceea ce doresc.
1.Aspectul fizic
Faptul ca persoanele cu un aspect placut au mai multe avantaje in majoritatea situatiilor vietii sociale este de necontestat. Explicatia?
Cercetarile au demonstrat ca persoanele frumoase, indiferent ca este vorba de barbati sau de femei, ni se par mai talentate, mai inteligente, mai pregatite si chiar mai cinstite si mai de incredere.
Prin urmare, lor le este mai usor sa-si gaseasca o slujba, sa obtina salarii mai bune si pedepse mai blande, daca sunt gasite vinovate de ceva.
Agentii comerciali cu aspect placut incheie sistematic mai multe afaceri decat colegii lor cu un aspect comun; la fel, politicienii care arata bine au sanse mai mari de a castiga alegerile, fara nici o legatura cu adevaratele lor capacitati.
Acest mecanism actioneaza la nivelul subconstientului si, drept urmare, nu vom analiza cat de mult suntem influentati de astfel de lucruri.
Sa nu ne mire, deci, ca toti cei care au facut din manipulare o meserie vor fi persoane dragute, puse intotdeauna la patru ace.
2.Asemanarea
Avem tendinta de a accepta mai usor cererile persoanelor cu care ne asemanam.
O sa-i ascultam cu mai mare placere pe cei care sunt din acelasi partid sau echipa, ori au aceeasi religie sau meserie cu noi.
La fel, asemanarile de pareri, trasaturi de caracter, stil de viata, fel de a se imbraca, acelasi loc de origine, zodia comuna etc. sunt elemente care, desi ne par mici si nesemnificative, ne determina sa-l consideram pe un interlocutor mai simpatic si mai de incredere.
Iar un manipulator poate gasi foarte usor puncte de contact, adevarate sau presupuse, pentru a se arata cat mai asemanator cu noi.
3.Complimentele
Descoperim aici niste dimensiuni absurde ale credulitatii omenesti: dorim cu atata disperare sa placem celorlalti (si suntem chiar stresati de acest lucru), incat suntem tentati sa credem, fara sa stam pe ganduri, toate laudele, indiferent de cine ni le face, chiar si atunci cand sunt false, facute cu scopul de a se obtine ceva de la noi.
Faceti cateva experimente in acest sens, rezultatele sunt uluitoare!
Daca, in plus, laudele tintesc un aspect la care noi tinem in mod special, acesta poate fi un dispozitiv diabolic (pe cat de banal) de a crea simpatie si disponibilitate. 
Un manipulator expert este in stare sa descopere aceste “zone” sensibile cu numai doua-trei intrebari bine puse si apoi sa le foloseasca din plin in avantajul lui.
4.Cooperarea
Apreciem mai mult pe cineva si suntem mai dispusi sa-l ascultam daca avem convingerea ca munceste impreuna cu noi pentru un obiectiv comun.
Profesionistii manipularii stiu perfect acest lucru si vor incerca sa sublinieze orice element de interes comun (daca nu exista un astfel de element, il vor inventa pur si simplu), pentru a demonstra ca scopul urmarit este acelasi, iar avantajul – reciproc.
Atrag atentia asupra abilitatii oamenilor politici de a proceda asa atunci cand trebuie sa ceara sacrificii poporului.
5.Asocierea de idei
Daca cineva ne da o veste proasta, suntem tentati sa-l privim cu antipatie, desi nu are nici o vina; e suficienta simpla asociere de idei pe care o facem (datorita unei serii de macanisme pe care nu avem spatiu sa le analizam, creierul pune automat in legatura doua lucruri sau stari de care ia cunostinta in acelasi timp, chiar daca nu aste nici o relatie logica intre ele).
Din acest motiv, fiecare incearca din instinct sa se asocieze cu lucruri pozitive si sa se tina departe de cele negative.
Ganditi-va la comportamentele diferite ale microbistilor cand echipa lor castiga, respectiv pierde…
Adevaratii maestri in domeniu sunt insa creatorii de reclame, care sunt in stare sa faca asocieri pozitive cu, practic, orice; uitati-va la multitudinea de obiecte de consum care, in reclame, apar alaturi de o fata frumoasa si aproape dezbracata si o sa intelegeti perfect ce vreau sa spun.
O cercetare a demonstrat ca niste subiecti, toti barbati, apreciau ca un automobil este mai performant, mai rapid si mai aratos daca alaturi de el aparea si o fata seducatoare. Dar nici unul nu a constientizat faptul ca prezenta ei i-a influentat parerea.
Asa ca, intr-o relatie personala cu voi, manipulatorul va face tot posibilul ca in mintea voastra el sa fie asociat cu o imagine pozitiva.
Cum sa ne aparam
Desigur, nu avem cum sa stim daca cineva ni se pare simpatic pentru ca intr-adevar este simpatic sau pentru ca a invatat foarte bine cum sa procedeze pentru a parea astfel.
Avem toti (sper!) multi prieteni care ne sunt simpatici si carora, la randul nostru, le suntem simpatici, dar asta nu inseamna ca tot timpul incercam sa ne manipulam unii pe altii (sau chiar asta inseamna? intrebarea este interesanta, voi reveni cu alta ocazie).
Spre deosebire de celelalte mecanisme pe care le-am analizat pana acum, aici apararea este mai simpla (cel putin teoretic), daca acordam ceva mai multa atentie relatiilor noastre cu ceilalti.
Trebuie sa ne concentram asupra fondului problemei despre care este vorba, stergand din mintea noastra, pe cat posibil, asocierile artificiale.
Concret, daca vreti sa cumparati un calculator, un automobil sau un aspirator, sa va fie clar ca asta vreti sa faceti – sa cumparati un calculator, un automobil sau un aspirator; pe fata care ii face reclama nu v-o da nimeni, din pacate.
Prin prisma celor scrise pana acum, un vanzator profesionist stie ca trebuie sa se vanda pe sine insusi inainte de a vinde produsul, asa ca va folosi toate metodele de care am vorbit:
va fi imbracat elegant si curat, va va face complimente despre cravata pe care o purtati, va avea grija sa descoperiti ca sunteti amandoi pasionati de box si, in plus, va va ajuta sa obtineti o reducere din partea patronului.

Asta este valabil in orice negociere: daca reusiti sa delimitati, mental, obiectul negocierii de persoana cu care discutati, veti avea rezultatele cele mai bune.
Apropo de asocieri de idei si publicitate…
Ar fi interesant sa discutam despre apararea impotriva reclamelor proaste, dar m-as simti ca Don Quijote in lupta cu morile de vant.
Obraznicia reclamelor pare sa nu aiba limite si grav este ca nimeni nu are chef sa i se opuna. Dau doua exemple:
1)Intr-o revista medicala australiana era o reclama la un carucior pentru handicapati. In carucior, binenteles, statea o fata in bikini, iar o alta fata, tot in bikini, dar cu un halat alb descheiat, il impingea. No comment!
2)In Italia, un pliant al unei firme particulare de incinerari prezenta o familie foarte zambitoare, cu o fetita dragalasa care tinea in mana un borcan si spunea: “Aici este bunicul meu iubit”.  Inca un “No comment”.
Ce sa mai spun? Va dau acelasi sfat pe care vi l-am dat si pana acum, la sfarsitul fiecarui articol: daca aveti minte, folositi-o!

preluare de pe sursa: