MITURILE IUBIRII

„De ce mi-a fost dat sa ma îndragostesc de un baiat care are prietena?”
„De m-am îndragostit de tipa aia super... care e cu altul?” „De ce? Cu ce-am
gresit!”

Am auzit poate prea des astfel de întrebari ca sa le mai ignor... fapt pentru care scriu acest articol. Problemele „de iubire” nu se vindeca citind un articol dintr-un site de pe net, dar întelegerea e primul pas spre eliberarea de suferinta.

Aceste întrebari si le pun tinerii aflati la primele întalniri cu... dragostea. Dar uneori nu le dau pace nici celor ce au trecut de prima tinerete. Si-atunci haideti sa înlaturam o parte din aceste semne de întrebare, sa aducem un pic de Lumina în aceste sufletele pornite în cautarea fericirii, ce merg deseori spre directii gresite, spre locuri unde se vor rataci prin tenebre.

A fi îndragostit si a iubi NU sunt cuvinte, nici sentimente ori senzatii sinonime! Desi la prima vedere par asa.

Dar sa le luam pe rand... mentionand ca aici ma refer la relatii umane, nu la alte tipuri de iubiri...

A FI INDRAGOSTIT – acest sentiment se refera la o relatie de natura sexuala. Presupune atractie fizica, dorinta de a fi mereu împreuna, iar uneori si admiratie în fata unor calitati morale sau aptitudini ale celui în cauza. Dintr-o astfel de relatie nu lipseste nici pasiunea, dependenta si deseori posesivitatea.

A IUBI – e un sentiment ce se refera la orice tip de relatie între oameni, dar si la relatia omului cu celelalte vietuitoare ale pamatului, cu natura si cu Dumnezeu. Presupune empatie, daruire, întelegere, altruism, iertare, non-dependenta, acordarea libertatii în orice situatie, respectarea personalitatii celuilalt, dorinta de a-l sti fericit.

Numai o fiinta ce este deja împlinita si echilibrata, o fiinta aflata în acord
armonic cu sine si cu Universul poate experimenta acest sentiment.

Nu depinde de ceilalti. Iubirea depinde de nivelul de constiinta. Exista o mare confuzie între a fi îndragostit si a iubi. Cat de usor le confudam..., pentru ca îndragostirea are într-adevar ceva comun cu iubirea. Dar adesea numai pentru putin timp. Starea de fericire, de plutire, de vis, de bucurie, de unire cu infinitul si cu divinitatea poate fi comuna ambelor sentimente. Durata acestei stari si modul de a reactiona în momentele dificile fac diferenta.

Iubirea spre deosebire îndragostire,nu se stinge o data cu prima atitudine negativa, o data cu o alegere ce nu ne este pe plac, sau o data cu plecarea celui iubit. Iubirea e întotdeauna neconditionata.

Atunci cand o relatie este numita iubire, dar e conditionata de ceva, ea poate fi orice, dar nu iubire. Poate fi admiratie, dorinta, necesitate ori atasament...

Iubirea este o stare a sufletului. Iubirea nu poate fi dezamagita, nici înselata. Admiratia însa da. Pasiunea se poate stinge, necesitatea se poate lasa înlocuita de o alta necesitate. Iubirea însa... nu piere niciodata. Iubirea nu depinde de nimic. Iubirea e... as putea spune fara sa gresesc un „grad spiritual”, o caracteristica a omului dobabdita în ani, sau secole de evolutie.

Iubirea are anumite grade de existenta în sufletul unui om, se afla in noi in
anumite... cantitati, chiar daca sentimentul în sine e perfect. Omul face doar
pasi spre perfectiune. Numai un om perfect, poate iubi perfect. Eu personal am
auzit doar de unul, si anume Isus Hristos, probabil ca mai sunt si altii...

Cine iubeste, iubeste si atat!

DE CE NE ÎNDRAGOSTIM?
Nu e nimic rau în a te îndragosti! Îndragostirea este o provocare din partea iubirii. Omul e provocat sa iubeasca. Daca reuseste ori ba, este problema lui.

Ne îndragostim pentru a învata sa iubim. Iubirea dintre barbat si femeie cand se
naste, trezeste în suflete cea mai puternica emotie ce poate exista pe Pamant.
Emotie pozitiva. O forta.

Cand ne îndragostim ne întalnim cu propriul sine, cu ce e mai frumos în noi si
dorim sa aratam acest lucru si sa daruim acest fapt. Nu e falsitate! Cand suntem
îndragostiti devenim într-adevar mai buni. Iar asta e... o lectie de iubire.

Problemele încep cand betia iubirii se estompeaza si ne trezim la realiate. Uneori e bine, alteori... nu ne place. Aici încep lectiile de adevarata iubire. Aici trebuie sa facem apel la maturitate si echilibru între binele propriului sine si binele celuialalt. Iar cine stie acest lucru va sti si va sti sa iubeasca.

Un om ce are iubire în suflet în relatia sa de cuplu va sti ca atat cunoasterea
celuilalt, cat si grija fata de el îi sunt necesare pentru a fi fericit, va sti ca atunci cand celalalt vrea cu orice pret sa plece, trebuie sa-i daruiasca libertatea, va sti ca fericirea sa e fericirea celuilalt. Va sti sa faca compromisuri, va sti sa ierte, sa astepte, sa uite, sa rada, sa cante, sa faca dragoste cu pasiune, sa daruiasca si sa primeasca în dar... Un astfel de om va sti de asemenea sa puna capat unui compromis devaforabil cresterii de sine, si uneori defavorabil si celuilalt.
Fapt numit – NONDEPENDENTA.

Iubirea e un cuvant foarte des folosit, însa pentru a denumi cu totul alte senzatii, emotii si sentimente ce nu sunt iubire. Iubirea nu e un sentiment prea des întalnit. Pot spune fara sa gresesc ca este o floare superba dar... foarte rara. Iubirea e perfecta, iar noi ne putem apropia de ea încet, încet, crescandu-ne cantitatea de iubire din suflet. Pentru ca misterele si frumusetea iubirii se învata toata viata.

Dincolo de relatiile ce implica atractia sexuala, uneori chiar si parintii fac
confuzii sub acest aspect, confundand posesivitatea, instinctul, ambitia lor sau
dorinta de a-si vedea propriile vise împlinite prin copii cu... iubirea.

Dar revenind la relatia de cuplu pot spune ca...

MITURILE IUBIRII sau altfel spus iluziile cu care le place anumitor oameni sa se amageasca cand se îndragostesc sunt multe si toate la fel de eronate.

Atunci cand "fiinta minunata" pe care abia am cunoscut-o ne face sa ne spunem în
taina sau chiar cu voce tare urmatoarele fraze, vom sti cu siguranta ca ne-am
îndragostit, însa suntem înca imaturi emotional si mai avem de lucru sub aspectul întelesului real al cuvantului iubire.

Frazele de mai jos de altfel nu sunt invetia mea, dar fiind întru totul de aceeasi parere cu autorul lor, le-am preluat aproape nemodificate, din cursul sau si anume cursul de psihologia cuplului al lui Adrian Nuta, un psihoterapeut excelent si un profesor (la Universitatea Bucuresti) foarte iubit de studenti si... fosti studenti.

- daca el/ea nu ma iubeste nu reprezint nimic, sunt un nimeni.
- daca îl/o pierd nu voi mai iubi niciodata pe nimeni.
- este sufletul meu pereche, unica persoana potrivita pentru mine.
- dragostea la prima vedere e cea adevarata, o recunosc din prima.
- daca ne iubim nu va conta niciodata ca... nu...
- imi apartii, esti al mea/a mea.
- partenerul perfect imi va satisface toate dorintele.
- daca ne simtim bine in pat atunci sigur e iubire.
- vom îmbatrani impreuna.
- nu ma va însela niciodata
- îl cunosc ca pe propria persoana sau chiar mai bine.
- are numai calitati.

ERORI LA ÎNCEPUTUL UNEI RELATII
- ignoram semnalele ce ar indica anumite probleme.
- credeam ca el/ea se va schimba.
- inventam scuze pentru el/ea.
- ne ascundem dupa deget nepunand anumite întrebari, de frica unui raspuns.
- facem prea repede compromisuri renuntand la valori si credinte personale în favoarea celuilalt.
- renuntam la anumite preocupari ce înainte ne faceau placere, ca vrea el/ea.
- credem ca sunt suficiente doar anumite calitati, precum banii sau frumusetea
fizica.

IUBIRE SAU DEPENDENTA?
În timp adevarata personalitate a partenerului iese la iveala, fie ca a ascuns-o
cu dibacie, fie ca am ignorat-o cu naivitate. Cu toate astea ne vine greu sa ne
separam de el/ea. Uneori nici comportamentul agresiv nu ne determina sa punem capat unei relatii. De ce? Pentru ca ne-am obisnuit cu ea, am devenit dependenti.

NEVOIA nu e tot una cu DEPENDENTA
Însa deseori confundam dorinta, nevoia de a nu mai fi singuri, nevoia de sex, nevoia de a fi admirati, sau multe alte necesitati atat de firesti si umane cu iubirea. Din astfel de relatii se nasc drame, povesti cu final trist, depresii, sinucideri, sau chiar dezicerea de cel mai frumoas lucru din lume, dezicerea de... iubire.

Poti avea nevoie de cineva, dar sa nu fii dependent de el. Poti avea nevoie de el/ea, dar daca el/ea e din “n” motive departe, viata e necesar sa continue, iar
nevoia de acela se va diminua fiind în mod firesc înlocuita de altele.

IUBIREA SI ÎNCREDEREA
Acordand încrederea noastra cuiva pe care îl iubim sau doar credem ca îl iubim,
ne deschidem subconstinetul catre acea persoana. Astfel îi dam putere asupra
sufletului nostru, îl lasam deseori sa ne conduca soarta, îl cedam din vointa.

IUBIREA SI COMPROMISUL
Compromisul e necesar si inevitabil într-un cuplu, dar numai pastrandu-ne un grad de libertate convenabil, un mod de exprimare deschisa a propriei personalitati, si posibilitatea de a alege sa mergem pe propriul nostru drum indiferent ce aspect al vietii avem în vedere.

IUBIREA NU ESTE UN MIT, ea ESTE.
Eu o caracterizez astfel:
- iubirea nu e romantica, dar contine în ea toate atributele romantismului.
- iubirea nu e slaba, dar contine în ea multa sensibilitate.
- iubirea nu e dura, dar contine în ea multa putere si forta.
- iubirea nu e în slujba cuiva, dar face multe servicii.
- iubirea nu e întotdeauna fermecatoare, dar contine în ea divinitatea.
Iar ceea tocmai v-am enumerat un pic mai sus, nu sunt mituri, nu-s povesti, sunt
adevaruri despre acea minunata stare pe care toti o dorim în suflet fie ca o
dorim constient sau nu, despre starea numita iubire.

La ce foloseste totusi aceasta distinctie dintre iubire si îndragostire?La acordarea importantei cuvenite fiecarui sentiment sau senzatii din viata noastra. Ne place sa ne îndragostim si este bine, însa de fapt, în secret, toti ne dorim SA IUBIM.


PRELUARE DUPA: Carla von Vlad www.lumeaspirituala.ro