Se afișează postările cu eticheta iubire. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta iubire. Afișați toate postările

26 iulie 2013

Studentă româncă la Londra: “Dumnezeu a fost ucis de Occident, VREAU SĂ MĂ ÎNTORC ACASĂ!”

Autor: Silvana Chiujdea


Un site din Iaşi a preluat o scrisoare a unei românce, plecată la studii în Marea Britanie, ce circulă pe reţelele de socializare. Tânăra susţine că lumea occidentală este una în care credinţa a murit, un loc fără identitate, în care toţi se tem de extremism şi în care dorinţele şi năzuinţele personale sunt privite cu indiferenţă. Dezamăgită de mirajul străinătăţii tânăra scrie: “Dumnezeu a fost ucis de Occident, vreau să mă întorc acasă!”



Vă prezentăm integral scrisoarea studentei, preluată de site-ul 7est.ro, de pe rbnpress.info.

“Sunt studentă în Londra la una dintre cele mai bune universităţi europene. Sunt mândră că am reuşit să ajung aici şi le voi fi recunoscătoare părinţilor mei pt educaţie şi efortul material extraordinar pe care l-au depus pentru a mă trimite la studii de calitate mereu.


Dar mă deranjează teribil întrebarea tuturor „Te mai întorci?” Şi uimirea clară la auzul unui ferm „da”. Acest DA nu era atât de ferm înainte de a mă muta în Londra.  Înainte era un „mi-aş dori, dacă voi avea unde să mă întorc mă voi întoarce”.

Suntem o generaţie crescută într-o scârbă pentru patrie, am crescut cu Badea care înjura tara mereu, am crescut fiind educaţi să admirăm valorile occidentale „superioare” şi „ideale”.

Credem că politica, cultura şi educaţia cât mai internaţională este foarte benefică, credem În globalizare, suntem de acord câteodată că România e frumoasă dar păcat că e locuită şi parcă tot mai bine e în Londra… Români scumpi, cât putem să ne înşelăm…

Ce este Occidentul….?

Un loc care nu mai are identitate, globalizarea îi distruge încet încet toate tradiţiile, cenzura comunismului bolşevic s-a transformat în a fi , trăieşti cu riscul ca un islamist extremist poate să bombardeze pentrut Allahul lui locuitorii unei ţări în care el s-a mutat, istoria nu mai poate fi spusă pt că poate jigni anumite popoare, copiii pot fi ucişi în pântece de către propria lor mamă - avortul fiind văzut că o metodă contraceptivă în loc să i se spună crimă, Crăciunul şi Pastele precum şi alte tradiţii străvechi subt doar un prilej de marketing , aici nu există nici un pic de profunzime,; relaţiile dintre oameni sunt pur profesionale, prietenia, iubirea sunt toate o afacere, tot ce facem e pentrut CV şi când vrem să ne căsătorim găsim noi pe perfectmatch.com ceva nu?

Lumea discuta oameni, nimănui nu îi pasă ce gândeşti, ce simţi ce îţi doreşti. 

Puţini mai ştiu să iubească, feminismul distruge relaţiile bărbat femeie tot mai mult, gender role este considerat învăţat aşa că nu mai învăţăm copiii de mici să se comporte ca băietei sau fetiţe ci îi lăsăm pe ei să îşi aleagă ce sex vor să aibă, ajungându-se la un nr imens de homosexuali creaţi de societate, Dumnezeu a fost ucis de Occident.

De ce oare admiram atât de mult haosul Europei vestice?

Noi avem oameni, noi ştim să trăim, noi radem că fugim cu nasu de acasă o săptămână în munţi cu corturile.

Noi ne salutăm cu „Doamne ajută!”

Noi avem un pământ binecuvântat de oasele şi sângele atâtor martiri… De ce s-au sacrificat atâţia romani pt viitorul nostru şi noi fugim ca vitele în Occident?

De ce acceptăm ca Securiştii comunişti să ne conducă în continuare prin politica şi educaţie?

De ce acceptăm ideile occidentale cu braţele deschise?

De ce acceptăm ca bărbaţii noştri să fie carne de tun pt NATO dar nu suntem în stare să ne recuperăm Moldova de peste Prut după atâţia ani de la căderea comunismului?

De ce acceptăm ca în continuare memoria luptătorilor anticomunişti să fie călcată în picioare şi la 22 de ani de la aparenta schimbare a regimului încă nu le sunt recunoscute meritele? 

De ce eşti drogată scumpa Românie cu iluzii occidentale?

În Occident unde pleacă bieţii romani să facă o pâine, germanii, francezii, englezii îi tratează ca pe nişte sclavi, fiind roman eşti privit ca o subrasa, în Anglia un non-european are mai multe drepturi şi privilegii doar datorită faptului că a trăit sub dominaţia imperiului pt decenii…

Şi noi românii care avem o ţară superbă, un pământ fertil, plin de zăcăminte, Roşia montană, delta, Carpaţii, Dunărea, Marea Neagră stăm să cerşim şi să ne umilim pt o pâine prin Anglia, Italia şi Spania….

Îmi plânge inima când văd cum sunt trataţi pe pământ străin când acasă la ei puteau mânca din belşug, dacă nu ar fi fost lăcomia hoţilor de la putere… care au vândut țara pe nimic.

VREAU SĂ MĂ ÎNTORC ÎN ROMÂNIA cu toate că nu voi avea niciodată banii pe care i-aş avea lucrând aici. Dar cum spunea tatăl lui Nicolae Steinhardt: vei avea zile frumoase dar nopţile îţi vor fi îngrozitoare.

Omul nu are numai trup de hrănit, mai e şi sufletul. Şi mai distrugătoare este setea şi foamea sufletului îndepărtat de pământ şi de neam decât foamea trupească…

Aşa că români, plecaţi, plecaţi la studii, plecaţi ca să vedeţi în ce hal a ajuns occidentul liberal, plecaţi şi învăţaţi să vă iubiţi ţară şi realizaţi ce frumuseţe aţi lăsat în urmă.

Şi apoi ne vom întoarce cu toţii, valuri valuri, cu şi mai multă forţă şi dorinţa de schimbare, şi după 68 de ani de asuprire, România va fi a românilor din nou, aşa să ne ajute Dumnezeu!”



EVZ.ro 

1 februarie 2013

RUGACIUNEA pentru ALTUL


Rugaciunea pentru altul
De multe ori am fost intrebata daca e bine sa ne rugam pentru altii, insa de si mai multe ori am fost intrebata de ce rugaciunea pentru altul nu are nici un efect. Dincolo de
filozofia binelului din care decurge aceasta practica, respectiv “e bine sa faci bine”, “e bine sa iti iubesti vrajmasul”, “e bine nu treci indiferent fata de suferinta altuia”, exista o realitate ce nu o putem schimba doar prin bunele intentii: traim intr-un univers alcatuit din informatie si energie, ce se manifesta in stari, conditii, actiuni si situatii conform legilor karmice.
Altfel spus, exista legi spirituale ce se aplica automat, iar in spatele lor exista doua aspecte importante ale vietii noastre:


PLATILE KARMICE si LIBERUL ARBITRU.

Dar sa le luam pe rand si sa intelegem mai intai…


DE CE E NECESARA PRACTICA RUGACIUNII.

Orice ar face omul, oricat de bine intentionat ar fi, nu poate face nimic fara voia, acordul si ajutorul lui Dumnezeu. A te ruga, inseamna in primul rand, o dovada de smerenie, cu sensul de recunoastere interioara a puterii divinie, care este in noi toti, dar si in jurul nostru si a faptului ca Dumnezeu ne este superior. El a creat planete, galaxii, ceruri, sau altfel spus lumi vazute si nevazute, a creat omul si multe alte tipuri de fiinte insufletite. Omul ii seamna, omul poate crea multe, insa aria lui de creatie este limitata, la propriul destin, la propria viata. A lui si a celor din jur.
A te ruga inseamna a face legatura dintre puterea divina care se afla practic in interiorul ADN-ului nostru, si puterea divina cosmica. Altfel… luptam cu viata singuri. Si e mai greu.


CAT DE EFECIENTA ESTE O RUGACIUNE

Aici intervine puterea personala a fiecaruia, altfel spus zestrea karmica. Unii cu un trecut bogat in ale spiritualitatii vin deja cu un nivel de constiinta mai inalta si uneori cu ceea ce in mod popular se numeste har. Exista oameni cu har, adica cu darul de a lua legatura mai usor cu Dumnezeu. Cu puterea de a-si face implinite rugaciunile.
Altii vin cu incarcaturi negative, iar rugaciunea le este necesara, insa eficienta ei este scazuta, cel putin la inceput. Le trebuie exercitiu, practica in rugaciune, si mai ales iubire de divinitate, insistenta si rabdare.
In anumite cazuri, rugaciunea poate tine loc de plata karmica. Ea consta intr-o alegere
constienta de a-si plati greselile trecute, prin dedicarea unui anumit timp din viata rugaciunii.
De ce ii trebuie lui Dumnezeu acest lucru?
Nu-I trebuie. Insa sulfetului uman ii trebuie. Pentru ca el, astfel, isi reface legaturile cu
energia divina din interiorul si din exteriorul sau. Isi afirma astfel intentia de a respecta legile cosmice, recunoasterea greselilor si recunoasterea suprematiei Creatorului. Deci, rugaciunea, este de folos sufletului uman, nu Entitatii cosmice inteligente numita Dumnezeu.
Cand vorbim despre eficienta unei rugaciuni, vorbim in general, nu avem in vedere doar
rugaciunea pentru altul.


DE CE NU ESTE EFICIENTA UNEORI RUGACIUNEA PENTRU ALTUL?

Din patru grupuri de motive, luate toate la un loc, sau luate alternativ:

1. Persoana pentru care ne rugam este multumita de sine si nu doreste sa se schimbe.
Unele secrete ale lumii spirituale
"Materia este derivata din minte, si nu mintea din materie"- Cartea tibetana a marii eliberari -
"Tu esti intregul univers. Tu esti in tine si totul este in tine. Soare, luna si stele se invirt in tine." - Swami Muktananda -
Lumea spirituala este lumea unde totul este posibil. Este Lumea din care se naste realitatea. poate exista in planul fizic, daca nu a fost intii nascut in Lumea spiritului. Dar cine determina ce si cum se naste? Sau mai bine spus in ce masura putem controla aceasta Lume? Este numai lumea lui Dumnezeu sau ratacesc prin ea si alt tip de
entitati apartinand altor lumi? (continuarea aici)
Considera ca este bine asa cum este, si continua in mod constient acelasi comportament gresit pentru care altul se roaga sa nu-l mai faca. De exemplu: sa bea in continuare, sa fumeze, sa leneveasca, sa duca o viata sexuala dezordonata dincolo de legile morale si divine, sa-i atace pe altii, etc.

2. Cel care se roaga pentru altul nu doreste decat sa-si impuna in viata acestuia propria vointa.

3. Persoana pentru care ne rugam, nu se roaga niciodata, este atee, nu are nici o dorinta de a se apropia de Dumnezeu, nu crede, nu il intereseaza nimic legat de viata spirituala. Pur si simplu nu vrea, nu considera eficienta aceasta practica, cu toate ca are probleme in viata, in general de natura karmica, i s-a spus ce trebuie sa faca, dar continua sa refuze orice fel de rugaciune.
Considera ca nu greseste cu nimic, ci doar ca a avut ghinion, ca ceilalti sunt vinovati pentru situatia sa, neconstientizand astfel ca toti suntem creatorii propriei noastre vieti. Ca venind cu o karma grea, o putem schimba prin rugaciune. O astfel de persoana nu isi poate invata lectiile karmice, in consecinta nu poate evolua.
Iar unicul interes al Universului este sa evoluam spiritual, nu doar sa ne simtim bine pe
Pamant. Viata pe Pamantul scoala, nu este o vacanta, desigur acest ultim aspect este permis, posibil si realizabil in anumite conditii, si anume, atunci cand iesim din platile karmice.

4. Cel pentru care ne rugam, crede si practica si el rugaciunea. Insa cel care se roaga pentru altul, are el insusi propriile greseli karmice, deci un program de viata. El se poate afla in una din urmatoarele situatii:
- fie nu are putere in rugaciune, datorita greselilor din vietile trecute, sau din alta viata,
- fie are o legatura karmica cu cel care se roaga pentru el, legatura ce poate consta intr-o plata karmica de suferinta, intr-o lectie de rabdare, de iubire sau de alt gen. Lucru ce ii priveste pe amandoi, iar lantul karmic nu se poate rupe decat in anumite conditii, si invatand anumite lectii. Caz in care rugaciunea poate aduce intelepciunea necesara rezolvarii situatiei, constientizarea problemei, inspiratie, intuitie si in timp… schimbarea dorita.
- Fie persoana pentru care ne rugam are o karma grea, liber aleasa din perspectiva sa de spirit, altfel spus, inainte de intrupare, caz in care rugaciunea altuia nu poate decat sa ii faca suferinta mai usoara si nicidecum sa-i schimbe total viata si situatia.
5. Cel care se roaga pentru altul o face pentru ca vrea gloria lumii. Adica se roaga pentru a demonstra celuilat sau altora ca „el poate”, ca el e „mai bun” ca „are o relatie deosebita cu Dumnezeu” sau har si sfintenie.
Sau nu are nici o empatie pentru celalalt, ci se roaga pentru a-i demonstra lui Dumnezeu cat e el de bun. E bine de stiut, glasul mandriei, nu ajunge sa fie ascultat de Dumnezeu.
Cel care se roaga, este o persoana de vibratie joasa, birfitoare, invidioasa, altfel spus fara a avea un nivel ridicat de constiinta, si uneori gandul repetat care o anume persoana, fie el si sub foarta de rugaciune acesteia chiar ii poate dauna.

CAND ESTE EFICIENTA RUGACIUNEA PENTRU ALTUL.

Este eficienta atunci cand:
- persoana pentru care ne rugam practica si ea rugaciunea; Energiile se unesc, iar vorbele lui Iisus devin adevarate: „Unde sunt doi si se roaga acolo voi fi si Eu.”
- persoana pentru care ne rugam se afla intr-o situatie in care nu se poate ajuta singura,
respectiv boala grava, accident;
- cand cel pentru care ne rugam este copil, handicapat, prea batran.
- cand suntem datori fata de acea persoana, fie chiar si cu o rugaciune, nu trebuie sa stim asta, dar o simtim. Lucru nevazut, insa extrem de important.

RASPUNSUL LUI DUMNEZEU
Dumnezeu ne asculta intotdeauna rugaciunile. Uneori ne raspunde rapid, alteori pot trece ani, sau sa ne rugam o viata degeaba.
Uneori lipsa unui raspuns pozitiv, ne conduce spre o situatie mai buna. Alteori ne conduce spre intelegerea unei lectii karmice.
Exista rugaciunea de prelure a pacatelor, in mod voluntar, de catre cel ce se roaga catre
celalalt.
Dar exista si preluarea de energii negative atunci cand insistam sa ajutam pe cineva care nu doreste sa fie ajutat, care reneaga pe Dumnezeu, sau care persista in greseala constient. La fel este si atunci cand cerem ceva injust, incorect, imoral. Mai simplu spus, atunci cand insistam mult in a ne ruga pentru a ajuta pe cineva sa faca rau sau sa-si faca rau. Chiar daca noi sau el, nu stim ca ceea ce cerem e rau din punct de vedere spiritual. Sufletul stie, un sentiment apasator de neliniste, tot vom avea.
Inainte de a ne ruga pentru altii, e necesar sa stim sa ne rugam pentru noi. E necesar sa avem noi o inima curata si iubire pentru Dumnezeu.
O persoana cu o constiinta inalta, cu practica in rugaciune, iar practica se face in ani, detine mult mai multa putere de a schimba realitatile din viata sa, dar si implicit pe ale celor din jurul sau.

Binecuvantare
Binecuvantat fii Tu Doamne… si binecuvantate fie fiintele, creatiile Tale.
Binecuvantat fie Cerul… si binecuvantat fie Pamantul.Rugaciunea pentru altul
De multe ori am fost intrebata daca e bine sa ne rugam pentru altii, insa de si mai multe ori am fost intrebata de ce rugaciunea pentru altul nu are nici un efect. Dincolo de
filozofia binelului din care decurge aceasta practica, respectiv “e bine sa faci bine”, “e bine sa iti iubesti vrajmasul”, “e bine nu treci indiferent fata de suferinta altuia”, exista o realitate ce nu o putem schimba doar prin bunele intentii: traim intr-un univers alcatuit din informatie si energie, ce se manifesta in stari, conditii, actiuni si situatii conform legilor karmice.
Altfel spus, exista legi spirituale ce se aplica automat, iar in spatele lor exista doua aspecte importante ale vietii noastre:


PLATILE KARMICE si LIBERUL ARBITRU.

Dar sa le luam pe rand si sa intelegem mai intai…


DE CE E NECESARA PRACTICA RUGACIUNII.

Orice ar face omul, oricat de bine intentionat ar fi, nu poate face nimic fara voia, acordul si ajutorul lui Dumnezeu. A te ruga, inseamna in primul rand, o dovada de smerenie, cu sensul de recunoastere interioara a puterii divinie, care este in noi toti, dar si in jurul nostru si a faptului ca Dumnezeu ne este superior. El a creat planete, galaxii, ceruri, sau altfel spus lumi vazute si nevazute, a creat omul si multe alte tipuri de fiinte insufletite. Omul ii seamna, omul poate crea multe, insa aria lui de creatie este limitata, la propriul destin, la propria viata. A lui si a celor din jur.
A te ruga inseamna a face legatura dintre puterea divina care se afla practic in interiorul ADN-ului nostru, si puterea divina cosmica. Altfel… luptam cu viata singuri. Si e mai greu.


CAT DE EFECIENTA ESTE O RUGACIUNE

Aici intervine puterea personala a fiecaruia, altfel spus zestrea karmica. Unii cu un trecut bogat in ale spiritualitatii vin deja cu un nivel de constiinta mai inalta si uneori cu ceea ce in mod popular se numeste har. Exista oameni cu har, adica cu darul de a lua legatura mai usor cu Dumnezeu. Cu puterea de a-si face implinite rugaciunile.
Altii vin cu incarcaturi negative, iar rugaciunea le este necesara, insa eficienta ei este scazuta, cel putin la inceput. Le trebuie exercitiu, practica in rugaciune, si mai ales iubire de divinitate, insistenta si rabdare.
In anumite cazuri, rugaciunea poate tine loc de plata karmica. Ea consta intr-o alegere
constienta de a-si plati greselile trecute, prin dedicarea unui anumit timp din viata rugaciunii.
De ce ii trebuie lui Dumnezeu acest lucru?
Nu-I trebuie. Insa sulfetului uman ii trebuie. Pentru ca el, astfel, isi reface legaturile cu
energia divina din interiorul si din exteriorul sau. Isi afirma astfel intentia de a respecta legile cosmice, recunoasterea greselilor si recunoasterea suprematiei Creatorului. Deci, rugaciunea, este de folos sufletului uman, nu Entitatii cosmice inteligente numita Dumnezeu.
Cand vorbim despre eficienta unei rugaciuni, vorbim in general, nu avem in vedere doar
rugaciunea pentru altul.


DE CE NU ESTE EFICIENTA UNEORI RUGACIUNEA PENTRU ALTUL?

Din patru grupuri de motive, luate toate la un loc, sau luate alternativ:

1. Persoana pentru care ne rugam este multumita de sine si nu doreste sa se schimbe.
Unele secrete ale lumii spirituale
"Materia este derivata din minte, si nu mintea din materie"- Cartea tibetana a marii eliberari -
"Tu esti intregul univers. Tu esti in tine si totul este in tine. Soare, luna si stele se invirt in tine." - Swami Muktananda -
Lumea spirituala este lumea unde totul este posibil. Este Lumea din care se naste realitatea. poate exista in planul fizic, daca nu a fost intii nascut in Lumea spiritului. Dar cine determina ce si cum se naste? Sau mai bine spus in ce masura putem controla aceasta Lume? Este numai lumea lui Dumnezeu sau ratacesc prin ea si alt tip de
entitati apartinand altor lumi? (continuarea aici)
Considera ca este bine asa cum este, si continua in mod constient acelasi comportament gresit pentru care altul se roaga sa nu-l mai faca. De exemplu: sa bea in continuare, sa fumeze, sa leneveasca, sa duca o viata sexuala dezordonata dincolo de legile morale si divine, sa-i atace pe altii, etc.

2. Cel care se roaga pentru altul nu doreste decat sa-si impuna in viata acestuia propria vointa.

3. Persoana pentru care ne rugam, nu se roaga niciodata, este atee, nu are nici o dorinta de a se apropia de Dumnezeu, nu crede, nu il intereseaza nimic legat de viata spirituala. Pur si simplu nu vrea, nu considera eficienta aceasta practica, cu toate ca are probleme in viata, in general de natura karmica, i s-a spus ce trebuie sa faca, dar continua sa refuze orice fel de rugaciune.
Considera ca nu greseste cu nimic, ci doar ca a avut ghinion, ca ceilalti sunt vinovati pentru situatia sa, neconstientizand astfel ca toti suntem creatorii propriei noastre vieti. Ca venind cu o karma grea, o putem schimba prin rugaciune. O astfel de persoana nu isi poate invata lectiile karmice, in consecinta nu poate evolua.
Iar unicul interes al Universului este sa evoluam spiritual, nu doar sa ne simtim bine pe
Pamant. Viata pe Pamantul scoala, nu este o vacanta, desigur acest ultim aspect este permis, posibil si realizabil in anumite conditii, si anume, atunci cand iesim din platile karmice.

4. Cel pentru care ne rugam, crede si practica si el rugaciunea. Insa cel care se roaga pentru altul, are el insusi propriile greseli karmice, deci un program de viata. El se poate afla in una din urmatoarele situatii:
- fie nu are putere in rugaciune, datorita greselilor din vietile trecute, sau din alta viata,
- fie are o legatura karmica cu cel care se roaga pentru el, legatura ce poate consta intr-o plata karmica de suferinta, intr-o lectie de rabdare, de iubire sau de alt gen. Lucru ce ii priveste pe amandoi, iar lantul karmic nu se poate rupe decat in anumite conditii, si invatand anumite lectii. Caz in care rugaciunea poate aduce intelepciunea necesara rezolvarii situatiei, constientizarea problemei, inspiratie, intuitie si in timp… schimbarea dorita.
- Fie persoana pentru care ne rugam are o karma grea, liber aleasa din perspectiva sa de spirit, altfel spus, inainte de intrupare, caz in care rugaciunea altuia nu poate decat sa ii faca suferinta mai usoara si nicidecum sa-i schimbe total viata si situatia.

5. Cel care se roaga pentru altul o face pentru ca vrea gloria lumii. Adica se roaga pentru a demonstra celuilat sau altora ca „el poate”, ca el e „mai bun” ca „are o relatie deosebita cu Dumnezeu” sau har si sfintenie.
Sau nu are nici o empatie pentru celalalt, ci se roaga pentru a-i demonstra lui Dumnezeu cat e el de bun. E bine de stiut, glasul mandriei, nu ajunge sa fie ascultat de Dumnezeu.
Cel care se roaga, este o persoana de vibratie joasa, birfitoare, invidioasa, altfel spus fara a avea un nivel ridicat de constiinta, si uneori gandul repetat care o anume persoana, fie el si sub foarta de rugaciune acesteia chiar ii poate dauna.

CAND ESTE EFICIENTA RUGACIUNEA PENTRU ALTUL.

Este eficienta atunci cand:
- persoana pentru care ne rugam practica si ea rugaciunea; Energiile se unesc, iar vorbele lui Iisus devin adevarate: „Unde sunt doi si se roaga acolo voi fi si Eu.”
- persoana pentru care ne rugam se afla intr-o situatie in care nu se poate ajuta singura,
respectiv boala grava, accident;
- cand cel pentru care ne rugam este copil, handicapat, prea batran.
- cand suntem datori fata de acea persoana, fie chiar si cu o rugaciune, nu trebuie sa stim asta, dar o simtim. Lucru nevazut, insa extrem de important.

RASPUNSUL LUI DUMNEZEU
Dumnezeu ne asculta intotdeauna rugaciunile. Uneori ne raspunde rapid, alteori pot trece ani, sau sa ne rugam o viata degeaba.
Uneori lipsa unui raspuns pozitiv, ne conduce spre o situatie mai buna. Alteori ne conduce spre intelegerea unei lectii karmice.
Exista rugaciunea de prelure a pacatelor, in mod voluntar, de catre cel ce se roaga catre
celalalt.
Dar exista si preluarea de energii negative atunci cand insistam sa ajutam pe cineva care nu doreste sa fie ajutat, care reneaga pe Dumnezeu, sau care persista in greseala constient. La fel este si atunci cand cerem ceva injust, incorect, imoral. Mai simplu spus, atunci cand insistam mult in a ne ruga pentru a ajuta pe cineva sa faca rau sau sa-si faca rau. Chiar daca noi sau el, nu stim ca ceea ce cerem e rau din punct de vedere spiritual. Sufletul stie, un sentiment apasator de neliniste, tot vom avea.
Inainte de a ne ruga pentru altii, e necesar sa stim sa ne rugam pentru noi. E necesar sa avem noi o inima curata si iubire pentru Dumnezeu.
O persoana cu o constiinta inalta, cu practica in rugaciune, iar practica se face in ani, detine mult mai multa putere de a schimba realitatile din viata sa, dar si implicit pe ale celor din jurul sau.

Binecuvantare
Binecuvantat fii Tu Doamne… si binecuvantate fie fiintele, creatiile Tale.
Binecuvantat fie Cerul… si binecuvantat fie Pamantul.
Binecuvantat fie Soarele si binecuvantata fie Luna… si fiecare zodie pusa de Dumnezeu pe instelatul Cer.

Atunci cand dorim sa schimbam o situatie in care suntem si noi si altii implicati, ii vom
schimba pe acestia, schimbandu-ne in primul rand pe noi. Este un adevar constatat. Uneori rugaciunea insasi ne va lumina mintea si ne va arata daca si cand trebuie sa renuntam a ne ruga pentru ceva.
Informatia, energia si fizica cuantica sunt realitati cu care jonglam fara sa stim, fara sa vrem.
Ele apartin lumii nevazutelor, dar lumea noastra nu e decat o umbra, o proiectie, a adevarului ce-l construim in interiorul nevazutului din noi.
Sa nu uitam, rugaciunea e o necesitate a sufletului si o slava adusa puterii divine din cosmos si din noi, o necesitate din pacate mult prea des neglijata.

Atunci cand dorim sa schimbam o situatie in care suntem si noi si altii implicati, ii vom
schimba pe acestia, schimbandu-ne in primul rand pe noi. Este un adevar constatat. Uneori rugaciunea insasi ne va lumina mintea si ne va arata daca si cand trebuie sa renuntam a ne ruga pentru ceva.
Informatia, energia si fizica cuantica sunt realitati cu care jonglam fara sa stim, fara sa vrem.
Ele apartin lumii nevazutelor, dar lumea noastra nu e decat o umbra, o proiectie, a adevarului ce-l construim in interiorul nevazutului din noi.
Sa nu uitam, rugaciunea e o necesitate a sufletului si o slava adusa puterii divine din cosmos si din noi, o necesitate din pacate mult prea des neglijata.

Carla von Vlad

preluare de pe sursa:
http://www.lumeaspirituala.ro/spiritualitate/rugaciunea-altuia.htm

26 noiembrie 2012

Puterea gandului bun


Bruno Medicina, copyright © by leadercommunications.com, toate drepturile rezervate. 


In orasul meu natal, Genova, am avut norocul de a cunoaste o persoana despre care pot spune ca mi-a marcat pozitiv existenta: o femeie care a condus un program radiofonic de mare succes, a scris o carte care a fost tradusa in peste 30 de tari, a dat zeci de interviuri pentru ziare, reviste si televiziuni din intreaga lume, reusind ca, in acelasi timp, sa fie la dispozitia celor care care aveau nevoie de un cuvint de incurajare, de sprijin.
Este posibil ca si dumneavoastra sa fi auzit de ea, mai ales datorita faptului ca un film despre viata ei a fost transmis in urma cu citeva luni la postul public de televiziune.
Contrar probabil asteptarilor, nu este vorba de o vedeta, ci de Rosanna Benzi, lovita, in copilarie, de o grava forma de poliomelita, care a condamnat-o la imposibilitatea de a se misca.
Desi fata aceasta si-a petrecut viata cu trupul inchis intr-un plamin artificial si nu a parasit niciodata camera de spital in care era instalata aceasta masinarie, intrebata de un ziarist daca nu se simte uneori "limitata", ea a raspuns: "Limitata? Unica limita pe care o admit este timpul, care nu-mi permite sa profit de toate posibilitatile pe care situatia mea le ofera".
Sigur, unii dintre dumneavoastra ar putea spune ca nu este vorba de un caz de exceptie. Sunt nenumarate exemplele in care fiinta umana a demonstrat capacitatea de a infrunta cu succes situatii aparent fara iesire. Renuntand la o retorica facila, care ar presupune comparatia cazului prezentat cu cei foarte multi,care au parte din ceea ce isi doresc si totusi viata intr-o permanenta nemultumire, este bine sa ne punem anumite intrebari.
Cum se explica faptul ca anumite persoane reusesc sa depaseasca groaznice nenorociri, transformand existenta lor aparent condamnata intr-un triumf, dintre cele mai diverse, "izbutesc" sa-si conduca vietile catre mediocritate, poate chiar dezastru?
De ce pentru cineva o nenorocire, un faliment, un ghinion reprezinta calea catre inertie si depresie nervoasa, in timp ce, pentru altcineva, acestea se constituie in impulsul catre autodepasire?
De ce acelasi fept, poate acelasi mijloc, aceeasi situatie determina rezultate atat de diferite?
Sau cu alte cuvinte, care este "diferenta ce determina diferenta" (nota: este intrebarea care va fi prezenta, intr-o forma sau alta, in toate articolele mele...).
Desigur, fiecaruia dintre noi i se poate intampla sa fie confruntat cu o sfidare de genul acesta si, de obicei, fara "preaviz".
Dar exceptand, binenteles, evenimentele de un tragism extrem, trebuie sa constientizam faptul ca a ramane fara serviciu, a da faliment, a fi parasit de sotie s.a.m.d. sunt lucruri care fac parte din viata.
Nu ar fi nemaipomenit daca ar exista un sistem prin care noi sa putem sa ne pregatim pentru a infrunta orice situatie cu spiritul pozitiv si a obtine astfel un rezultat pozitiv in ciuda tuturor greutatilor?
Sa ne amintim de cuvintele a doi importanti filosofi ai antichitatii: Epictetus - "Oamenii nu sunt afectati de dificultati, pe cat sunt afectati de opiniile pe care le au asupra acestor dificultati" - si Seneca - "Reactia noastra este ceea ce determina semnificatia faptelor".


cititi continuarea articolului, accesand linkul:


Secretul – totul sta in puterea gandului



SCRIS DE MIHAELA MUSAT


CoolRank: 8/10
Eu sunt creatoarea propriului meu destin. Este alegerea mea daca astazi sunt fericita si viitorul depinde in totalitate de forta gandurilor mele si de dorinta de a-mi construi viata asa cum mi-o doresc. In mare, acestea sunt ideile dinSecretul, aparuta in 2006, care a devenit deja una dintre cele mai cunoscute carti motivationale.

De la inceputul anului pana in prezent am citit cateva zeci de carti self-help, motivationale, psihologice, cum vreti sa le spuneti. Am trecut pe rand de la autorii consacrati, nume sonore cu zeci de titluri la activ, pana la ilustri anonimi, psihologi sau cercetatori debutanti, ale caror scrieri nu spun mare lucru. N-as putea spune de unde aceasta foame de auto-cunoastere, nu mi s-a intamplat nimic semnificativ in ultima perioada care sa-mi deschida pofta pentru acest gen si ma intreb si eu de unde apetitul asta exagerat pentru carti care cu ani in urma nu m-ar fi determinat nici macar sa le rasfoiesc.
Sa mai spun si ca acum am teancuri de acest gen langa pat si inca imi mai cumpar? Nu pot decat sa-mi dau cu presupusul si sa cred ca aceasta “bulimie” pentru cartile motivationale a venit la momentul potrivit, cand incerc sa-mi dau seama ce vreau in continuare de la viata si in ce masura pot fi arhitectul propriului meu destin. Prin urmare, era normal sa dau si peste Secretul, care a stat si la baza filmului cu acelasi nume.
Secretul este legea atractiei
Cartea nu are mai mult de 200 de pagini, si nici macar nu trebuie sa le parcurgeti pe toate pentru a afla raspunsul la intrebarea care macina pe toata lumea: “Cum pot deveni … (bogat, influent, respectat, iubit, etc.)?”. Raspunsul este unul singur: totul sta in legea atractiei.
Stim cu totii ca lucrurile asemanatoare se atrag, pe principiul “cine se aseamana, se aduna”. Vorbim aici insa la nivel de gandire, adica atunci cand gandim ceva, atragem ganduri asemanatoare catre noi. Cu alte cuvinte, daca putem concepe mintal ceea ce dorim si ne focalizam gandirea in aceasta directie, acel lucru va aparea in viata noastra. Cum spune John Assaraf, unul dintre contributorii cartii, “devenim ceea ce gandim cel mai mult, insa si atragem ceea ce gandim cel mai mult.” Adica exista si reversul medaliei – persoanelor care nu fac altceva decat sa se lamenteze toata ziua, legea atractiei le va aduce si mai multe situatii de care sa se planga.

cititi continuarea articolului, accesand linkul:


22 noiembrie 2011

S.N. Lazarev - Schimbarea Celorlalti Incepe Cu Schimbarea Noastra (video)


Lazarev este un binecunoscut terapeut de origine rusa, a carei serie de volume “Diagnosticarea Karmei” a fost rezultatul unei lungi perioade de cercetare si terapie, a numeroase seminarii sustinute in colturile lumii. Lazarev impartaseste din experientele sale si ale pacientilor sai, si concluziile la care a ajuns mai apoi. El a incercat atunci sa identifice cauzele bolilor si a alcatuit un sistem propriu de diagnosticare pe care l-a imbunatatit de-alungul carierei.
Dotat cu nişte calităţi ieşite din comun, S.N.Lazarev a început încă din tinereţe să practice, cu rezultate foarte bune, masajul bioenergetic. Parapsihologia şi medicina neconvenţională deveniseră o adevărată modă în Rusia anilor ´70, căreia nu i s-a sustras nici autorul cărţii de faţă. Au apărut într-un timp relativ scurt, foarte mulţi bioenergoterapeuţi care la prima vedere, făceau adevărate minuni. S.N.Lazarev s-a detaşat însă de toţi aceşti vindecători printr-un sistem original de abordare a metodelor medicinii neconvenţionale şi prin crearea unei teorii proprii privind utilizarea bioenergiei în terapie. Este vorba de fapt, nu doar de o simplă teorie ci de o descoperire senzaţională, cunoscută deja pe tot mapamondul şi care ar putea revoluţiona întreaga concepţie contemporană asupra diagnosticării şi tratării bolilor.

Aplicând „masajul” bioenergetic în tratarea pacienţilor săi, S.N.Lazarev a observat că boala de fapt nu se vindecă, ci migrează de la un organ la altul, lucru dovedit şi în cazul metodelor convenţionale de tratament la care recurge medicina contemporană „oficială”. De pildă, un pacient vindecat de ulcer gastric revine după aproximativ două luni cu o serioasă afecţiune renală, iar la şase săptămâni după vindecarea acesteia, pacientul se îmbolnăveşte de plămâni...
Asemenea cazuri, întâlnite cu sutele în practica sa, îl duc pe S.N.Lazarev la concluzia că, acţionându-se asupra bolii, se acţionează doar asupra efectului, cauza rămânând, în continuare, neschimbată. Lazarev meditează îndelung la acest fenomen, studiază cu seriozitate textele medicale şi filozofice ale Orientului antic, pentru a ajunge în cele din urmă la conceptul dekarmă.
Karma, noţiune preluată din filosofia orientală şi identificată de multe ori cu destinul, reprezintă în viziunea lui S.N.Lazarev, „un mecanism de răsplătire a faptelor pământeşti”. Cunoscând acest mecanism, (iar scopul cărţii acesta este), omul îşi poate ameliora starea de sănătate, dar şi destinul.
Diagnosticarea karmei. Sistemul autoreglării câmpurilor reprezintă debutul editorial al lui S.N.Lazarev, produs în trombă (concomitent la două edituri din spaţiul ex-sovietic) în 1994, fiind prima serie de şase cărţi cu titlul generic Diagnosticarea karmei.
Urmariti un film tradus in lb. romana cu S. N. Lazarev:

8 octombrie 2011

Rugaciunea Sfintei Cruci

Anunturi


 
Sa se scoale Dumnezeu, si sa se risipeasca vrajmasii Lui, si sa fuga de la fata Lui cei ce-L urasc pe Dansul.

Sa piara cum piere fumul, cum se topeste ceara de fata focului, asa sa piara demonii de la fata celor ce-L iubesc pe Dumnezeu si se insemneaza cu semnul Crucii, zicand:

Bucura-te, preacinstita si de viata facatoare Crucea Domnului, care gonesti demonii cu puterea Celui ce S-a rastignit pe tine, a Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos, Care S-a pogorat la iad, si a calcat puterea diavolului, si te-a daruit noua pe tine, cinstita Crucea Sa, spre izgonirea a tot vrajmasul.

O, preacinstita si de viata facatoare Crucea Domnului, ajuta-mi mie cu Sfanta Fecioara Nascatoare de Dumnezeu si cu toti Sfintii, in veci.

Amin.

21 septembrie 2011

Era Varsatorului – semne si semnale



Ar fi simplu sa pot spune ca Era Varsatorului va incepe la 12 decembrie 2012 si dupa aceasta data, lumea va deveni  un loc lipsit de griji, ca ne vom iubi neconditionat unii pe altii si Binele va fi singura lege care ne va calauzi. Realitatea insa, este complet diferita. Drumul catre Era Varsatorului ar putea fi asemanat cu miscarea unui ghetar . Un drum facut cu pasi mici si aproape imperceptibili, pasi masurati  in ani si decenii.

Schimbarile ce conduc spre Noua Era,  coincid si cu schimbarile legate de sistemele globale de putere, economie, credinta si nu in ultimul rand, de cele ecologice. Intuitia imi spune ca suntem extrem de aproape de sfarsitul Erei Pestilor ( cu aproximatie ultimul  grad din Era Pestilor).

Daca socotim ca primele 5 grade dintr-un semn si ultimele 5,  reprezinta o perioada de tranzitie si 1 grad este egal cu cca 72 ani, se pare ca mai  avem in fata inca multi, multi ani de tranzitie.

Cunosc multe persoane care incearca sa ma convinga ca am pasit deja in Era Varsatorului desi eu inca mai cred ca “lupta” cu multe dintre elementele ce caracterizeaza Pestii ( sistemele de credinta si gandire din intreaga lume, samd,) nu s-a terminat. Ca o religie este mai buna decat o alta, ca evident parerile sunt atat de categorice in favoarea uneia sau alteia, ca in intreaga lume exista inca sisteme duale( problemele Pestilor), imi arata ca nu am parasit inca aceasta era.

Cu ce ne vom confrunta in viitorul apropiat si indepartat, putem deslusi din semnele care ne sunt transmise si cum am putea sa profitam si sa le folosim  pentru desavarsirea noastra individuala si colectiva, este doar o problema de atentie si observare a vremurilor trecute.

Daca acceptam faptul ca “trecutul este prologul viitorului”si aruncam un ochi la perioada aprilie 1995 - decembrie 2003 cand Uranus a tranzitat zodia Varsatorului, am putea gasi indicii pentru ce va sa vina: adica oportunitati multiple pentru practicarea idealurilor Varsatorului si schimbari radicale in diferite domenii de viata. Deoarece Varsatorul se exteriorizeaza prin Leu ( semnul sau opus), acea perioada a oferit nenumarate sanse de a ne demonstra creativitatea si autenticitatea, iubirea sincera si determinata in abordarea fiecarui  aspect al vietii ( calitatile Leului).

Cele 3 planete exterioare ( Uranus, Neptun si Pluton) vor patrunde neobservate in viata noastra si vor sadi in noi semintele Schimbarii. Chiar daca Uranus se misca mai repede decat celelalte 2 si individualizeaza tot ce atinge prin calitatile sale revolutionare intr-un rastimp mult mai scurt, va fi fascinant de observat cum Neptun ne va influenta subconstientul individual si colectiv si cum Pluton va darama din temelii conceptii, moduri de gandire si organizare.

30 august 2011

Cuvintele creaza lumea in care traim!

 



In fiecare zi, o persoana normala rosteste in medie cam 25.000 de cuvinte.

Intr-un singur an, asta inseamna, puse laolalta, peste 100 de carti a cate 500 de pagini.

Dar cat la suta din aceste cuvinte au fost folosite cu rost, pentru a exprima sau comunica ceva util sau frumos?

Cate din aceste o suta de carti ar fi pline de barfe, nimicuri, injuraturi, minciuni, exagerari, vorbe grele?

Ce titluri ar avea aceste carti?

Si in cate pagini am putea inghesui acele cuvinte care au adus bucurie, au construit, au mangaiat, au vindecat ori au creat?  



Limbajul omenesc - intre dar si blestem

Fiecare lucru are un nume.

Exista si lucruri nenumite, fie ca nu e bine sa le dam un nume al lor si le chemam pe ocolite, fie ca, pur si simplu, nu avem putinta sa le gasim o denumire.

Caci limbajul omenesc, pe cat de minunat este, dandu-ne aripi sa ne pictam lumea in cuvinte fel si chip, pe atat este uneori de hain.

Adevarata comunicare intre oameni este de la suflet la suflet, iar vorbele adesea nu fac decat sa incurce, sa ne lase neputinciosi in fata lucrurilor de negrait pe care uneori le intrevedem pe sub pleoapa inimii si am vrea sa le strigam tuturor, dar nu avem cuvinte.

Omul este singurul care poate comunica prin cuvinte.

Ce alt dar mai minunat decat cuvantul a primit omul de la Dumnezeu?

Cum ar fi fost lumea noastra fara poezie sau fara soapte?

Cum ne-am fi putut impartasi bucuriile si transmite cunoasterea si experientele?

Este acesta un dar, cu siguranta, caci vindeca suflete si creeaza lumi, dar este uneori si un blestem.

Caci cuvintele adesea sunt tradatoare, duplicitare, insuficiente sau inutile.

Le chemam, dar ele fug tocmai atunci cand avem mai mare nevoie de ele, lasandu-ne singuri si neintelesi in clipele cele mai adanci ale vietii: “nu stiu cum sa-ti spun…”, “n-am cuvinte…”.

Astazi, mai mult ca oricand, cuvintele nu mai au intelesul si puterea pe care le aveau odinioara.

Orice cuvant, prin simpla lui rostire, reprezinta un act magic, pe care noi nu-l mai pricepem.

Fiecare cuvant reprezinta o invocatie, o declansare a fortei stramosesti a lucrului pe care il numeste.

Cuvantul creeaza! Nu este o metafora. Cuvintele creeaza lumi.

De aceea nu e bine sa cobim, caci invocand lucrul rau, il ajutam sa se infaptuiasca.

De aceea, nu e bine sa fim pesimisti, caci atragem asupra noastra necazuri.

De aceea, daca spunem prea des despre noi ca suntem neputinciosi ori nevrednici, chemam la noi neputinta si nevrednicia.

Si de aceea cei care, in fiecare dimineata, isi spun “voi reusi”, pana la urma reusesc.



Cuvantul poate distruge

Ce-ar fi sa facem un simplu exercitiu intr-o zi, in care sa tragem o linie pentru fiecare vorba urata si pentru fiecare cuvant negativ pe care l-am spus, iar pe o alta coloana, sa ne oprim si sa notam cate un plus pentru fiecare cuvant bun (si sincer) rostit?

La sfarsitul zilei, cand am privi cele doua coloane, multi ne-am ingrozi: aceasta este oglinda noastra!

Este foarte important sa nu vorbim de rau.

Ipohondrii, cei ce mereu se lauda cu bolile lor imaginare, ajung sa aiba aceste boli.

Cei ce injura des raspandesc in jur vibratii negative, care ii afecteaza in primul rand pe ei insisi si le alimenteaza agresivitatea.

Parintii care isi cearta mereu copiii si le reproseaza ca nu sunt buni de nimic, ca nu vor reusi in viata, vor fi principalii vinovati daca se va intampla ceea ce le-au prezis fara voie copiilor.

Nu e asa greu sa renuntam la cuvintele aspre, la insulte, la barfe si la minciuni.

Trebuie doar sa fim tot timpul constienti de raul pe care il facem, si celorlalti dar si noua, rostind astfel de cuvinte.

Am vrea ca lumea in care traim sa fie mai buna si asteptam mereu de la altii sa faca ceva: de la cei pe care i-am ales, de la cei mai bogati, de la cei mai puternici sau mai luminati.

Dar lumea se schimba in primul rand atunci cand o schimbam noi, atunci cand fiecare dintre noi se simte direct raspunzator pentru soarta sa, fara sa dea vina pe altii – pe guvern, pe destin, pe familie.

Lumea se schimba incepand cu o vorba buna.

Ce s-ar intampla daca timp de o luna de zile am spune numai lucruri frumoase, corecte, adevarate?

Mai intai cei din jurul nostru ne-ar privi ciudat.

Apoi, poate unii se vor indeparta de noi, iar altii se vor molipsi.

E adevarat, de multe ori adevarul raneste.

Dar minciuna, mai ales cand devine obisnuinta – acea minciuna nevinovata zilnica – ne macina in interior fara sa stim si face rau si celuilalt.


La fel si vorbele urate sau fara rost, care sapa in noi in fiecare
zi, si ne trezim intr-o zi bolnavi fara sa stim cum ne-am imbolnavit ori obositi si deprimati.

Asa se naruie lumea in care traim, de la lucrurile marunte de zi cu zi, de la vorbele care si-au pierdut sfintenia.



Ce e de facut?

Sa evitam minciuna, sub toate formele ei – fie ca e vorba de omiterea adevarului, fie ca e vorba de falsificarea lui.

Sa evitam calomnia, prin care ii vorbim de rau pe altii si le producem neajunsuri.

Sa evitam discutiile inutile, frivole, barfele.

Si sa nu rostim cuvinte urate, aspre, jignitoare.

In schimb, sa incurajam si sa mangaiem de cate ori avem ocazia, sa laudam cand este cazul, sa aducem lumina si pace prin vorbele noastre, sa ne rugam, sa multumim si sa iertam!

Cu timpul vom vedea ca si sanatatea noastra va fi tot mai buna. Dar nu e de ajuns sa rostim vorbe bune.

Conteaza si ce se afla in spatele cuvintelor.

Trebuie sa fim sinceri si sa cautam mereu adevarul, caci o vorba buna rostita cu fatarnicie este tot o minciuna.

Cuvantul poate distruge.

Unele cuvinte au provocat razboaie, moarte, nenorocire.

Dar si o simpla vorba spusa cu rautate poate strica cuiva ziua, asa cum un blestem poate nimici o viata de om.

Nu e departe de blestem nici presa negativa de astazi, care ne imbolnaveste zilnic cu cuvinte precum “crima”, “viol”, “batai”, “razboaie”, “conflicte”, “accidente”, “moarte”.

Aceste cuvinte, auzite atat de des, patrund pe nesimtite in straturile cele mai adanci ale fiintei noastre, ne tulbura echilibrul si distrug linistea din jurul nostru.

Poate nici nu ar fi trebuit pomenite aici.

Deci este la fel de important sa nu ascultam cuvinte de rau.

Intotdeauna se va gasi un coleg sau o vecina care sa ne tina la curent cu ce se vorbeste de rau despre noi:

- cum a ras cutare pentru ca eram imbracati mai modest,

- cum colegul de serviciu ne-a criticat pe la spate proiectul,

- cum vecina de la trei ne barfeste de cate ori avem musafiri. Sa nu plecam urechea!

Nu conteaza ce spun ceilalti!

Conteaza sa avem sufletul impacat ca am vorbit si actionat corect.

Vorbele rele, fie ca le rostim noi, fie ca sunt despre noi si le punem la suflet, distrug ceea ce am cladit.

Pe primele sa le evitam, pe celelalte sa le ignoram.

Sa nu plecam urechea nici cand se vorbeste de rau despre altii.

E ca si cum noi insine l-am vorbi de rau pe acela.

Si, cel mai important, sa nu plecam urechea la relele lumii.

De cand e lumea asta, mereu au existat crime, razboaie si accidente.

Dar intotdeauna lucrurile bune au fost infinit mai numeroase decat cele rele.

Presa de astazi le selecteaza insa aproape numai pe cele rele.

La ce ne foloseste asta?

La nimic. Ne otravim sufletele si alungam lumina din noi.

Nu vom vedea niciodata o stire la televizor prin care sa ni se anunte ca au inflorit teii.

Sa cautam cuvintele bune, iar daca sunt rare si nu prea dam de ele, cel putin sa ne astupam urechile la cele rele.



Puterea creatoare a cuvantului

La inceput era Cuvantul si Cuvantul era la Dumnezeu si Dumnezeu este Cuvantul. Cuvantul este creator.

Dumnezeu a creat lumea si lucrurile din ea prin rostirea numelor.

Si omul a fost creat cu aceasta putere.

Noi am uitat de mult acest lucru, dar stramosii nostri stiau.

De aceea, numele spiritelor rele nu erau rostite: pentru ca spiritele puteau sa se materializeze prin simpla pronuntare a numelui lor.

Si tot de aceea rugaciunea vindeca, aduce lumina.

Dar mai mult decat atat, orice cuvant rostit poate crea o realitate, depinde insa ce se afla in spatele cuvantului: cata credinta si cata iubire!

O simpla urare de drum bun adresata cuiva cu tot sufletul il poate feri pe calator de rele precum un talisman.

Aceleasi cuvinte rostite la repezeala, cu gandul in alta parte, ori din politete, fara ca in realitate sa-i dorim tot binele celui de care ne despartim, sunt o mica insulta.

O urare sincera de succes la examen sau pur si simplul salutul zilnic de “o zi buna” sau de “Doamne-ajuta” pot face minuni.

O soapta dulce poate aduce un ocean de fericire.

O vorba buna spusa din inima poate aduce echilibrul in sufletul unui om sau in jurul lui.

Ce ne costa sa o rostim?

Ea poate aduce chiar vindecare, poate aduce bucurie, poate stinge conflicte si lega prietenii.

Vorba buna intotdeauna este ziditoare!

Dar nu e de-ajuns sa stim cum sa vorbim.

Trebuie sa stim si cand.

Sa stim sa-l ascultam pe celalalt valoreaza adesea mai mult decat o vorba buna.

Tacerea da valoare cuvintelor.

Sa nu incercam binele cu de-a sila, cand celalalt nu are nevoie de vorbe, ci doar de cineva care sa-l asculte.

Tacerea si ascultarea ii dau celuilalt incredere, curaj si linistire.

Adesea oamenii vin la noi pentru a ne aduce informatii, chiar daca nici ei si nici noi nu stim acest lucru.

Daca nu-i ascultam cu atentie, ei nu ne vor putea transmite mesajul pe care il au si putem pierde o ocazie sau un sprijin important.

Ascultand, ii ajutam pe ceilalti sa ne aduca cuvantul cel bun, ascultandu-i ne vine inspiratia sau o idee salvatoare.

Traim intr-o lume ce s-a departat mult de radacinile ei spirituale, in care fie vorbim foarte mult fara sa spunem nimic, mai mult din teama de a tacea – caci tacerea ne obliga sa ne intalnim cu noi insine – fie stam in fata televizorului ori a calculatorului si nu mai deschidem gura ore sau zile in sir.

Cuvantul este privit doar ca un instrument de comunicare, o insiruire de sunete produse de corzile vocale, asociate cu un sens.

Am uitat ca intotdeauna cuvantul vindeca sau ucide, creeaza ori distruge si am uitat ca noi suntem cei ce purtam asupra noastra in fiece clipa aceasta teribila arma sau acest minunat talisman.

Ne lasam coplesiti de depresie, stres, suparari si atatea boli care provin din acestea, cand vindecarea este la indemana noastra: doar prin puterea cuvantului, rostind zilnic vorbe frumoase, pline de iubire si adevar!
Aurora Petan
preluare de pe: http://drumuricatretine.wordpress.com/

25 august 2011

Sosirea Luminii



 



                                                                             Pamantul se afla acum in toiul unui salt acrobatic, fiind intors cu susul in jos, asa ca putem spune „A venit, in sfarsit, schimbarea!”.

Odata cu acest salt, ultimele ramasite ale intunericului ies la iveala, numai ca lucrurile stau cu totul altfel de data aceasta, in ceea ce priveste iesirea din scena a energiilor intunecate.

Timp de ani buni, energiile negative au plecat in valuri, unul dupa altul si se parea ca valurile astea vor dura o vesnicie.

Chiar si asa, schimbarea a fost cu adevarat pornita, numai ca felul in care se desfasurau lucrurile ne-a facut pe multi dintre noi sa ramanem  pe loc, mirati, deoarece atat de multe suflete nu inaintau si nici nu faceau vreo schimbare interioara sau nu luau vreo decizie exterioara, care sa vina din lumina.

Acum, cand, in sfarsit, ne-am pus cu orice pret in miscare, ne dam peste cap, imbarcandu-ne in aceasta calatorie a creatiei unei planete de Lumina.

Manifestarile sunt diferite si de durata, dar am simtit ca este important sa vi le prezint, pentru a valida ceea ce stiti si traiti deja si pentru a sublinia ca Lumina este cu adevarat aici – chiar daca in vremuri de purificare, lucrurile par sa stea cateodata altfel.

 Probleme cu respectarea granitelor.

Pentru ca acum se misca atat de multe, intr-un ritm atat de alert si pentru ca ne aflam intr-un „salt acrobatic”, orice si totul poate patrunde in spatiul nostru ... si unele lucruri care ajung la noi sunt chiar neplacute. Invaziile de insecte sau invaziile umane se afla si ele pe lista asta.

Pe de alta parte, alte lucruri sunt chiar dragute.

Astfel, s-ar putea sa ne simtim brusc vulnerabili – uneori fara niciun motiv – alteori dintr-un motiv foarte intemeiat!

Dar iarasi, exista si lucruri care ajung in spatiul nostru si pentru care putem fi recunoscatori.

Nu putem tine pasul cu viata noastra.

Atat de multa energie se afla in miscare acum – laolalta cu miscarea noastra proprie, catre teritorii de vibratie superioara – incat descoperim in curand, ca materializam prea repede, pentru a putea tine pasul cu asta.

Ganditi-va la ceva – si acest lucru apare aproape instantaneu.

Adaugati la asta, purjarea vechilor energii dense – si vedeti cat de multe se intampla.

Astfel, s-ar putea sa simtim ca nu vom mai putea niciodata face fata lucrurilor sau ca nu mai putem controla prea multe, inainte ca sa isi faca aparitia ceva nou, care sa ne atraga atentia.

Lucrurile nu par niciodata terminate.

Similar situatiei de mai sus – cu exceptia faptului ca acum ne miscam atat de repede,  incat putem incepe ceva si apoi, foarte repede sa ne dam seama ca nu se mai potriveste cu locul in care ne aflam, deoarece am evoluat in afara spatiului respectiv (sunt multe astfel de lucruri, in cartea mea cea noua, care este foarte aproape de a fi terminata).

Asa ca trecem intr-un teritoriu nou, facem primii cativa pasi si descoperim ca nu mai putem inainta.

Energiile misca lucrurile foarte repede, in spatii cu totul noi.

Astfel, aproape totul este dat peste cap, imprastiat si greu de apucat.

In plus, e posibil ca ceea ce s-ar putea sa fi inceput dintr-o data, sa nu se mai fie valabil. Toate acestea conduc la „pe jumatate facut”.

Multe simptome fizice ale purjarii si detoxifierii.

In scenariul saltului acrobatic si cu atat de multa miscare, multe se deplaseaza in sus si in afara. Aceasta ne afecteaza si pe plan fizic.

Pot aparea mancarimi ale fetei, acnee, dureri si afectiuni ale vezicii biliare si ale rinichilor, deranjamente intestinale, tuse si congestii, chiar si eruptii canceroase.

Simptome emotionale!

Un sentiment comun in perioadele de incheiere este ceea ce eu numesc „isteria energiei”.

Din motive de neidentificat, putem simti o isterie subtila, ascunsa, deoarece atat de multe se misca si se schimba, ajungand uneori pana la hiperventilatie.

Si, ca intotdeauna, apar panica, anxietatea si depresiile obisnuite.

Schimbari climaterice si ale Pamantului.

Miscare, miscare si iarasi miscare.

Curatarea este un efect secundar natural si energiile continua sa impinga si sa impinga si sa impinga intunericul afara.

Cutremurele deschid, pentru a se putea primi mai multa lumina, iar catastrofele climatice curata, pentru acelasi scop. ( Si fiintele umane se detoxifica si primesc mai multa Lumina!).

Toate ne pregatesc in vederea alinierii la energia inimii.

Dar, destul de ciudat, toate acestea sunt de fapt vesti bune, in legatura cu ceva magnific care chiar se intampla, daca alegem sa le vedem astfel.

Timpurile de sfarsit reprezinta momente rare si fara precedent – si le vom trai intr-un mod care se potriveste cu cine, ce si unde este Planeta, la un anumit moment.

Putem numai sa ne vedem de treaba si sa stim ca totul este intr-o ordine divina perfecta.

Preturile ridicate ale benzinei din aceasta perioada reprezinta un exemplu perfect.

Suntem incurajati sa examinam si sa „vedem” unde stam in prezent – atat global, cat si local.

Date fiind preturile ridicate ale combustibilului, suntem siliti sa ramanem pe loc, sa stam locului, acasa.

Astfel, vom incepe, in cele din urma, sa vedem ceea ce se afla chiar in fata noastra, vom incepe sa invatam sa ne iubim si sa ne pretuim vecinii apropiati (nu numai legaturile care s-au format artificial, prin intermediul internetului!) si orasele in care locuim, si astfel incepe un proces evolutiv de asezare, care dezvolta, in acelasi timp, formele de conducere locale (care ne vor fi mai de folos, deoarece ele sunt mai relevante pentru energiile distincte din care sunt formate).

Astfel, totul vine in sprijinul procesului nostru de evolutie – chiar daca acest lucru nu este evident intotdeauna.

Evoluam rapid catre o planeta cuprinsa si inglobata in energia inimii. Astfel, nu va mai ramane nimic care sa nu implice inima.

Relatiile, interactiunile, deciziile si noile structuri vor avea in centrul lor inima – si, in sfarsit, se petrec multe schimbari care sustin aceasta noua structura.

Lucrurile se aseaza foarte repede la locul lor, suntem incurajati sa ne adunam, in cele din urma, iar acul despre care vorbeam in articolele trecute a fost, intr-un final, scos.

Nu ar fi fost scos, daca nu am fi facut, cu adevarat, progrese importante!

Va doresc in aceste vremuri miraculoase, rai in inima, lumina stelelor in suflet si miracole in viata,
Karen Bishop


 


preluare de pe: http://astrologykom.blogspot.com/2010/01/afla-singur-gradul-de-evolutie.html