de Cornel Nicula
România este o ţară cu un specific deosebit, în care parcă s-au adunat toate elementele de floră şi faună din lume.
Avem o bogată reţea de ape, mii de specii de flori, de insecte, zeci de specii de animale sălbatice, zeci de specii de păsări, relieful atât de combinat prezentând totuşi un aspect echilibrat între munte, câmpie şi zonele de dealuri.
Practic teritoriul ţării noastre a fost hărăzit de către Dumnezeu unei existenţe fericite, armonioase şi plină de liniştea şi încântarea oferită de natură. Sânt multe, foarte multe locuri ce merită vizitate în oricare anotimp al anului, avem sute de obiective turistice de parcurs cu piciorul şi de admirat.
Unul dintre locurile de acest fel este şi Poiana Narciselor din satul Vad, comuna Şercaia, judeţul Braşov. Aflată la 60 de kilometri de oraşul Braşov, rezervaţia naturală de acolo se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 400 de hectare, poiana numită şi popular Dumbrava Vadului fiind pur şi simplu inundată în fiecare primăvară de narcise.
Acestea se întind pe aproximativ 30 de hectare în zona amintită, ca un imens covor alb ce aminteşte de veşnica puritate a naturii.
O oază de relaxare
Este evident faptul că noi românii nu prea cunoaştem multe despre zonele care se află incluse în patrimoniul naţional şi internaţional al monumentelor naturii.
De aceea această pagină vine lună de lună în sprijinul acestei idei, pentru ca să puteţi cunoaşte astfel de zone ce au primit în plan internaţional toată admiraţia şi valoarea cuvenite. Poaiana Narciselor este un astfel de monument, unic în Europa prin chiar peisajul floristic extraordinar ce se desfăşoară în fiecare an în faţa ochilor turiştilor.
Puţină istorie referitoare la Dumbrava Vadului este binevenită, având în vedere că această zonă, după cum veţi citi, poartă o profundă amprentă a unor timpuri de glorie a înaintaşilor noştri.
Aşa cum fiecărei comunităţi din localităţile României îi place să-şi laude vatra moşilor şi strămoşilor lor, tot aşa si locuitorilor din Şercaia-Vad le place să afirme că satul lor este cel mai frumos din România. Frumos prin ce?
Dacă ar fi să considerăm doar simpla existenţă a Poienii Narciselor şi tot ar fi un veritabil motiv de mândrie naţională şi internaţională. Căci unde mai puteţi vedea un imens câmp de flori albe, aşa ca la Şercaia, satul Vad?
Aşa cum spuneam şi la începutul acestui articol, în lumea asta pământeană sânt puţine locuri lăsate de Dumnezeu cu o asemenea frumuseţe naturală. La un asemenea dar al Creatorului, localnicii din Şercaia-Vad sânt conştienţi că datoria lor e aceea de a fi harnici şi cinstiţi, cu respect faţă de semenii lor, ca şi când neamul geto-dac nu ar fi dispărut vreodată de pe acele meleaguri.
Ştim din relatările istoricilor că geto-dacii erau cei mai drepţi şi cei mai cinstiţi dintre toate neamurile trace. La Şercaia se pare că asta este o regulă sfântă, tocmai de aceea în fiecare an în luna mai se organizează şi festivalul numit „Sărbătoarea Narciselor”, prilej de bucurie pentru localnici, deoarece mii de turişti români şi străini vizitează zona, fiind primiţi cu cea mai caldă ospitalitate.
La acest festival oamenii se destind şi petrec clipe memorabile pentru întreaga viaţă, privind la tinerii din Valea Homorodului îmbrăcaţi în straie tradiţionale populare, care se iau la întrecere cu tinerii din celelalte sate învecinate. Festivalul este şi un prilej de menţinere a tradiţiilor străvechi şi a portului nostru popular atât de frumos, dar şi o ocazie rară de a vedea obiceiuri ce-şi pierd originea în negura timpului.
„Drumul Domnitorilor” trecea prin Vad
Din punct de vedere istoric localitatea Vad din comuna Şercaia are un trecut interesant de menţionat. Şi asta pentru că există încă documente ce atestă faptul că încă de pe vremea lui Mircea cel Bătrân această aşezare numită Vad era cunoscută de către oamenii acelor vremuri.
Acolo Mircea cel Bătrân trimisese în vremea domniei sale câţiva dregători pentru a-i pune în posesia unor pământuri pe trei boieri care, datorită meritelor lor în obştea Ţării Româneşti de atunci, primiseră drept răsplată împroprietărirea cu pământ.
Deci încă din 1390 aşezarea Vad era ştiută în Ţara Românească, mai ales pentru un traseu vechi ce trece prin localitate, ce fusese folosit de regii daci încă din vechime, şi care se numea „Via Regis”. De altfel fiecare dintre domnitorii ţărilor româneşti a folosit acest drum vechi, ce făcea legătura între Ardeal, prin Sibiu şi Făgăraş, către Ţara Românească.
Ceva mai târziu Vlad Ţepeş îşi adusese o parte din oastea sa în Vad, pentru a-i pune la respect pe saşii ce complotau cu pretendenţii la tron contra lui. Se spune conform zapiselor vechi ce au rămas din acea vreme că oştenii lui Ţepeş au incendiat tîrgul Şercaia, aşa cum era cunoscut în vremea aceea, ca pedeapsă aplicată.
Deci putem să ne dăm seama că localitatea lângă care se află Poiana Narciselor are o profundă încărcătură istorică, ce face ca acest obiectiv turistic şi al tradiţiilor populare să reprezinte cu adevărat o zonă cu renume mondial.
Şi pentru că tot am amintit de faima internaţională, tot din perspectiva istoriei să mai spunem că localitatea Vad a fost vizitată în 1771 de însăşi împărăteasa Maria Tereza care a oferit bisericii de atunci un clopot al cărui dangăt se aude de la kilometri depărtare.
Documentele vremurilor atestă că doi ani mai târziu, deci în 1773, fiul Mariei Tereza, Iosif al II-lea a vizitat la rândul său micuţa localitate.
Atât de frumosă este Poiana Narciselor încât, în timpul regimului de dinainte de 1989 s-a turnat unul dintre episoadele din filmul „Neamul Şoimăreştilor”, realizat după opera literară cu acelaşi nume lăsată posterităţii într-un minunat stil epic de către Mihail Sadoveanu.
Locuitorii din Vad numesc narcisele cu termenul de coprine… Aşa că dacă vreţi făceţi-vă timp în fiecare an, în luna mai, şi vizitaţi Poiana Narciselor, pentru a trăi măcar o dată în viaţă splendoarea celui mai întins covor alb din lume alcătuit din coprine…
preluare de pe sursa:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu