„Marş de adio" - Adrian Păunescu

La munca, derbedei, ca trece anul/ 

Si vin ailalti si-o sa va ia ciolanul./ 

Faceati pe democratii cei cucernici,/

 Cristosul mamii voastre de nemernici!/

Scuipati-va-ntre voi cum se cuvine/ 

Si-apoi convingeti-va ca-i bine./ 

C-ati luat o tara de mai mare dragul/

 Si i-ati distrus averile si steagul./

S-ajungem colonia de ocara/ 

Care-si va cere scuze in maghiara./ 

Si, prin complicitati cu demoni aprigi,/ 

Ati desfiintat uzine, campuri, fabrici./

Si, prin vanzari de tara infernale,/ 

Ati omorat cu voia, animale./

 La greul greu care mereu ne-ncearca,/

 Raspundeti cu un greu de moarte, parca./

 Si i-ati gasit şi bolii un remediu/ 

Intoarceti Romania-n Evul Mediu./ 

Ce cazaturi, ce tarfe, ce mizerii,/ 

V-as desena cu acul, sa va sperii./

Dar voi nici sange nu aveti in vine,/ 

Ci credite din calimari straine./ 

Le stiti, lui Hitler şi lui Stalin taina/ 

Si-mpingeti Bucovina in Ucraina./

 Asa cum ceilalti, limpezeasca-i valul/ 

S-au compromis negustorind Ardealul./ 

De unde sunteti, ma, din ce gaoace,/ 

Cum v-au putut parintii vostri face?/

Ce condimente le-au picat in sperma/

 De e tradarea voastra-atat de ferma?/ 

Ati pus nenorocita voastră laba/ 

Pe-aceasta trista Tara basaraba./

Si vreti cu-amenintare si cu biciul/ 

S-o faceti curva voastra de serviciu./ 

Mimati respectul pentru cele sfinte,/ 

Dar vindeti si pamanturi si morminte./

Ati inventat examene severe,/

 Supunere poporului spre-a-i cere./ 

Si toatã zbaterea a fost degeaba/ 

Ca-n nas, mai marii v-au inchis taraba./ 

Minciuna voastra v-a adus pe scena,/ 

Actori intr-o politica obscena./ 

Si-acum, ca-i un prapad intreaga tara,/ 

Ia cereti-va, putintel, afara./

Decat sa va trimita tara noastra,/ 

Mai bine mergeti voi in mama voastra/ 

Plecati de-aici, cu-o graba funerara,/ 

Si nu albanizati aceasta tara./

Bagati viteza, ca va trece anul/ 

Si s-a scurtat si s-a-nvechit ciolanul./ 

Si ce va pot eu spune la plecare/ 

Decat lozinca lui Fanus cel mare:/ 

Nenorocitilor, se rupe snurul,/ 

„La munca, la batut tarusi cu cu**l!"

Dabuleni, 6 iunie 1997

PRELUARE DE PE SURSA:

http://dacialan.blogspot.ro/2013/02/mars-de-adio-adrian-paunescu.html

Cui folosește scenariul cu Prințul Charles, rege al României

Un proverb englezesc spune să nu repari ceva ce funcționează. If it works, don’t fix it. Fiindcă a doua republică a cam luat-o razna, atacurile la adresa monarhiei constituționale au devenit tot mai apăsate.

Cu argumente și limbaj la nivelul anilor 90, când se înregistrau încă replici ale cutremurului ce a distrus primul sistem republican, de inspirație sovietică, iar Puterea postcomunistă suferea din cauza lipsei de legitimitate și credibilitate.

Atunci când lucrurile au mers mai bine, guvernanții nu s-au mai temut de Rege sau de Familia Sa.

Ba chiar le-au cerut ajutorul, pe lângă Casele Regale din Uniunea Europeană, în campania pentru integrare.

Este posibil ca mulți dintre cei care cred că mergem într-o direcție greșită (90-95 la sută, în funcție de sondaje) să treacă de la persoanele vinovate la sistem și, astfel, să accepte ideea unui alt mod de guvernare.

Nu mă îndoiesc că Traian Băsescu și cei din jurul său vor încerca să se prezinte ca exponenți ai schimbării, dar nu se știe câți vor mai crede asta și ce ar mai putea să propună.

Înainte de criza economică și de criza de credibilitate a președintelui, sondajele arătau că 14-16 la sută dintre români ar dori să schimbe republica pentru o monarhie constituțională.

Să admitem că procentul nu a crescut foarte mult (deși există destule argumente în favoarea unei deschideri în acest sens).

Totuși, segmentul respectiv a devenit dintr-un curent marginal, unul suficient de bine reprezentat ca să propună o alternativă.

Un regim autoritar, încheiat printr-un tsunami social, fie din cauza polarizării, fie a prăbușirii economice, ar însemna al doilea eșec succesiv al republicii, deci se va putea pune problema monarhiei.

Este posibil ca Marile Puteri să ia în calcul și varianta unei monarhii, în caz că trebuie să repare democrația la frontiera Europei, dar de ce să îl pregătească pentru asta pe prințul Charles?

Există o dinastie de România, recunoscută de toate Casele Regale europene și înrudită cu majoritatea acestora, inclusiv cu Casa de Windsor.

Un monarh constituțional nu deține în proprietate statul, ca să spui că, îndrăgostit de Transilvania, Charles vine s-o anexeze, cum a făcut Wilhelm Cuceritorul cu Anglia.

De ce să renunțe la tronul Marii Britanii pentru o aventură la marginea hărții?

Un interes, totuși, ar putea avea.

Povestea cu transmiterea succesiunii, din două în două generații, nu prea ține.

Așa, dacă Elisabeta a II-a domnește încă 18 de ani, de ce să nu-i lase tronul direct fiului/fiicei lui Kate?

Chiar dacă nu trebuie să câștige alegeri, monarhia depinde de contractul social cu poporul.

Iar Charles este cam nepopular, după povestea cu Diana și Camilla.

Iată de ce s-a implicat în tot felul de proiecte umanitare sau de ce luptă împotriva încălzirii globale. Vlad, alias Dracula, este mult mai cunoscut în rândul tinerilor decât ghețarii din Laponia, iar un urmaș al acestuia ar da extrem de cool, pe Facebook.

Poate că există și alt interes, pe lângă cel sentimental, în descoperirea rădăcinilor transilvane ale lui Charles.

Dar, dacă există, cu siguranță nu e legat de tronul României, ci de acela al Marii Britanii.

preluare de pe sursa: http://www.dcnews.ro/2011/10/cui-folose%C8%99te-scenariul-cu-prin%C8%9Bul-charles-rege-al-romaniei/

Wild Carpathia Carol al III-lea. Prinţul Charles, regele României?

Wild Carpathia. Prinţul Charles, care ar renunţa la tron în favoarea fiului său, William, ar putea deveni viitorul rege Carol al III-lea al României.

Printul Charles (foto: wornthrough.com)

Surprinzătoarea teorie este vehiculată de Ziua de Cluj, care scrie că demersul atacurilor fără precedent la adresa regalităţii, realizate de preşedintele Băsescu în ultimele luni, încep să fie devoalate prin dezvăluiri uluitoare despre unul dintre scenariile elaborate în laboratoarele establishment-ului marilor puteri cu privire la România şi Bulgaria.

O posibilă revenire la monarhie a celor două ţări este luată ca variantă de lucru pentru viitor.

Ideea unui principe străin în România apare pentru întâia oară în 2006 şi este redată de un reputat istoric.

Conform surselor diplomatice ale publicaţiei citate, posibilitatea este discutată şi acum în mediile europene înalte. Tom Gallagher, reputatul istoric şi publicist britanic, unul dintre specialiştii cu greutate în istoria României, nota într-un editorial din România Liberă, pe 30 iunie 2006, că a fost adresată o invitaţie Prinţului Charles de a “deveni şeful unui stat” pe care l-a îndrăgit. Adică al României.

Prinţul Charles apare în documentarul “Wild Carpathia“, ce urmează să fie difuzat de Travel Channel UK, pe 30 octombrie, care prezintă unele dintre cele mai frumoase zone din Munţii Carpaţi, se arată pe site-ul postului de televiziune.

Transilvania este prezentată, în teaserul emisiunii, ca fiind “un loc al mitului şi legendei” unde “urletul lupilor îţi dă fiori în aerul răcoros al nopţii”. “Carpathia”, numele pe care prezentatorul Charlie Ottley îl dă spaţiului din interiorul munţilor Carpaţi, din România, este “aproape la fel de întinsă ca Marea Britanie” şi este pentru realizatorul filmului, un loc în care s-a păstrat sălbăticia şi un spaţiu unde încă mai trăieşte ursul brun.

În documentar, Prinţul Charles spune că este descendentul lui Vlad Ţepeş. Associated Press a scris joi că Prinţul Charles este “o miză în viitorul României” după ce s-a speculat că succesorul tronului britanic spune că este legat de Vlad Ţepeş.

preluare de pe sursa:
http://www.ziuaveche.ro/actualitate-interna/politica-interna/wild-carpathia-carol-al-iii-lea-printul-charles-regele-romaniei-57758.html

Poiana Narciselor

                                                          de Cornel Nicula

România este o ţară cu un specific deosebit, în care parcă s-au adunat toate elementele de floră şi faună din lume.

Avem o bogată reţea de ape, mii de specii de flori, de insecte, zeci de specii de animale sălbatice, zeci de specii de păsări, relieful atât de combinat prezentând totuşi un aspect echilibrat între munte, câmpie şi zonele de dealuri.

 

Practic teritoriul ţării noastre a fost hărăzit de către Dumnezeu unei existenţe fericite, armonioase şi plină de liniştea şi încântarea oferită de natură. Sânt multe, foarte multe locuri ce merită vizitate în oricare anotimp al anului, avem sute de obiective turistice de parcurs cu piciorul şi de admirat.

Unul dintre locurile de acest fel este şi Poiana Narciselor din satul Vad, comuna Şercaia, judeţul Braşov. Aflată la 60 de kilometri de oraşul Braşov, rezervaţia naturală de acolo se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 400 de hectare, poiana numită şi popular Dumbrava Vadului fiind pur şi simplu inundată în fiecare primăvară de narcise.

 

Acestea se întind pe aproximativ 30 de hectare în zona amintită, ca un imens covor alb ce aminteşte de veşnica puritate a naturii.

 

O oază de relaxare

Este evident faptul că noi românii nu prea cunoaştem multe despre zonele care se află incluse în patrimoniul naţional şi internaţional al monumentelor naturii.

 

De aceea această pagină vine lună de lună în sprijinul acestei idei, pentru ca să puteţi cunoaşte astfel de zone ce au primit în plan internaţional toată admiraţia şi valoarea cuvenite. Poaiana Narciselor este un astfel de monument, unic în Europa prin chiar peisajul floristic extraordinar ce se desfăşoară în fiecare an în faţa ochilor turiştilor.

 

Puţină istorie referitoare la Dumbrava Vadului este binevenită, având în vedere că această zonă, după cum veţi citi, poartă o profundă amprentă a unor timpuri de glorie a înaintaşilor noştri.

Aşa cum fiecărei comunităţi din localităţile României îi place să-şi laude vatra moşilor şi strămoşilor lor, tot aşa si locuitorilor din Şercaia-Vad le place să afirme că satul lor este cel mai frumos din România. Frumos prin ce?

 

Dacă ar fi să considerăm doar simpla existenţă a Poienii Narciselor şi tot ar fi un veritabil motiv de mândrie naţională şi internaţională. Căci unde mai puteţi vedea un imens câmp de flori albe, aşa ca la Şercaia, satul Vad?

 

Aşa cum spuneam şi la începutul acestui articol, în lumea asta pământeană sânt puţine locuri lăsate de Dumnezeu cu o asemenea frumuseţe naturală. La un asemenea dar al Creatorului, localnicii din Şercaia-Vad sânt conştienţi că datoria lor e aceea de a fi harnici şi cinstiţi, cu respect faţă de semenii lor, ca şi când neamul geto-dac nu ar fi dispărut vreodată de pe acele meleaguri.

 

Ştim din relatările istoricilor că geto-dacii erau cei mai drepţi şi cei mai cinstiţi dintre toate neamurile trace. La Şercaia se pare că asta este o regulă sfântă, tocmai de aceea în fiecare an în luna mai se organizează şi festivalul numit „Sărbătoarea Narciselor”, prilej de bucurie pentru localnici, deoarece mii de turişti români şi străini vizitează zona, fiind primiţi cu cea mai caldă ospitalitate.

 

La acest festival oamenii se destind şi petrec clipe memorabile pentru întreaga viaţă, privind la tinerii din Valea Homorodului îmbrăcaţi în straie tradiţionale populare, care se iau la întrecere cu tinerii din celelalte sate învecinate. Festivalul este şi un prilej de menţinere a tradiţiilor străvechi şi a portului nostru popular atât de frumos, dar şi o ocazie rară de a vedea obiceiuri ce-şi pierd originea în negura timpului.

 

„Drumul Domnitorilor” trecea prin Vad

Din punct de vedere istoric localitatea Vad din comuna Şercaia are un trecut interesant de menţionat. Şi asta pentru că există încă documente ce atestă faptul că încă de pe vremea lui Mircea cel Bătrân această aşezare numită Vad era cunoscută de către oamenii acelor vremuri.

 

Acolo Mircea cel Bătrân trimisese în vremea domniei sale câţiva dregători pentru a-i pune în posesia unor pământuri pe trei boieri care, datorită meritelor lor în obştea Ţării Româneşti de atunci, primiseră drept răsplată împroprietărirea cu pământ.

 

Deci încă din 1390 aşezarea Vad era ştiută în Ţara Românească, mai ales pentru un traseu vechi ce trece prin localitate, ce fusese folosit de regii daci încă din vechime, şi care se numea „Via Regis”. De altfel fiecare dintre domnitorii ţărilor româneşti a folosit acest drum vechi, ce făcea legătura între Ardeal, prin Sibiu şi Făgăraş, către Ţara Românească.

Ceva mai târziu Vlad Ţepeş îşi adusese o parte din oastea sa în Vad, pentru a-i pune la respect pe saşii ce complotau cu pretendenţii la tron contra lui. Se spune conform zapiselor vechi ce au rămas din acea vreme că oştenii lui Ţepeş au incendiat tîrgul Şercaia, aşa cum era cunoscut în vremea aceea, ca pedeapsă aplicată.

 

Deci putem să ne dăm seama că localitatea lângă care se află Poiana Narciselor are o profundă încărcătură istorică, ce face ca acest obiectiv turistic şi al tradiţiilor populare să reprezinte cu adevărat o zonă cu renume mondial.

 

Şi pentru că tot am amintit de faima internaţională, tot din perspectiva istoriei să mai spunem că localitatea Vad a fost vizitată în 1771 de însăşi împărăteasa Maria Tereza care a oferit bisericii de atunci un clopot al cărui dangăt se aude de la kilometri depărtare.

 

Documentele vremurilor atestă că doi ani mai târziu, deci în 1773, fiul Mariei Tereza, Iosif al II-lea a vizitat la rândul său micuţa localitate.

Atât de frumosă este Poiana Narciselor încât, în timpul regimului de dinainte de 1989 s-a turnat unul dintre episoadele din filmul „Neamul Şoimăreştilor”, realizat după opera literară cu acelaşi nume lăsată posterităţii într-un minunat stil epic de către Mihail Sadoveanu.

 

Locuitorii din Vad numesc narcisele cu termenul de coprine… Aşa că dacă vreţi făceţi-vă timp în fiecare an, în luna mai, şi vizitaţi Poiana Narciselor, pentru a trăi măcar o dată în viaţă splendoarea celui mai întins covor alb din lume alcătuit din coprine…

 

 

preluare de pe sursa:

http://www.revistacosmos.ro/poiana-narciselor/

Vlad Tepes (1978) - film artistic

Anunturi

In prima sa domnie (1456 – 1462), Vlad Tepes isi consolideaza puterea pentru a apara independenta tarii aflate intr-o dubla subordonare: fata de poarta si fata de regatele Ungariei. Nemultumiti de politica sa, boierii se rascoala. Vlad prinde de veste si recurge la o pedeapsa crunta: tragerea in teapa.

Dupa primii trei ani de domnie rezultatele politicii lui Vlad Tepes dau roade, tara e curatata de talhari si tradatori, poporul il iubeste. Pedepsindu-i insa pe solii turci care venisera dupa tribute, Vlad starneste mania lui Mahomed, care porneste sa-l pedepseasca pe nesupus.

ACIN 1979 Premiul pentru costume
Sitges (Spania) 1979 Certificat de merit

Regie: Doru Nastase
Distributie: Stefan Sileanu, Ernest Maftei, Emanoil Petrut, Alexandru Repan

 

preluare de pe sursa: http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/vlad-tepes-1978.html