Ce efect are credinţa în Dumnezeu asupra oamenilor?

Galerie foto (1)

Un nou studiu publicat de Asociaţia Americană a Psihologilor relevă câteva efecte interesante pe care credinţa în Dumnezeu le are asupra oamenilor.

 

Cercetătorii au descoperit că, atunci când oamenilor le este menţionat conceptul de Dumnezeu, se disting două reacţii: o reducere a motivaţiei acestora de a-şi urma ţelurile şi o amplificare a puterii de a rezista tentaţiilor.

 

Conducătoarea studiului, dr. Kristin Laurin de la Universitatea din Waterloo, Canada, a explicat: “ Mai mult de 90% din locuitorii planetei consideră că Dumnezeu sau o forţă spirituală similară există.

 

Acesta studiu oferă primele dovezi empirice asupra faptului că simpla menţionare a conceptului de Dumnezeu conduce la reducerea anumitor mecanisme de auto-reglementare, precum capacitatea de a urma propriile ţeluri, dar amplifică alte mecanisme, precum acela de a rezista tentaţiilor “.

 

Studiul a constat în 6 experimente efectuate pe 353 de studenţi, dintre care 186 erau femei, pentru a determina cum poate influenţa conceptul de Dumnezeu motivaţia persoanelor, inclusiv în rândul celor care s-au declarat non-religioase.

 

Într-unul dintre experimente, la care au luat parte studenţi de la Facultatea de Inginerie, voluntarii au fost rugaţi să creeze fraze corecte din punct de vedere gramatical folosind 4 cuvinte din seturi de câte 5.

 

Unii au primit cuvinte cu conotaţii religioase (precum “divin”, “sacru”, “spirit” şi “profet”), în timp ce studenţii din grupul de control au primit cuvinte neutre (“minge”, “birou”, “cale” şi “cutie”).

 

Apoi, studenţilor li s-a cerut să formeze cât mai multe cuvinte într-un interval de 5 minute, folosind o anumită combinaţie de litere.

 

Cercetătorii au determinat nivelul de motivare al studenţilor prin numărul de cuvinte produse – cu cât erau mai motivaţi, cu atât au format mai multe cuvinte. Înainte de test, studenţilor li s-a spus că o bună performanţă în cadrul acestuia ar putea prezice dacă vor reuşi într-o carieră în inginerie.

 

Cu câteva săptămâni înainte de acest test, studenţii au fost întrebaţi dacă sunt de părere că factorii externi (precum alte persoane, fiinţe, forţe pe care nu le pot controla) le pot influenţa cariera.

 

Cercetătorii au descoperit că persoanele care au declarat că factori externi, precum Dumnezeu, pot influenţa succesul lor în carieră au avut rezultate mai slabe în cadrul probei în care au folosit cuvinte religioase, decât în cea în care au folosit cuvinte neutre.

 

În schimb, participanţii care au declarat că factorii externi nu le influenţează cariera nu au prezentat diferenţe de rezultate între cele două sarcini.

 

Al doilea set de experimente a testat abilitatea participanţilor de a rezista tentaţiei după ce le-a fost amintit conceptul de Dumnezeu.

 

Într-unul dintre experimente, participanţii care au declarat că a consuma mâncare sănătoasă este important pentru ei au mâncat mai puţine prăjituri după ce au citit un pasaj despre Dumnezeu, în comparaţie cu cei care au citit un pasaj care nu avea legătură cu divinitatea.

 

Participanţii care au citit textul despre Dumnezeu au prezentat o mai mare voinţă de a rezista tentaţiilor care i-ar fi deturnat de la obţinerea unui ţel important, precum menţinerea unei greutăţi sănătoase, găsirea unui partener pentru o relaţie de durată sau dezvoltarea unei cariere de succes.

 

Acest efect a fost observat doar în rândul participanţilor care îşi declaraseră credinţa într-o entitate omniscientă care îi observă atunci când “calcă strâmb”.

 

Conform cercetătorilor, nivelul de devoţiune religioasă al participanţilor nu a afectat rezultatele niciunui experiment.

 
 
Sursa: Eurekalert

 

preluare de pe sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA

Protejează-ţi inima mâncând multă ciocolată!

Consumul ridicat de ciocolată ar putea fi asociat cu reducerea cu o treime a riscului de apariţie a bolilor de inimă, arată un studiu prezentat la Paris în cadrul Congresului Societăţii Europene de Cardiologie.

Descoperirea confirmă rezultatele unor studii anterioare care susţineau legătura dintre consumul de ciocolata şi sănătatea inimii.

Organizaţia Mondială a Snănătăţii estimează că până în 2030, aproape 23,6 milioane de oameni vor muri din cauza unor boli de inimă. Cu toate acestea, stilul de viaţă şi dieta sunt principalii factori în prevenirea acestor boli.

O serie de studii recente au arătat că ciocolata are o influenţă pozitivă asupra sănătăţii umane, datorită proprietăţilor sale antioxidante şi antiinflamatoare. Acestea includ reducerea tensiunii arteriale şi îmbunătăţirea sensibilităţii la insulină (un stadiu în dezvoltarea diabetului zaharat).

Având în vedere că nu existau destule dovezi cu privire la modul în care consumul de ciocolată afectează inima, doctorul Oscar Franco, de la Universitatea Cambridge, a efectuat o analiză la scară largă a probelor existente pentru a evalua efectele consumului de ciocolată asupra evenimentelor cardiovasculare precum atacul de cord şi accidentele vasculare cerebrale.

Cercetătorii au analizat rezultatul a şapte studii în care au fost implicaţi 100.000 de participanţi cu sau fără afecţiuni ale inimii. Pentru fiecare studiu, aceştia au comparat grupul care consuma cea mai multă cantitate de ciocolată cu cei care se aflau la cealaltă extremă. În cinci din cele şapte studii s-a găsit o legătură între consumul de ciocolată şi riscul apariţiei evenimentelor cardiovasculare.

Aceştia au descoperit că în cazul unui consum ridicat de ciocolată riscul apariţiei bolilor de inimă s-a redus cu 37 de procente, iar posibilitatea unui atac de cord a scăzut cu 29 de procente, comparativ cu cazul unui consum scăzut de ciocolată. De asemenea, studiile nu au făcut diferenţe între ciocolata albă sau neagră şi au inclus batoanele de ciocolată şi băuturile, biscuiţii sau deserturile care conţineau ciocolată.

Autorii raportului au spus că rezultatele trebuie interpretate cu multă prudenţă, datorită faptului că ciocolata din comerţ conţine foarte multe calorii, iar consumul excesiv poate duce la creşterea în greutate, ceea ce amplifică riscul apariţiei diabetului şi bineînţeles, a bolilor de inimă.

Sursa: Eurekalert

preluare de pe sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA

Televizorul viitorului nu va transmite doar imagini, ci şi mirosuri!

Programele de la televizor din ziua de azi sunt concepute pentru a declanşa emoţiile cu ajutorul simţurilor vizuale şi auditive. Dar cum ar fi dacă ai putea mirosi şi gusta produsele direct de la televizor?

Pe parcursul a doi ani, cercetătorii de la Universitatea California din San Diego au efectuat un studiu în colaborare cu Institutul de Tehnologie Avansată Samsung din Coreea de Sud. Într-un document al conceptului, publicat în revista Angewandte Chemie, cercetătorii au demonstrat că este posibilă generarea a mii de mirosuri cu ajutorul unui dispozitiv compact, suficient de mic pentru a putea fi fixat în spatele televizorului.

Jin şi echipa sa de studenţi absolvenţi va utiliza un sistem de matrice X-Y, cu scopul de a minimiza cantitatea de circuite care ar fi necesare pentru producerea unui dispozitiv compact ce ar putea genera orice miros în orice moment. Mireasma vine de la o soluţie apoasă, cum ar fi amoniacul, ce formează un gaz mirositor atunci când este încălzit de un fir subţire de metal ce conduce curentul electric. Soluţia se păstrează într-un compartiment non-toxic, non-inflamabil, creat din silicon elastomer ce eliberează mirosul atunci când este deschis.

Chiar daca companiile de televiziune, cele de telefonie mobilă şi agenţii de publicitate sunt încântate de idee, se pune problema dacă această nouă tehnologie poate fi pusă în aplicare.

În lipsa unui sistem de matrice X-Y, mii de controloare individuale ar fi necesare pentru a acoperi gama de mirosuri ale unui sistem comercial. Prin comparaţie, a utiliza un sistem de matrice X-Y este echivalentul a 200 de controloare ce ar activa fiecare dintre cele 10.000 de mirosuri.

Echipa de cercetători de la Universitatea California din San Diego a testat dispozitivul cu două parfumuri comerciale “Live by Jennifer Lopez” şi “Passion by Elizabeth Taylor”. În ambele cazuri, un tester uman a testat mirosurile provenite de la camera de testare aflată la o distanţă de 30 centimetri. Atunci când parfumurile au fost schimbate între ele, tester-ul a fost expus la un miros al boabelor de cafea, practică des întâlnită pentru a “limpezi” simţul mirosului după o serie de arome testate.

Conceptul de multi-miros a fost iniţiat de grupul de dezvoltare şi cercetare Samsung, sub conducerea lui Jongmin Kim. Aceştia au venit la Universitatea California din San Diego cu cererea de a realiza practic dispozitivul imaginat de ei.

Următorii paşi în cercetare vor include dezvoltarea unui prototip şi demonstrarea faptului că dispozitivul este unul suficient de fiabil pentru a elibera mirosuri scalabile în funcţie de dimensiunile camerei în care este amplasat, luând în calcul nevoile fiecărui utilizator. De exemplu, dacă o companie producătoare de parfum îşi doreşte să prezinte un eşantion al unui nou produs prin intermediul televizorului, este posibil ca dispozitivul să aibă nevoie de o îmbunătăţire.

Sursa: Eurekalert

Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA

Războiul este un factor esenţial în apariţia civilizaţiei

Un nou studiu efectuat de cercetători de la Universitatea din California sugerează că războaiele declanşate de conflictele politice între secolul V î.e.n. şi secolul I e.n.au avut un rol esenţial în dezvoltarea primului aşezământ cu un grad înalt de dezvoltare al bazinului Titicaca, situat în sudul Republicii Peru.

Charles Stanish, director al Institutului de Arheologie al UCLA şi Abigail Levine, un absolvent al secţiei de arheologie din cadrul UCLA, au studiat dovezile arheologice din bazinul Titicaca, unde au fost descoperite dovezile existenţei unui număr mare de societaţi prospere şi complexe din timpul mileniului I î.e.n. Aceştia au urmărit evoluţia a două mari state dominante din regiune: Taraco (de-a lungul râului Ramis) şi Pukara (în păşunile Pampas).

Cei doi autori au efectuat săpături între 2004 şi 2006 în Taraco şi au descoperit semnele unui incendiu masiv care a devastat cândva, în primul secol al erei noastre, reducând cea mai mare parte a statului la stadiul de cenuşă şi moloz arhitectural. Cercetătorii au comparat artefactele din perioade de dinainte şi de după incendiu şi au ajuns la concluzia că agricultura, poezia şi industria obsidiană, care erau înfloritoare în cadrul acestui stat, au intrat în declin după incendiu.

Bazându-se pe gradul de distrugere şi pe lipsa eforturilor de reconstrucţie a statului, autorii sugerează că focul a fost rezultatul unui război, nu al unui accident sau al unui ritual.

Mărturiile iconografice ale conflictelor regionale din zonele de prelucrare a pietrei, a textilelor şi a ceramicii sugerează că distrugerea statului Taraco a fost precedată de mai multe secole de atacuri. Acestea includ şi reprezentări ale unor capete-trofeu şi ale unor oameni îmbrăcaţi în piei de feline fără cap.

Deoarece declinul statului Taraco, ce a găzduit aproximativ 5.000 de oameni, a coincis cu transformarea statului vecin, Pukara, într-o forţă politică dominantă în regiune, autorii sugerează că războiul dintre cele două state ar fi condus la aceste atacuri, modelând peisajul politic timpuriu din bazinul de nord al râului Titicaca.

“Războiul, comerţul regional şi munca specializată sunt cei 3 factori esenţiali pe care îi întâlnim în toate culturile drept predecesori ai civilizaţiei, adică un sistem ce prezintă clădiri publice, o religie răspândită şi un sistem politic regional“, susţin cei doi cercetători.

Locuit între 500 î.e.n şi 200 e.n., Pukara a fost primul centru regional al populaţiilor situat în zonele muntoase ale Anzilor. În perioadele sale înfloritoare, Pukara s-a întins pe o distanţă de doi kilometri pătraţi şi a avut o populaţie de circa 10.000 de locuitori, incluzând birocraţi, preoţi, artizani, fermieri, păstori şi războinici.

Ruinele civilizaţiei includ sculpturi monolitice impresionante cu o varietate de forme geometrice, imagini zoomorfe şi antropomorfe, ceramici complicate şi multicolore, într-o serie de forme băştinaşe.

Războiul pare să fi jucat un rol similar în cazul civilizaţiilor din Mesoamerica. Pentru a testa teoriile cu privire la originile civilizaţiei, Stanish va începe un nou proiect anul viitor, la un sit neolitic aflat în Armenia, pentru a vedea dacă şi acolo războiul a fost un factor precursor al apariţiei civilizaţiei.

Sursa: Eurekalert

Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA