Se afișează postările cu eticheta H1N1. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta H1N1. Afișați toate postările

7 octombrie 2011

Adevarul din spatele medicinei moderne



 
GLOBAL EUGENICS (2008)
Using Medicine To Kill


" În 2008, B.A. Brooks, un regizor specializat între timp la New York Film Academy în crearea de filme digitale, îşi lansa primul documentar realizat în exclusivitate din videoclipuri descărcate de pe Youtube, tehnică de care s-a folosit cu brio şi în realizarea filmului de faţă, Global Eugenics - Using Medicine to Kill, din 2009, care, în peste două ore de filmări, şi-a putut permite să trateze o gamă extrem de largă de subiecte: gripa porcină şi aviară şi posibila manipulare genetică a acestora, vaccinurile şi campaniile agresive statale de vaccinare, originile SIDA/HIV, legea marţială, ştirile medicale, apa, G.D. Searle şi alimentele modificate genetic, Agenda 21 - impunerea "dezvoltării durabile", H.R. 875 - legislaţia de impunere a Codex Alimentarius în SUA ş.a., toate putând fi grupate sub o unică emblemă - politici eugenice.

Filmul lansat în 2008 era denumit sugestiv "The Decline and Fall Of America" şi a fost urmat, în afară de documentarul căruia i-am dedicat acest articol, de "The American Matrix - Age Of Deception" şi "Sex, Drugs and Religion", ambele având titluri la fel de inspirate.
 

B.A. Brooks
 
B.A. Brooks declara cândva:
 
"Îmi place să descopăr adevărul din spatele minciunilor, fiindcă orice minciună ascunde un adevăr."
O sarcină nobilă, bună să-i dedici o întreagă viaţă, în speranţa iluzorie de a zgâria superficial suprafaţa muntelui de minciuni, ridicat în mii de ani de "civilizaţie" umană prin grija ocultei mondiale, care ne-a fost predat chiar şi în şcoli sub numele de "istorie".
 
Termenul de "eugenie", ce tronează în titlul documentarului, ascunde un domeniu enorm de vast al nemerniciei instituţionalizate umane - fiindcă nu poţi practica genocidul decât cel puţin la nivel de guvern sau naţiune - ce nu poate fi epuizat cu uşurinţă, fiind fundamentat în epoca modernă de darwinism şi de ideile unui alt mason, văr primar cu Darwin, Sir Francis Galton, care au dat apă la moară teoreticienilor supremaţiei rasiale sau social-elitiste.
 
 
Originile practicilor eugenice se pierd însă în negura vremii, fiindcă, indiferent de epocă istorică, elitele lumii au practicat cu ferocitate genocidul, contra oricărui grup populaţional care nu se încadra, cumva, în planurile lor imperialiste oligofrene.
 
Secolul XX, din nefericire, este şi mai aproape de memoria noastră, altminteri tare comodă şi, în acelaşi timp, a oferit ocultei mondiale mijloacele tehnologice perfecte, pentru a-şi pune în aplicare practicile demente, în umbra unor lideri de faţadă, aparţinând aparent tuturor ideologiilor posibile, ca Hitler, Lenin, Stalin, Pol Pot ş.a.m.d.
 
 
Dar nu vă lăsaţi păcăliţi, fiindcă lista nu este deloc exhaustivă şi cei fideli acestui blog este posibil să-şi amintească, din documentarul dedicat populaţiei indigene nord-americane, The Canary Effect, că SUA a fost în fruntea acestui fenomen, de lichidare a unor întregi rase umane, încă de la înfiinţare, iar George. H.W. Bush a fost chiar autorul unei practici "moderne" de sterilizare, aplicată grupurilor populaţionale de altă culoare decât "albul pur" al drapelului american.
 
Având astfel de origini "sănătoase", nu este de mirare că la început de secol XX, 27 de state americane adoptau prevederi legislative eugenice, California devenind, în 1909, al treilea stat care se conforma obsedantului stereotip nordic, din cele 60.000 de sterilizări forţate practicate în SUA, până la al doilea război mondial, jumătate fiind practicate în California, care chiar în perioada postbelică a continuat să deţină recordul, cu o treime din totalul procedurilor chirurgicale sau radiologice de acest gen.
 
 
Eugenia ar fi rămas fireşte la nivelul unor dispute "intelectuale" stranii, dacă nu ar fi beneficiat din plin de banii masoneriei mondiale, viraţi prin intermediul unor instituţii percepute ca filantropice, cum ar fi Carnegie Institution, Rockefeller Foundation şi - cum ar fi putut oare să lipsească - prin averea magnaţilor căilor ferate, Harriman (Averell Harriman împreună cu Prescott Bush, au fost patronii Union Banking Corporation, care a finanţat ridicarea nazismului prin intermediul fraţilor Fritz Thyssen şi Heinrich Thyssen-Bornemisza - şi celor curioşi le recomand să studieze sângeroasele origini ale celor două familii austro-ungare reunite în acel nume).
 
Fundamentarea teoretică a aparţinut desigur marilor şi prestigioaselor universităţi americane, generatoare de viitori lideri sociopaţi, ca Stanford, Yale, Harvard şi Princeton, ai căror "academicieni" au expus teoriile rasiale, falsificând sau răstălmăcind date ştiinţifice, în încercarea disperată de a oferi o bază ştiinţifică unor asemenea elucubraţii.
 
 
Preşedintelui Stanford, David Starr Jordan, îi datorăm noţiunea de "rasă şi sânge", din epistola sa rasistă din 1902, "Sângele unei naţiuni", în care "savantul universitar" decreta că orice condiţie sau calitate umană se transmite numai pe cale genetică, dând ca exemplu atât talentul cât şi sărăcia.
 
Şi înainte de a abandona acest subiect, mult prea vast pentru a-l putea epuiza în acest unic articol, pentru ca nimeni dintre voi să nu se mai grăbească să-i acuze numai pe nazişti, pentru cele mai inumane practici posibile, voi mai da câteva exemple, sper eu edificatoare:
 
 
- În 1904, Carnegie Institution a înfiinţat un complex de laboratoare la Cold Spring Harbor pe Long Island, unde erau stocate fişe biografice detaliate pentru milioane de americani, cercetătorii urmărind distrugerea lentă a acelor linii de sânge. În baza acelor arhive, avocaţii murdari  ai ocultei - iertat să-mi fie pleonasmul - au agitat legislaturile americane, pentru a adopta măsuri eugenice.
 
- Familia Harriman a subvenţionat vreme de zeci de ani New York Bureau of Industries and Immigration, în căutare de evrei, italieni sau alţi imigranţi, din metropole, pentru a-i putea deporta, închide sub acuzaţii false sau steriliza.
 
 
- Fundaţia Rockefeller a finanţat programul eugenic german şi chiar pe Josef Mengele personal, anterior sosirii acestuia la Auschwitz.
 
- Organizaţiile eugenice californiene Human Betterment Foundation din Pasadena şi American Eugenics Society, şi-au coordonat eforturile cu Eugenics Research Society din Long Island, făcând propagandă deschisă nazistă, până în preziua intrării SUA în război, în decembrie 1941.
 
Plecând de la aceste informaţii, cred că nu vă va fi greu să intraţi în atmosfera filmului şi să înţelegeţi mai bine motivaţiile deloc ascunse, ci mai degrabă insuficient popularizate momentan, ale elitei mondiale, când ordonă paiaţelor guvernamental-parlamentare ale lumii să ia măsuri de reducere a populaţiei globale, sub masca filantropiei şi a ajutoarelor umanitare şi, mai ales, a medicinei.
 
 
Anul 2009 era marcat de repetarea isteriei generalizate din 1918 şi 1976, prin declararea de către oficina masonică, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi sora ei americană mai mică, Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC), a unei pandemii originare din Mexic, provocată de un virus H1N1 ce a fost botezat "porcin", deşi s-a recunoscut, sub presiunea publicării datelor unor cercetători oneşti, că se prezenta ca un amalgam al unor tulpini virale de gripă aviară, gripă umană şi gripă porcină eurasiatică.
 
În România, vaccinul Pandemrix a fost pus cu promptitudine la dispoziţia guvernului, de către binecunoscuta organizaţie criminal-farmaceutică, GlaxoSmithKline, cu care v-am făcut cunoştinţă în primul documentar dedicat drogurilor psihotrope.
 
 
Pandemrix conţinea cel puţin două componente dubioase, blamate de comunitatea medicală internaţională: thiomersal, un compus organic al mercurului, ce putea provoca intoxicaţii cu mercur, depăşind bariera placentară sau bariera sânge-creier, fiind implicat în declanşarea autismului la copii şi squalene, un alt compus organic, extras din uleiul de ficat de rechin, care a fost asociat declanşării unei boli ce a rămas o enigmă până azi, sindromul Războiului din Golf, deşi s-a dovedit că o suspensie de squalene în apă, inducea invariabil lupus sau alte boli autoimune la cobai.
 
În aproape toate războaiele moderne ale SUA, soldaţii şi-au acuzat guvernul că i-au folosit pe post de cobai, în tot felul de experimente stranii (gen deversarea de Agent Orange peste propriile trupe, în timpul războiului din Vietnam), aşa că de ce ar diferi cu ceva războaiele acestui secol, din moment ce marile aglomerări umane din timp de război, sunt ocaziile perfecte pentru masonerie, de a-şi derula experimentele criminale cu arme de nimicire în masă.
 
 
Trebuie să recunosc că nu mi-am imaginat niciodată, că un astfel de vaccin ar putea declanşa o boală cu manifestări atât de ciudate, ca la fosta majoretă a Washington Redskins, Desiree Jennings, ale cărei simptome debusolau neurologii, fiindcă nu semănau deloc cu cele provocate de nervi lezaţi.
 
Deşi în film se afirmă că boala ei este incurabilă, fiind considerată o distonie atipică, se pare că a fost vindecată între timp printr-o terapie "de eliminare a toxinelor", folosită de regulă în cazul aterosclerozei dar şi a... intoxicării cu metale grele - chelaţie.
 
Să fi avut oare legătură cu mercurul din thiomersal ?
 
 
Cert este că nici până azi nu există o definiţie clară a viruşilor, o încadrare concretă undeva în regnul vegetal sau animal, fiindcă natura lor reală nu este nici acum pe deplin înţeleasă şi, cu toate acestea, "savanţii" susţin cu impertinenţă că sunt capabili să-i transforme în vaccinuri, în care aceşti viruşi devin dintr-o dată blânzi şi utili, uitând să mai atace organismul uman.
 
Caracteristicile foarte ciudate ale acelui virus, evident de sinteză şi nu natural, care ataca selectiv, evitând tocmai categoriile de vârstă cu cele mai slabe sisteme imunitare, copiii şi adulţii de peste 60 de ani, împreună cu elementele constitutive ale acelui vaccin dubios, despre care marea majoritate a comunităţii medicale susţinea că nu a fost testat suficient, nu păreau să-i deranjeze cu nimic pe "vigilenţii" noştri guvernanţi cu neuron portocaliu, care se raliau fără rezerve politicii iresponsabile internaţionale, susţinând furibund campania de vaccinare şi chiar proferând ameninţări la adresa populaţiei şi a personalului medical, care s-au dovedit a fi destul de lucizi, în ultimă instanţă, încât să vadă capcana din spatele acelei propagande medicale.
 
 
Ghidându-mă după regula infailibilă că orice campanie de vaccinare gratuită, susţinută de stat, are conotaţii criminale, în 2009, în plin scandal al vaccinării contra gripei porcine, am afirmat la un post de radio local că şi campania de vaccinare contra cancerului de col uterin, aflată în plină desfăşurare pe atunci, trebuie să aibă scopuri murdare, fără a avea nici cea mai mică dovadă în acest sens.
 
Iniţiativa curajoasă a unui euro-parlamentar german, de a investiga interesele financiare din spatele întreţinutei campanii de vaccinare a GSK, mi-a distras atenţia de la fenomen, considerând pe atunci că a încăput în "mâini mai calificate", deşi eram perfect convins că acea cruciadă se va dovedi a fi, într-un final, un foc de paie, ca de altfel orice iniţiativă politică, aparent cinstită.
 
 
Ca atare, nu am făcut nici cea mai mică investigaţie în acest sens, dar veţi afla şi singuri, din documentar, cât de periculos este, de fapt, unul dintre cele două vaccinuri pentru cancerul de col uterin, aflate pe piaţa românească: Cervarix fabricat de... GlaxoSmithKline, desigur şi Gardasil de la Merck.
 
În privinţa "chemtrails", a dârelor chimice prezente pe cerul tuturor ţărilor NATO - şi am senzaţia că le-am observat şi la noi, dar nu pot fi sigur în această privinţă, aşa că aştept confirmările voastre - actualmente există circa şase teorii, care încearcă să ofere o explicaţie coerentă acestui fenomen, mai mult ca sigur malefic, fiindcă guvernele se întrec unele pe altele în a face pe proştii - ceea ce nu ar trebui să le fie prea greu, de altfel - ignorând toate dovezile evidente, în condiţiile în care zborul unei aeronave pe cerul oricărei ţări este înregistrat cu rigurozitate şi supus chiar unor aprobări draconice, mai ales după 11 septembrie 2001.
 
 
Şi exemplific:
 
1. Pot fi totuşi dâre de condensare, aşa cum sugerează cei mai mulţi sceptici.
 
Personal, fiindcă deţin o oarecare calificare în domeniul aviatic, vă pot spune cu certitudine că aceste dâre chimice doar seamănă cu dâra de condensare produsă de un avion cu reacţie. Aceasta din urmă are o durată de viaţă infimă, fiind o simplă aglomerare temporară de vapori de apă, concentraţi în jurul particulelor ionizate ce funcţionează ca centri de condensare şi le puteţi urmări zilnic şi singuri, cum se dispersează cu repeziciune pe cer, de parcă s-ar deplasa cumva cu avionul în sine, păstrând o oarecare lungime. Chemtrails se dezvoltă în timp, ocupând suprafeţe din ce în ce mai mari pe cer, unindu-se cu alte dâre, până când provoacă, de regulă, un plafon compact de "nori" chimici, care persistă vreme de câteva ore. În plus, în cazul chemtrails avionul nu are un traiect precis, ci se deplasează mai degrabă brownian - cum se poate observa şi din imaginea postată mai jos - de parcă s-ar afla în plină campanie aviochimică, unicul scop fiind acoperirea unei suprafeţe cât mai vaste, pentru a garanta unificarea ulterioară a acelor dâre chimice aflate în expansiune.
 
 
2. Pot fi produse de pulverizarea de substanţe de natură biologică sau chimică peste zone populate, ca experimente din cadrul unor programe de dezvoltare a armelor biologice şi chimice.
 
După cum veţi vedea şi din documentar, există suficiente cazuri ce sunt tratate de autorităţi cu o indolenţă soră cu nesimţirea, care ar putea confirma o asemenea ipoteză, comunităţile vizate suferind ulterior de diverse boli stranii.
 
3. Pot fi doar teste de acoperire şi rate de coborâre ale unor agenţi chimici, ce vor fi folosiţi ca vectori purtători pentru viitori agenţi biologici şi chimici, pe timp de război sau împotriva propriei populaţii, în timp de revolte civile.
 
 
4. Pot fi folosite la modificarea tiparelor meteo şi ar putea conţine nuclee de condensare sau poate componente metalice, ce reacţionează cumva cu radiaţia electromagnetică folosită în experimente de genul HAARP.
 
Voi detalia acest subiect, dacă voi descoperi un documentar dedicat HAARP.
 
5. Pot fi experimente cumulate SUA/ONU/NATO pentru a rezolva mitica problemă a încălzirii globale sau diminuarea stratului de ozon atmosferic.
 
Explicaţia mi se pare puerilă, fiindcă mă îndoiesc că elitele mondiale sunt chiar atât de tâmpite, încât să ajungă să creadă propria minciună a încălzirii globale şi să aloce resurse financiare considerabile pentru rezolvarea ei. În privinţa ozonului, m-aş fi lăsat convins mai uşor dacă nu ar mai exista gravitaţie pe Terra, deoarece conţinutul acelor dâre se depune invariabil pe sol, afectând populaţia şi nu o ia razna spre cosmos.
 
 
6. Pot face parte dintr-un program defensiv global, de a crea un scut deflector împotriva unor eventuale radiaţii din spectrul electromagnetic, provenind de la focoase nucleare detonate la limita atmosferei terestre, în caz de război.
 
Şi ar mai putea fi, desigur, o combinaţie a tuturor celor expuse anterior sau nici una dintre ele, fiindcă deocamdată, în absenţa sprijinului guvernamental şi a unor dovezi concrete, nu ne rămâne decât să speculăm.
 
Nu voi mai detalia mare parte din problemele atinse de documentar, fiindcă acest articol riscă, pe de o parte, să se transforme într-o carte, iar, pe de altă parte, unele probleme cum ar fi cea a Bisfenolului sau  SIDA sau G.D. Searle au fost deja tratate pe blog.
 
 
Mă voi rezuma doar la a spune, în concluzie, că explicaţiile date în problema spinoasă şi dureroasă a educaţiei deficitare a generaţiilor actuale de copii şi tineri, se datorează unei perceperi eronate a fenomenului: sistemele educaţionale curente nu dau rezultate slabe numai din cauza incompetenţei clare a guvernelor, care au efectuat tot felul de experimente simplificatoare cu programele de învăţământ şi a unor slabe alocări de fonduri, ci din contră, s-au alocat exact atâtea fonduri câte erau necesare, pentru a obţine rezultatul planificat şi dorit - generaţii de indivizi slab pregătiţi, incapabil să gândească critic şi analitic, numai buni ca sclavi ai noii ordini mondiale, ce va fi instalată prin iniţiative politice gen Agenda 21.
 

28 septembrie 2011

Adevarul despre vitamina D



Adevarul despre vitamina D
Un nou studiu publicat în ediţia Jurnalului de Endocrinologie Clinică şi Metabolism (Journal of Clinical Endocrinology and Metabolism) a arătat că un procent şocant de 59% din populaţie suferă de deficienţa de vitamina D.

Mai mult, aproape 25% din persoanele testate prezintă un nivel extrem de scăzut de vitamina D în organism.
Autorul principal al studiului, Dr. Richard Kremer de la Centrul de Sănătate al Universităţii McGill spune că „Nivelurile anormale de vitamina D sunt asociate cu o întreagă gamă de boli, inclusiv cancerul, osteoporoza şi diabetul, precum şi tulburările cardiovasculare şi cele legate de sistemul imunitar.”

Acest nou studiu confirmă existenţa unei legături clare între deficienţa de vitamina D şi grăsimile stocate în organism.

Acest lucru susţine teoria prezentată cu mulţi ani în urmă aici în NaturalNews, despre faptul că razele soarelui facilitează pierderea grăsimii din organism.

Vitamina D ar putea fi mecanismul hormonal prin care acest fenomen al pierderii grăsimiii operează în corpul uman.

Însă rezultatele cercetărilor legate de vitamina D nu se opresc aici…



Activatorul sistemului imunitar

Cercetările recente desfăşurate la Universitatea din Copenhaga au dezvăluit că vitamina D activează sistemul imunitar prin „armarea” celulelor T astfel încât acestea să combată infecţiile.

Această nouă cercetare, condusă de profesorul Carsten Geisler de la Departamentul Sănătăţii, Imunologiei şi Microbiologiei Internaţionale de la Universitatea din Copenhaga, a arătat că, fără vitamina D, celulele T ale sistemului imunitar rămân dormante, neoferind deloc protecţie, sau doar într-o mică măsură împotriva invaziei microorganismelor şi virusurilor.

Dar prezenţa vitaminei D în circuitul sanguin face ca celulele să fie „armate” şi să detecteze invadatorii, distrugându-i şi eliminându-i din organism.

Cu alte cuvinte, vitamina D acţionează precum cheia de contact a maşinii dumneavoastră: Maşina nu va porni, doar după ce aţi introdus cheia în contact şi aţi pornit motorul.

În acelaşi fel, sistemul dvs. imunitar nu va funcţiona decât dacă este activat din punct de vedere biochimic de către vitamina D.

Dacă începeţi sezonul rece cu o deficienţă de vitamina D, sistemul dumneavoastră imunitar este practic lipsit de apărare împotriva gripei.

De aceea, persoanele care se îmbolnăvesc sunt cele care petrec mult timp în casă şi îşi desfăşoară activitatea la interior, fiind astfel expuşi la o deficienţă cronică de vitamina D.

De fapt, persoanele care au decedat din cauza H1N1 sufereau de deficienţa de vitamina D.

Practic ele nu mai beneficiau de protecţia oferită de sistemul imunitar, fiind astfel ţinte uşoare pentru gripa porcină.

Aceste descoperiri legate de „armarea” sistemului imunitar de către vitamina D au fost publicate în „Imunologia Naturii” (Nature Immunology).

Prin comentariile pe marginea descoperirilor, cercetătorii au consimţit că „Oamenii de ştiinţă ştiau de foarte mult timp că vitamina D este importantă pentru absorbţia calciului şi că această vitamină a mai fost implicată în boli precum cancerul şi scleroza multiplă, dar ceea ce nu au realizat este faptul că vitamina D este crucială pentru activarea sistemului imunitar – lucru care ne este clar acum.” (Sursa: UK Telegraph).

Se pare însă că CDC şi WHO ignorează complet această cercetare, altfel ar fi recomandat vitamina D pentru combaterea epidemiei H1N1 în locul injecţiilor de vaccin.

Vitamina D ar fi fost mult mai eficientă (şi mai puţin constisitoare) în lupta împotriva epidemiei decât vaccinurile, mai ales că aceste vaccinuri nu îşi exercită efectul doar în cazul unei reacţii din partea sistemului imunitar, iar pentru această reacţie prezenţa vitaminei D este indispensabilă în organism!

Şi pentru că vaccinurile prezintă efecte secundare nedorite, precum afecţiuni grave neuorologice într-un număr redus de cazuri, singurul efect secundar al vitaminei D este că previne apariţia a 77% din cazurile de cancer.



Numitorul comun al afecţiunilor

Ceea ce ne este acum foarte clar în urma desfăşurării tuturor noilor studii, este că deficienţa de vitamina D poate fi numitorul comun al majorităţii bolilor degenerative moderne, cu efecte devastatoare.

Pacienţii cu insuficienţa renală suferă la unison de deficienţa de vitamina D, iar diabeticii se află de obicei în aceeaşi situaţie.

Persoanele care suferă de cancer, prezintă aproape în toate cazurile deficienţă gravă de vitamina D, precum şi persoanele cu osteoporoză şi scleroză multiplă.

De fapt, deficienţa de vitamina D poate fi cauza principală a atât de multor afecţiuni degenerative, încât remediind deficienţa în rândul populaţiei, ar putea foarte bine devasta „industria de asistenţă medicală” orientată spre profit, care domină medicina occidentală a zilelor noastre.

Cu alte cuvinte, educaţi populaţia în legătură cu vitamina D, şi industria cancerului va suferi pierderi devastatoare de profit (vitamina D previne 4 sau 5 din toate tipurile de cancer).

Acesta ar putea fi motivul pentru care, atât de multe companii şi organizaţii non-profit a căror autoritate şi putere depind de boala de cancer (şi de alte boli) se angajează atât de activ în lupta împotriva conştientizării importanţei vitaminei D.

Institutul Naţional pentru Cancer, de exemplu, cea mai prosperă organizaţie non-profit la nivel mondial, publică neîncetat reclame care ocupă o întreagă pagină având scopul de a înspăimânta oameniii în legătură cu razele solare, în felul acesta menţinându-i în starea de deficienţă de vitamina D.

Cu totul întâmplător, această deficienţă serveşte interesele de putere ale NCI, această instituţie asigurându-se că oamenii vor rămâne doborâţi de cancer, chiar dacă ar putea beneficia gratuit de o soluţie de vindecare (razele solare) deja accesibilă.

În mod similar, FDA nu are niciun interes ca oamenii să afle adevărul despre vitamina D, deoarece consumatorii bine informaţi ar consuma în mod inevitabil mai multe suplimente de vitamina D, reuşind astfel să prevină tot feluri de boli şi afecţiuni, pe care industria farmaceutică se bazează în continuare pentru profiturile sale de monopol.

Fiecare pacient care ia vitamina D, induce o pierdere financiară, reprezentând banii plătiţi pentru medicamente în tratarea cancerului, diabetului sau afecţiunilor inimii.

La fel, nici celelalte organizaţii non-profit din industria cancerului, nu doresc, ca oamenii să afle adevărul despre vitamina D.

Ei preferă să vândă în continuare produse ridicole prevăzute cu simbolul Panglica Roz (simbol internaţional pentru lupta împotriva cancerului de sân) pretextând astfel strângerile de fonduri pentru continuarea cercetărilor desfăşurate „în căutarea remediului pentru cancer”, o căutare fictivă şi care a fost sortită eşecului încă de la început, deoarece razele solare vindecă şi previn cancerul încă din momentul apariţiei omenirii pe această planetă.

Predecesorii noştri nu erau nevoiţi să „gonească după un remediu” sau „să militeze pentru un tratament de vindecare” prin nişte strângeri de fonduri ridicole; ei pur şi simplu păşeau în lumina soarelui, fiind vindecaţi de cancer prin simpla expunere la acţiunea razelor solare.

Plimbarea pe afară, în sine, constituie „vindecarea” de cancer, despre care industria susţine că ar necesita miliarde de dolari pentru cercetări adiţionale.



Singurul lor scop este ignoranţa oamenilor!

Adevărul izbitor în această materie este că medicina modernă are tot interesul ca oamenii să rămână ignoranţi în ceea ce priveşte efectele vindecătoare ale vitaminei D.

Supravieţuirea financiară a industriei medicale depinde în mod absolut de acest lucru, astfel încât cele mai influente organizaţii medicale vor diminua în mod sistematic importanţa acestei vitamine, refuzând categoric să o recomande pacienţilor lor.

NCI nu recomandă vitamina D şi nici fundaţia Komen for the Cure. AHA, AMA, ADA şi FDA toate refuză să recomande vitamina D, în schimb promovând din toate puterile medicamentele sintetice, patentate, aducătoare de profituri uriaşe şi care nu vindecă nimic.

În principiu, în industria de asistenţă medicală există o conspiraţie a tăcerii în ceea ce priveşte vitamina D, această industrie depinzând de bolile amintite pentru a le aduce profituri.

Şi bineînţeles, această tăcere va persista, deoarece companiile au scopul de a genera profit, şi dacă faci parte dintr-o afacere care scoate bani de pe urma bolilor, de obicei nu te prezinţi în faţa oamenilor spunându-le cum să se trateze gratis.

Dintr-o perspectivă orientată spre profit, educarea oamenilor despre vitamina D, nu are niciun sens din unghiul de vedere al industriei de asistenţă medicală.

Ei profită (ca de obicei) de pe urma oamenilor.



*Nu puteţi împiedica vitamina D*

Nu puteţi ascunde adevărul pentru totdeauna despre vitamina D:

Ştiinţa este absolut imperioasă.

Mai bine zis, este inconstestabilă. Iată nouă adevăruri incontestabile despre vitamina D:

- Majoriatea populaţiei vestice suferă de deficienţă de vitamina D.

- Deficienţele de vitamina D promovează printre alte probleme de sănătate, cancerul, diabetul, osteoporoza, afecţiunile renale, depresia, obezitatea şi afecţiunile inimiii.

- Deficienţa de vitamina D poate fi remediată cu o suplimentare cu vitamina D sau prin expunere raţională la acţiunea razelor solare.

- Produsele de protecţie împotriva radiaţiior solare împiedică generarea vitaminei D la nivelul pielii, cauzând în continuare deficienţe de vitamina D în rândul consumatorilor care utilizează astfel de produse.

-Remedierea pe scară largă a deficienţelor de vitamina D ar reduce semnificativ apariţia afecţiunilor degenerative în rândul populaţiei, economisind naţiunii, literalmente, trilioane de dolari, reprezentând cheltuielile colective de asistenţă medicală pentru următorul deceniu.

- Suplimentele de vitamina D sunt extrem de convenabile. Prevenirea bolilor prin administrarea suplimentelor de vitamina D este o investiţie mică în sănătate care se răsplăteşte de 100 de ori (sau mai mult) prin economisirea cheltuielilor legate de asistenţă medicală.

- Vitamina D este extrem de sigură. Din reacţia oamenilor care îşi administrează suplimente cu vitamina D reiese că, practic nu produce efecte secundare negative, chiar şi la doze zilnice aparent mari precum 4000-8000 IU (de 10 ori mai mare decât RDA-ul – doza zilnică recomandată – curent în America).

- Deficienţa de vitamina D este cauzată – în mare măsură – de stilul de viaţă modern desfăşurat în spaţii închise. Oamenii trăiesc, lucrează şi se distrează în casă sub lumină artificială. Acest lucru este motivul absenţei expunerii la lumina naturală (raze solare), prin care se generează vitamina D.

- Vitamina D reduce dramatic susceptibilitatea la boli infecţioase, precum gripa sezonieră şi H1N1. Vitamina D „declanşează” sistemul imunitar şi îi permite să funcţioneze mai agresiv în lupa împotriva invaziei virale.


Mai bun decât vaccinurile, mai sigur decât medicamentele…

Vitamina D depăşeşte ca eficienţă vaccinurile.

Vitamina D depăşeşte ca eficienţă medicamentele anticancerigene.

Depăşeşte ca eficienţă medicamentele prescrise pentru vindecarea osteoporozei.

Vitamina D vindecă mai eficient diabetul decât medicamentele anti-diabet.

Mereu şi mereu: vitamina D se dovedeşte a fi mai sigură, mai eficientă şi mult mai convenabilă decât medicamentele scumpe vândute la preţuri de monopol.

Mai mult, prin natura sa este evident compatibilă cu organismul uman, din moment ce corpul uman produce efectiv vitamina D când are această ocazia (este expus la acţiunea razelor solare).

În plus, spre deosebire de produsele farmaceutice, vitamina D nu dăunează mediului înconjurător.

Excesul de vitamina D spălat de ploaie nu contaminează peştii precum produsele farmaceutice.

Toate aceste adevăruri evidente despre vitamina D, ne pun pe gânduri: cum se explică faptul că reforma în sănătate nici măcar nu menţionează acest nutrient?

Dacă vreţi într-adevăr să reformaţi sănătatea naţiunii, trebuie să începeţi cu remedierea epidemiei de deficienţă de vitamina D în rândul populaţiei.

Când vine vorba de menţinerea sănătăţii oamenilor, toate medicamentele din lume nu pot face cât poate vitamina D… simplu, convenabil şi sigur.

Nu vă costă nimic.

Nu aveţi nevoie de reţetă.

Nu trebuie să consultaţi medicul.

Nici măcar nu trebuie să cumpăraţi suplimente pentru a intra în posesia vitaminei D.

Doar faceţi o plimbare pe afară, sub lumina soarelui, şi veţi iniţia singur procesul de auto-vindecare a organismului dvs.

Tocmai această idee – că pacienţii îşi pot vindeca singuri propriul lor cancer doar plimbându-se în natură – este cel mai temut lucru în lumea cancerului şi a industriei de vaccinuri.

Industria farmeceutică este speriată de moarte la ideea că oamenii vor deveni educaţi în materie de nutriţie şi îşi vor da seama că vitamina D, singură, elimină nevoia de sutele de medicamente şi vaccinuri potenţiale.

Declanşează procesul de vindecare, protejează organismul de boli, şi singura ameninţare majoră pe care o prezintă este la adresa profitabilităţii industriei de asistenţă medicală care domină astăzi medicina.

Dacă medicina modernă ar putea interzice vitamina D, ar face-o imediat.

Totuşi, prin încercările sen. McCain de a distruge suplimentele nutriţionale ar putea într-un final izbuti.




preluare de pe sursa: http://piatza.net/adevarul-despre-vitamina-d/

15 septembrie 2011

Apocalipsa virala

Apocalipsa virala

Cu toate ca, la nivel instinctual, ne este frica de ideea de sfarsit al lumii, rational, privim ideea de Apocalipsa drept un concept relativ iluzoriu, care apartine unei alte realitati: un eveniment pe care specia noastra nu-l va infrunta vreodata.

Cu toate acestea, in realitate, nu numai ca exista sanse consistente ca, in viitor, sfarsitul lumii sa vina aievea, intr-o forma sau alta, dar, nu de putine ori, evenimente catastrofale, aflate la un pas de o asemenea magnitudine, au avut loc in trecut. Din secolul XX, cea mai eficienta apocalipsa in imaginarul colectiv este cea virala. Diavolul a luat forma unui devastator virus ucigas, deformat intr-o pandemie, si a reusit, de cateva ori, sa ne ameninte specia cu extinctia, cauzand sute de milioane de decese.


Cruda si necrutatoare

Nu se stie cu exactitate ce le produce. Cand ucid in masa, se banuieste ca isi au originile in laboratoarele ultrasecrete ale organizatiilor care conduc lumea din umbra si conspira pentru controlul populatiei mondiale.

Sunt mai controversate si mai ucigatoare decat orice arma de distrugere in masa din arsenalul oricarei armate de pe Pamant. Oamenii religiosi le privesc precum niste aspre pedepse divine sau perfide atacuri diavolesti, in vreme ce pragmaticii le gasesc motive mai pamantene. Cert este ca, atunci cand izbucnesc, bolile virale si pandemiile fac ravagii, luand tribut milioane de oameni.

Poate cel mai sumbru si concludent astfel de episod din istoria moderna a omenirii este cel care a avut in rol principal – pe atunci letala si neiertatoare – variola. Estimarile, cele mai pesimiste e drept, spun ca aceasta boala ar fi distrus, in cadrul pandemiei starnite, aproximativ o treime din populatia mondiala.

Boala contagioasa, variola a fost una dintre cele mai mari catastrofe ale omenirii, omorand si desfigurand un numar imens de persoane de-a lungul secolelor.

Numai in secolul XX, virusul a rapus intre 300 si 500 de milioane de oameni. Intr-un singur an, 1967, s-au imbolnavit de variola circa 15 milioane de indivizi, dintre care doua milioane au murit.

Variola a cauzat, in secolul al XVIII-lea, decesul a peste 60 de milioane de europeni, intre care s-au numarat si cinci monarhi in exercitiu. Pana la 30% dintre cei infectati si 80% dintre copiii cu varsta de pana la cinci ani suferinzi de variola au murit din cauza bolii, iar o treime dintre supravietuitori a orbit.

Dar, poate cel mai mare dezastru demografic l-a pricinuit varsatul nativilor americani, in urma contactului cu europenii si africanii. Unii sunt de parere ca 90 pana la 95 de procente din totalul indigenilor Lumii Noi si-au inscris mortile in “palmaresul” bolilor Lumii Vechi. Se crede chiar ca variola se face direct raspunzatoare de uciderea a aproape tuturor locuitorilor originari ai Americilor, ramasi la momentul sosirii bolii pe cele doua continente.

In Mexic, in secolul al XVI-lea, atunci cand aztecii au pornit o rebeliune impotriva conquistadorului Cortes si spaniolii, depasiti numeric, au fost fortati sa plece, unul dintre soldatii europeni, bolnav de variola, a murit in inclestare.

Dupa batalie, aztecii au contractat virusul din cadavrul invadatorului. Atunci cand Cortes a revenit cu forte proaspete pe continent, boala deja decimase populatia bastinasa. Ucisese mare parte din armata azteca, pe imparat si 25% din restul populatiei. Acest lucru i-a inlesnit spaniolului victoria asupra aztecilor si patrunderea in Tenochtitlan, unde a descoperit ca boala Lumii Vechi a doborat mai multi oameni decat tunurile. Asadar, se poate considera, pe buna dreptate, ca variola a reprezentat, propriu-zis, inceputul sfarsitului lumii pentru cel putin o civilizatie.



Neagra si mortala

Nu degeaba i s-a spus ciumei bubonice “Moartea Neagra”. Un nume atat de tenebros si de rasunator este un titlu binemeritat pentru o boala adesea chiar mai ingrozitoare decat variola, chiar daca, poate, cu mai putine victime consemnate.

Este vorba despre una dintre cele mai distrugatoare pandemii din istoria umana. A inceput in sud-vestul sau in centrul Asiei si s-a raspandit prin Europa pana la finele anilor 1340. Numarul total de morti provocate de ciuma, in lumea intreaga, este estimat la 75 de milioane, numai 20 de milioane in Europa.

Se spune ca Moartea Neagra ar fi ucis intre una si doua treimi din populatia totala a Europei.

Cele trei forme ale molimei au adus o intreaga plaja de semne si simtpome celor infectati. Ciuma bubonica se manifesta prin inflamarea dureroasa a ganglionilor limfatici, aflati la baza gatului, in axile si vintre. Dar unele forme se concretizeaza in septicemie, o forma de otravire a sangelui si pneumonie, care ataca plamanii bolnavului.

Totusi, semnele clasice ale ciumei bubonice constau, mai ales, in apritia bubelor mari, cat portocalele uneori, in pantece, pe gat si la subsori, care supurau puroi si sange. Victimele sufereau de distrugerea pielii si a tesuturilor mai profunde, pana cand ajungeau sa fie acoperite de pete si coji negre. Cei mai multi mureau in patru pana la sapte ore de la infectare. Atunci cand ciuma a ajuns in Europa, a lovit mai intai orasele portuare si apoi a urmat rutele comerciale, atat pe mare cat si pe uscat.

Ciuma bubonica a fost forma cea mai intalnita in timpul Mortii Negre, cu o rata a mortalitatii de 30 pana la 75% si simptome ca temperatura ridicata, migrene, dureri ale incheieturilor, greata si stare generala bolnavicioasa. Dintre cei care au contractat virusul ciumei bubonice, 4 din 5 aveau sa moara intr-un interval de opt zile.

Se crede ca aceeasi boala s-a intors in Europa cu fiecare generatie, prezentand o virulenta si o mortalitate variabile, pana prin anii 1700. Pe durata acestei perioade, mai mult de 100 de epidemii de ciuma au maturat Europa. La intoarcerea sa din 1603, boala a ucis 38.000 de londonezi.

Alte carnagii notabile europene ale secolului al XVII-lea au fost molima italieneasca din 1629-1631, Marea Ciuma din Sevillia, in 1647-1652, Marea Molima din Londra, 1665-1666, si Marea Molima din Viena, in 1679. Exista o oarecare controversa asupra parcursului bolii, dar, in forma sa virulenta, dupa Marea Ciuma din Marsilia in 1720-1722 si dupa molima moscovita din 1771, pare sa fi dinsparut din Europa in secolul al XVIII-lea. Eruperea din secolul 14 a Mortii Negre a avut un efect catastrofal asupra populatiei Europei, transformand irevocabil structura sociala a Batranului Continent.

A reprezentat, de asemenea, o grea lovitura pentru Biserica Romano-Catolica si a rezultat in persecutarea extinsa a minoritatilor precum evrei, straini, cersetori si leprosi. Incertitudinea supravietuirii zilnice a creat o stare generala de morbiditate, influentandu-i pe oameni sa “traiasca clipa”, asa cum se ilustreaza in Decameronul, din 1353, al lui Giovanni Boccaccio.


Razboiul contagios

Prin toamna anului 1918, un val gripal, ce nu parea diferit de cel din anii precedenti, a degenerat in ceva atat de mortal si a instaurat o asemenea stare de panica si haos in comunitatile de pe intreg globul, incat multi oameni au crezut ca lumea se apropie de punctul sau final. Virusul a lovit cu viteza uimitoare, ucigandu-si adesea victimele in numai cateva ore de la primele semne de infectare. Virusul noii gripe cauza o hemoragie interna incontrolabila, de natura sa umple plamanii cu sange, pacientii ajungand sa se innece in propriile fluide.
Gripa Spaiola – asa cum a ajuns sa fie cunoscuta – pare sa fi fost aceeasi boala cu gripa porcina de astazi.

Nu numai ca era extrem de virulenta, dar manifesta si o neobisnuita preferinta in a-si selecta victimele, tinzand sa se instaleze in sistemele imunitare ale adultilor tineri si sanatosi, mai degraba decat in cazul celor mai slabi, precum copiii, batranii sau infirmii. Distribuirea normala a varstei pentru mortalitatea cauzata de gripa devenise, brusc, complet inversata, avand ca efect eliminarea din infrastructura societatii a factorilor cheie, responsabili de buna sa functionare cotidiana. Nu e de mirare ca oamenii au inceput sa creada ca orginea sociala se dadea peste cap, deoarece aproape s-a si intamplat acest lucru.

Fiind declansata chiar dupa Primul Razboi Mondial, Gripa Spaniola a ajuns in multe tari odata cu intoarcerea soldatilor acasa, ucigand intre 50 si 100 de milioane de persoane in toata lumea, intre 1918 si 1919. Se crede ca a fost una dintre cele mai letale pandemii din istoria umanitatii.

Semnele bolii s-au observat prima oara in Fort Riley, Kansas, SUA, pe 11 martie 1918. Aliatii din Primul razboi mondial au numit-o Gripa spaniola, pentru ca a primit mai multa atentie in ziarele spaniole decat in restul Europei. Spania nu a fost implicata in conflicat, iar presa de aici nu era cenzurata asa cum se intampla in restul continentului.

Nu se stie cu exactitate rata mortalitatii pandemiei din 1918-1919, dar se estimeaza intre 2,5 si 5% din populatia de pe Terra din acel moment si ca 20% au suferit boala. Gripa a putut ucide 25 de milioane in primele 25 de saptamani; in comparatie, SIDA a ucis 25 de milioane in primii 25 de ani. In India au murit 17 milioane de persoane, aproximativ 5% din populatia din acea epoca, atingand o rata a mortalitatii de 20% in unele zone. In armata indiana, cel ptin 22% dintre soldatii care s-au imbolnavit au murit. In Statele Unite, aproape 28% din populatie a suferit gripa si 500-675 mii au murit. In Marea Britanie au murit 200.000 de oameni, iar in Franta peste 400.000. In Alaska si in Africa de Sud au murit comunitati intregi, in timp ce in insulele Fiji 14% din populatie a decedat in doar. Spania a fost una dintre tarile cele mai afectate, cu 8 milioane de infectati si aproximativ 300.000 morti.

Chiar daca Primul razboi mondial nu a cauzat gripa, totusi, miscarile masive de trupe au ajutat la extinderea ei. Cercetatorii cred ca sistemele imunitare ale soldatilor au fost dezabilitate datorita tensiunii luptelor, atacurilor chimice, marind probabilitatea de a se contagia boala. Cantiatea de calatori soldati si modernizarea sistemului de transport a facut posibila propagarea pandemiei intr-un evantai mare de comunitati. Totusi, sfarsitul nu a venit, ci a ramas strict sub forma amenintarii, in urma tuturor acestor pandemii ingrozitoare. Intr-adevar, poate ca nu ne-au eradicat specia, dar au schimbat, cu siguranta, fata planetei, au distrus sute de milioane de destine si au insemnat, totusi, sfarsitul pentru atat de multi.



Fata in fata cu dusmanul

Virus, infectie, focar, moarte, incinerare, carantina… Cuvinte care, repetate obsesiv de luni de zile, ne-au bagat in cap imaginea terifianta a unei omeniri in pragul extinctiei. Cat de rau a fost, este sau poate fi?

Trei mari epidemii de gripa au lovit omenirea in ultimii 100 de ani. Cea mai grava dintre ele, marea pandemie de gripa – asa-numita gripa spaniola – din anii 1918-1919, a provocat moartea a milioane de oameni. Cu atat mai tragic, cu cat noul flagel a lovit o umanitate deja greu incercata, abia iesita din oribila criza a Marelui Razboi.

Virusul care a produs gripa spaniola apartinea subtipului numit H1N1. O a doua pandemie, gripa asiatica, produsa de subtipul H2N2, a bantuit Pamantul intre anii 1957-1958, iar a treia – gripa Hong Kong -, produsa de virusul H3N2, a circulat intre anii 1968-1969. Iar la toate acestea s-au adaugat gripa aviara si cea porcina, care desi cumulat au facut mai putine victime decat oricare alta gripa, au fost intens mediatizate.

De-a lungul vietii sale, mai scurte sau mai lungi – cum ii e datul -, organismul uman poate avea de-a face cu o multitudine de entitati patogene. Cele mai raspandite sunt, de departe, bacteriile si virusurile. Bacteriile sunt organisme unicelulare (alcatuite dintr-o singura celula). Ca toate celulele, au nucleu, citoplasma, membrana celulara si, mai ales, un perete celular cu o structura foarte complexa, alcatuit in cea mai mare parte din polizaharide.

Bacteriile sunt peste tot: in sol, in aer, in apa (chiar in izvoarele termale fierbinti) si in alte organisme – animale sau plante

. Ele sunt capabile sa sintetizeze “personal” proteine ori alte substante complexe si sa se autoreproduca. Numeroase bacterii traiesc in simbioza cu organisme vegetale sau animale, prelucrand substante din mediu spre folosul acestora din urma. Exista, evident, si o multime de bacterii patogene, acelea care produc boli numite bacterioze. Ciuma, holera, tuberculoza, angina streptococica sunt exemple de astfel de boli. Vestea buna este ca bacteriile (si numai ele) sunt sensibile la substantele numite antibiotice. Exista sute de antibiotice care actioneaza selectiv asupra diferitelor specii bacteriene.



Cavalerul Apocalipsei lipsit de nucleu

Spre deosebire de bacterii, virusurile nu au o structura celulara. Ele sunt lipsite si de nucleu, si de perete celular. Tot ceea ce au sunt niste segmente de acizi nucleici – ADN (la dezoxiribovirusuri) sau ARN (la ribovirusuri) – protejate de un invelis proteic sau lipoproteic. Virusurile nu sunt capabile sa se reproduca singure. Ele infecteaza celulele altor organisme – plante, animale, chiar bacterii – si folosesc “facilitatile” celulei-gazda pentru a sintetiza proteine ori alte substante necesare si pentru a se reproduce. Relatia lor cu lumea vie este un soi de parazitism, fiindu-le absolut necesara prezenta unor celule in care sa se inmulteasca.

Virusurile sunt, dupa parerea multor savanti, niste “chestii”, nu niste organisme. Fiind lipsite de una dintre insusirile esentiale ale materiei vii – capacitatea de a se autoreproduce -, ele sunt considerate nevii; sunt insa “entitati infectioase”, capabile sa determine la organismele superioare maladii numite viroze.

Virusurile reprezinta o descoperire de data recenta, motiv pentru care sunt inca putin cunoscute. Se afla peste tot si, cu toate acestea, stim asa de putin despre ele… Daca bacteriile au putut fi studiate la microscop si crescute pe medii de cultura inca din secolul al XIX-lea, virusurile sunt prea mici pentru a putea fi vazute la microscoapele optice si nici nu cresc pe mediile de cultura obisnuite folosite pentru dezvoltarea bacteriilor. Abia microscopul electronic si metodele de cultivare de ultima generatie au permis progrese in virologie.

Virusurile nu sunt sensibile la actiunea antibioticelor; este o mare greseala ca la orice raceala usoara sa luam astfel de medicamente, intrucat, pur si simplu, ele nu au efect asupra virusurilor. Antibioticele sunt prescrise doar pentru a preveni sau a trata o eventuala complicatie a virozei, care consta in suprainfectarea cu bacterii.

Altminteri, nu sunt necesare, ba devin chiar daunatoare. Virusurile nu sunt sensibile decat la medicamente specifice, numite antivirale. Vestea proasta este ca exista foarte putine asemenea medicamente. Asa cum am spus deja, studiul virusurilor este mult in urma celui al bacteriilor, din motive obiective, desigur, dar asta nu prea ne consoleaza…

Una dintre cele mai raspandite boli virale este gripa – o viroza caracterizata de un mare grad de contagiozitate. Desi, pana in anii ‘30, nu a putut fi identificata prin cercetari specifice de virologie, ci doar prin simptome, se crede ca gripa, sub forma de epidemii grave, a lovit omenirea de cel putin zece ori in ultimele trei secole. Cea mai veche consemnare istorica a unei posibile epidemii de gripa ar putea data din secolul V d.Hr.

Marile epidemii poarta numele de pandemii – boli care ataca toti oamenii (pan demos, in limba greaca).
Gripa nu este o boala “foarte mortala”, ca sa zicem asa, in sensul ca mortalitatea este, in cazul ei, de 0,1-2%, comparativ cu mortalitatea de 20-25% in cazul variolei si de aproape 100% in cazul rabiei. Ceea ce face insa gripa foarte periculoasa este rata mare de atac. Cand e vorba de milioane de oameni care se imbolnavesc, o mortalitate de 1% inseamna zeci de mii de morti, iar asta nu mai inseamna putin.

Virusul gripei are si fascinanta, dar foarte ingrijoratoarea insusire de a-si schimba cu usurinta structura si prin urmare si proprietatile patogenice, putand astfel sa treaca de la o specie la alta si sa scape actiunii specifice a unui vaccin, fapt care face ca gripa sa fie practic imposibil de eradicat.

Cel mai afurisit virus care produce gripa este virusul tip A. Genomul acestuia este alcatuit din 8 segmente de ARN. Importante pentru caracteristicile virusului sunt doua glicoproteine de suprafata: hemaglutinina (HA) si neuraminidaza (NA). Prezenta si structura acestor proteine determina subtipul de virus. Glicoproteinele, instabile, pot suferi schimbari la nivelul structurii lor moleculare.

O singura inlocuire a unui aminoacid cu altul in structura uneia dintre glicoproteine – si iata un nou tip de virus, aparut prin mutatie. De asemenea, virusul A de un anumit subtip se poate intalni, in celulele infectate, cu o particula virala de un alt subtip. Are loc o recombinare genetica – un schimb de fragmente de ARN – si iata aparand un nou subtip de virus, cu proprietati noi, care poate starni o noua epidemie. Acesta este scenariul de care ne temem: virusul gripei aviare, care deocamdata se transmite la om doar prin contactul cu pasari infectate, ar putea suferi o astfel de schimbare care il va face capabil sa se transmita de la om la om.



Rezervoare naturale de virus gripal A sunt omul si diferite specii de pasari salbatice. Porcul poate fi infectat atat cu gripa aviara, cat si cu gripa umana, oferind astfel posibilitatea amestecarii a doua tulpini virale si sansa funesta a recombinarii genetice care a dus la gripa porcina.

Asia este considerata punctul de origine cel mai probabil al unei noi epidemii de gripa. Acolo predomina un mod de viata care favorizeaza raspandirea bolii si recombinarea genetica: oamenii traiesc in sate dens populate si in stransa apropiere cu porcii si pasarile domestice. La drept vorbind, nici in Romania, in mediul rural, lucrurile nu stau altfel.


preluare de pe sursa: http://piatza.net/apocalipsa-virala/