Fara indoiala viata privata a fiecaruia dintre noi a fost, este, si va fi afectata de puterea tot mai mare a acestor institutii de forta cu impact mondial.
Agentii guvernamentale de informatii
Rusia
Rusia are cel putin doua agentii oficiale de supraveghere. Serviciul Federal de Securitate (in rusa, FSB) dispune nu doar de putere de investigatie, ci si de propriile trupe. FSB este autorizata sa efectueze operatiuni in interiorul si exteriorul Rusiei cu scopul de a imbunatati potentialul economic, tehnico-stiintific si militar al Rusiei. FSB are si puterea de a monitoriza transmisiile Internet ce intra si ies din Rusia, gratie unor legi precum SORM.
Agentia Federala pentru Comunicatii Guvernamentale si Informatii (FAPSI) dispune de capacitatea tehnologica de a monitoriza comunicatiile si de a aduna informatii, inclusiv prin monitorizarea retelelor private. Si ea dispune de propriile trupe (cca 54000).
China
In
Germania
Serviciul german BND este implicat in operatiuni de strangere de informatii de peste 50 de ani. Site-ul lor oficial este in limba germana.
Israel
Israelul are cel putin trei agentii oficiale de informatii, Mossad, Shin Bet si Aman. Mossad se ocupa cu operatiuni in exterior, iar Shin Bet cu cele din interior. Aman se ocupa cu informatiile militare. Israelul primeste informatii din surse variate, inclusiv prin programul de sateliti de spionaj.
Franta
Rapoartele arata ca doua compartimente ale SDGN, DRM si DGSE (Directia Generala de Securitate Externa), au creat echivalentul francez al Echelon. Unii observatori au acuzat acest sistem de transmitere de informatii secrete companiilor private franceze. Aceste acuzatii sunt documentate de un articol al ZDNet France. Mai multe informatii pot fi gasite intr-un articol realizat de „Le Nouvel Observateur”.
India
Biroul Central de Investigatii al Indiei (CBI) are sarcina de a pastra valorile in viata publica si de a asigura sanatatea economiei nationale. CBI are sarcina si de a coordona activitatile cu Infopol.
Statele consituente ale Echelon:
SUA: NSA
Marea Britanie: GCHQ
Canada: CSE
Australia: DSD
Noua Zeelanda: Biroul Guvernamental al Securitatii Comunicatiilor
Alte sisteme de supraveghere SUA – TIA (Vigilenta Informationala Totala)
Un proiect al Departamentului Apararii al SUA. TIA are sarcina de a aduna informatii personale la scala mare, incluzand e-mailuri, apeluri telefonice, documente financiare obisnuite de transport, informatii medicale. Se crede ca prin analizarea acestui tip de date se poate preveni criminalitatea. Mai multe amanunte legate de functionarea TIA au ramas de determinat, incluzand aici metodele de protejare a informatiilor stocate si prevenirea accesarii lor neautorizate.
Se stie ca deja guvernul SUA finanteaza proiecte in ajutorul TIA, cum ar fi programul al carui scop este prezicerea comportarii unei persoane pe baza activitatii sale online. Unele rapoarte indica faptul ca statul Florida dezvolta un sistem similar cu TIA, denumit MATRIX, cu sprijin federal.
SUA – Carnivore
Acest program de supraveghere al internetului, folosit in prezent de guvernul SUA, este oarecum similar cu Echelon. Carnivore este capabil sa colecteze toate comunicatiile ce au loc in segmentul de retea supravegheat. Sistemul va fi inlocuit cu unul mai performant, DCS 1000 sau Enhanced Carnivore, care se pare ca are o capacitate superioara de a supraveghea retele rapide. Se pare ca guvernul SUA a intocmit deja un memorandum pentru folosirea acestui tip de sisteme de supraveghere.
SUA – Oasis&Fluent
SUA a dezvoltat doua programe despre care expertii cred ca sunt menite sa ajute capacitatile Echelon. Programul Oasis creeaza transcrieri dupa transmisii de televiziune sau radio. Programul poate diferentia intre vorbitori si chiar detecta caracteristici personale precum sexul.
Programul Fluent permite efectuarea de cautari in materiale in alte limbi folosind cuvinte-cheie din engleza. Acest program nu numai ca gaseste documentele pertinente, ci le si traduce in engleza, desi numarul de limbi straine pentru care poate face acest lucru e inca limitat (rusa, chineza, portugheza, sarba, coreeana, ucraineana). De asemenea, Fluent determina gradul de utilizare al unui cuvant intr-un material si poate efectua cautari chiar si in cazul unor ortografieri diferite ale cuvintelor cautate.
Uniunea Europeana – Enfopol
Enfopol este un document creat cu acordul unei comisii speciale a UE. El enumera diverse cerinte tehnologice pentru usurarea sarcinii politiei de a intercepta retelele de comunicatie europene. Se fac eforturi pentru implementarea acestor standarde in sistemele de telecomunicatie ale statelor member UE.
SUA – CALEA
CALEA este un document care cere atat modificarea retelelor de comunicatie existente, cat si crearea celor noi in concordanta cu anumite cerinte care sa ajute interceptarea de catre agentiile guvernamentale.
SUA – TEMPEST
Rapoartele au indicat existenta unui proiect al NSA destinat interceptarii de semnale de computer (precum tastari sau imagini pe monitor) prin ziduri sau chiar din alte cladiri, de la computere ce nu sunt conectate la o retea. Detalii despre acest proiect, numit TEMPEST, abia acum incep sa apara. Un document al NSA descrie procedurile pentru masurarea radiatiilor emise de un computer.
Un al doilea document descrie “Programul de Securitate Tehnica” al agentiei, care este responsabil cu securitatea electronica. // Bloombiz.ro
preluare de pe sursa: http://spyology.myforum.ro/













Oare Statele Unite ale Americii merită o asemenea titulatură? A pune eticheta de imperiu unei ţări înseamnă să considerăm că acea ţară are un statut dominator şi acţionează doar pentru propriile sale interese. Celebrul scriitor John Perkins, autorul cărţii „Confesiunile unui asasin economic” are o părere foarte pertinentă asupra acestui subiect.
5) percepe impozite nu numai de la proprii cetăţeni, ci şi de la locuitorii altor ţări, şi
„Una dintre metodele prin care corporatocraţia a reuşit să-şi exercite controlul asupra Americii Latine în anul 1970 a fost aceea de a acorda putere deplină guvernelor autocratice. Aceste guverne au experimentat politicile economice ale investitorilor nord-americani şi ale corporaţiilor internaţionale, ducând la faliment economiile locale: recesiune, inflaţie, şomaj şi creştere economică negativă.”
Dar situaţia aceasta nu a durat foarte mult. În 1978 a avut loc Revoluţia şiită în urma căreia şahul a fost îndepărtat de la putere, în ciuda opoziţiei americane. Au urmat o serie de violenţe împotriva a tot ce însemna America şi a ceea ce avusese legătură cu fostul şah Pahlavi. După îndepărtarea de la putere a şahului puterea a fost preluată de ayatollahul Ruhollah Khomeini.
Dar Saddam a refuzat să facă acest lucru şi ştia şi la ce să se aştepte în urma acestor respingeri. Ştia ce sunt asasinii economici şi şacalii, deoarece în 1959 fusese angajat de CIA pentru a-l asasina pe preşedintele irakian Abd al-Karim Qasim. Pentru a asasina oameni de valoarea lui Saddam însemna complicitatea gărzilor lui de corp. Dar el a prevăzut destul de bine mişcările celor de la Washington şi le-a dejucat planurile şacalilor trimişi să-l ucidă, angajându-şi numeroase sosii şi filtrându-şi cu rigurozitate oamenii din gardă, astfel încât niciunul dintre ei nu ştia pe cine apără de fapt: pe Saddam în persoană sau un simplu actor.
Reacţia lumii arabe a fost una de profundă indignare, resentimentele pe care le aveau încă din Evul Mediu s-au amplificat de-a lungul secolelor care au urmat. Ei nu au iertat niciodată Europa pentru că au impus graniţe şi conducători peste ţinuturile lor. Atunci când primul ministru israelian David Ben-Gurion a instituit şi a proclamat noul stat Israel în 1948, ţările aflate în vecinătate au pornit imediat la atac.
Dar nu toate acţiunile corporatocraţiei erau încununate de victorie. Multe dintre ele erau soldate în realitate eşecului. Aceste eşecuri au propulsat statele din Asia în criză economică. China a avut o ascensiune fulgerătoare, până la atingerea poziţiei de lider global, „făcând-o în acelaşi timp sensibilă la lăcomie deşănţată şi fuga după bunuri materiale – de inspiraţie americană – şi au mărit radical decalajul dintre bogaţii şi săracii din Asia. În America Latină, acţiunile noastre au constrâns milioane de persoane să ducă o viaţă degradantă, în lipsuri materiale, au subminat o clasă de mijloc în ascensiune şi, finalmente, au dat un impuls mişcărilor şi revoltelor indigene şi naţionaliste, fapt care a condus la ridicarea unui nou val de lideri anti-corporatişti care au câştigat puterea.”
Reacţia Washingtonului a urmat ruta cunoscută, fapt care a pus ţara într-un pericol şi mai mare. Intervenţia armatei americane în Afganistan a întors împotriva noastră un întreg mapamond care până atunci compătimise cu noi. Invazia în Irak a transmis lumii întregi mesajul clar că Washingtonul era mai interesat să-şi asigure cantităţile necesare de petrol, decât să-l vâneze pe Osama bin Laden. Pe termen lung, acţiunea a inflamat şi mai mult populaţiile musulmane şi aşa furioase, a inspirat milioane de islamici să se înscrie în celulele teroriste, a scos în evidenţă vulnerabilitatea soldaţilor americani şi a cufundat Statele Unite în ceea ce poate fi însumat sub titlul generic de faliment. Strategiile politice care au urmat momentului 11 septembrie au fost într-adevăr ultimele şi cele mai evidente dintr-o serie de gafe monumentale. Pentru fiecare acţiune pe care corporatocraţia o pretindea a fi un succes – instalarea şahului în Iran, a dinastiei saudite, a familiilor conducătoare din Kuweit şi din Iordania, a unui dictator prietenos în Egipt şi în sprijinirea militarismului israelian – au existat pierderi compensatorii, ca revoltele molahilor, creşterea popularităţii al-Qaeda, înlocuirea unor guverne moderate cu unele cu vederi radicale, venerarea eroilor-martiri care au apărut în urma atacurilor sinucigaşe cu bombă şi escaladarea fanatismului.”