21 de lucruri pe care nu le stiai despre una din cele mai negre zile din istoria omenirii.

 

Sunt inca foarte multe lucruri care n-au fost explicate sau publicate despre atentatele din septembrie 2001. In fiecare an apar noi concluzii si noi anchete. Iata ca britanicii au pus cap la cap cateva date interesante.

1. Numarul de copii care au pierdut un parinte in evenimentele din 9/11 a fost de 3051. 17 bebelusi au fost ulterior nascuti de femeile ai caror soti au murit in timpul atentatelor. La noua luni dupa 9/11, numarul de nasteri din New York a crescut cu 20%, fata de aceeasi luna din 2000.

2. Conform cercetatorilor, consumul de alcool in Manhattan, in saptamana de dupa 9/11 a crescut cu 25% fata de aceeasi perioada a anului anterior. Consumului de tutun a crescut cu 10%, consumul de marijuana cu 3,2%, iar participarea oamenilor la slujbele din biserici s-a inmultit cu 20%.

3. Valoarea totala a obiectelor de arta pierdute atunci cand Turnurile Gemene s-au prabusit, a depasit 100 de milioane de dolari. Printre ele se numara elementele de sculptura ale WTC, facute de Alxander Calder, tapiteria World Trade Center Tapestry, realizata de Joan Miro si multe tablouri de Picasso sau David Hockney.

4. Unul dintre eroii necunoscut de la 9/11 a fost un caine pe nume Roselle, un labrador care si-a condus proprietarul, orb, care era la etajul 78 al Turnului de Nord. L-a scos teafar de acolo si l-a ghidat apoi pana la casa unui prieten.

5. Pompierilor le-au trebuit 100 zile pentru a stinge toate focurile aprinse de atacurile de la New York.

6. Numai 291 de cadavre au fost recuperate “intacte” de la Ground Zero. Parintii Lisei Anne Frost, in varsta de 22 de ani, care a fost pasagera in zborul 175, care a lovit turnul de sud, au asteptat aproape un an pana ca un obiect care a apartinut fiicei lor sa fie gasit prin moloz de cautatorii specializati.

7. in total, muncitorii au cernut peste un milion de tone de moloz si cenusa si cauta in continuare, si astazi, obiecte personale ale victimelor. Ei au descoperit pana acm 65.000 de astfel de bunuri sau ramasite, inclusiv 437 de ceasuri de mana si 144 de verighete.

8. Cu trei ore inainte de atacuri, un aparat numit Generator aleator de evenimente, aflat la Princeton University, a prezis un eveniment faptul ca un eveniment cataclismic era pe cale sa se intample.

9. Sectiunea din Pentagon, lovita de Zborul 77, fusese renovata recent, cu 258 de milioane de dolari. Peretii au fost consolidati si ferestrele au fost intarite, asa ca multe dintre ele au ramas intacte dupa atentat.

10. Primele patru cele mai cautate subiecte pe Google in saptamana dinaintea 9/11, au fost: Nostradamus, CNN, World Trade Center si Osama bin Laden.

11. Romanul american cel mai bine vandut in anul 2001 a fost Desecration: Antichrist Takes the Throne, de Tim LaHaye si Jerry Jenkins.

12. Atunci cand coordonatorul atentatelor, Mohamed Atta, a facut checkin-ul pe aeroportul Logan, din Boston, numele sau a declansat o alerta in sistemul de securitate a aeroportului si bagajele sale nu mai fost urcate in cala avionului.

13. Sute de memorii, dedicatii, crucifixuri si opere de arta au fost create din otelul de la Ground Zero.

14. intr-un exercitiu numit “The Guardian Vigilant”, NORAD (North American Aerospace Defense Command), care este responsabil pentru apararea spatiului aerian al SUA, simulase de cel putin patru deturnari de avioane in saptamana dinainte de 9/11 si in dimineata atacurilor era programat un alt exercitiu de acest fel.

15. Magnatul din domeniul imobiliar, Larry Silverstein, a incheiat un contract de inchiriere pe 99 de ani a World Trade Center cu suma de 3,2 miliarde de dolari cu sase luni inainte ca turnurile sa fie distruse.

16. La inceputul acestui an, numarul oficial al mortilor provocate de 9/11 a fost ridicat la 2753. Asta dupa ce Jerry Borg, un contabil care lucra si ca actor pe un contract de o jumatate de norma, a murit la sfarsitul anului 2010 de o boala de plamani provocata de inhalarea de praf, din apropierea World Trade Center.

17. Cinci dintre teroristii responsabili de atentate s-au cazat intr-un motel chiar in apropierea serviciului secret american, NSA, cu cateva zile inainte de atacuri.

18. Cutiile negre ale zborului 77 au fost descoperite in interiorul Pentagonului la 12 septembrie 2001. Secretarul de Stat, Donald Rumsfeld, a declarat ulterior ca datele au fost irecuperabile. Acest lucru este considerat o premiera in ultimii 40 de ani – pana atunci si de atunci incoace, nicio cutie neagra nu a mai fost declarata irecuperabila total.

19. Un loc de rugaciune musulman a fost distrus atunci cand World Trade Center s-a prabusit.

20. John Patrick O’Neill, un agent special al FBI, care a investigat Al-Qaeda si primul atac asupra World Trade Center, din 1993, a parasit FBI-ul din motive politice. El a preluat jobul de sef al securitatii de la World Trade Center – iar in cele din urma a murit pe 9/11.

21. Oamenii de stiinta au profitat de interdictia de zbor de trei zile, impusa in Statele Unite, pentru a efectua experimente privind efectul avioanelor cu reactie asupra atmosferei. Ei au descoperit ca zilele au fost un pic mai calde si noptile mai reci, sugerand astfel ca gazele evacuate de avioane in timpul zborului actioneaza la fel ca norii, protejeaza Pamantul de soare in timpul zilei si mentin caldura pe timpul noptii.

preluare de pe sursa: Fata nevazuta a lumii….

Traficantii de istorie sau criza mondiala a capitalismului

In conditiile actualei crize a Capitalismului izbucnita in 2008 in SUA si generalizata cu rapiditate pe plan mondial , problema principala a majoritatii popoarelor lumii este salvarea supravietuirii fiintei umane care este amenintata de ascutirea inegalitatilor economico-sociale si politice specifice sistemului social-economic capitalist.

Masurile care se iau la nivel national si la nivel international de UE pentru Europa , si cele care se iau de catre SUA pentru iesirea sa din criza salveaza doar Marele Capital , in timp ce pe umerii maselor muncitoare se arunca intreaga povara a crizei. Bogatii devin tot mai bogati iar saracii tot mai saraci .

In lume si in Europa , inca din timpul Primului Razboi Mondial , sistemul capitalist incearca rezolvarea crizelor sale mai mari sau mai mici. Insa de fiecare data , faptul de a nu fi recunoscuta cauza crizelor care consta in contradictia antagonista intre caracterul social al productiei si insusirea privat capitalista a rezultatelor ei a determinat si determina si azi , formularea unor raspunsuri eronate si imposibilitatea gasirii solutiilor pentru problemele ridicate de criza . ele amplificandu-se neincetat.

Integrarea economica , realitate a Capitalismului contemporan al carui prototip este Comunitatea Economica Europeana (CEE) , largita in Uniunea Europeana (UE) dupa metamorfozele politice din estul Europei din 1989-1991 , strategiile si politicile promovate de tarile capitaliste membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) , de tarile capitaliste dezvoltate din G 7 , de Comisia Trilaterala (SUA , CEE si Japonia) , reprezinta incercari de adaptare a relatiior de productie capitaliste la nivelul fortelor de productie intensificate de revolutia tehnico-stiintifica contemporana si de promovarea pe plan intern si in special pe plan mondial a intereselor celor mai puternice capitaluri ( de penetratie pe piata europeana si mondiala ) , prin actiuni initiate de Guvernele lor.

Rezolvarea definitiva a contradictiei fundamentale a Capitalismului care va pune capat crizelor mai mari sau mai mici , poate avea loc numai prin recunoasterea de facto a caracterului social al fortelor de productie si trecerea lor in proprietatea intregului popor . Prin aceasta , productiei sociale ii va corespunde si forma sociala a insusirii ei.

Ideea construirii socialismului ca alternativa la Capitalismul perimat si anacronic a fost validata de istorie si s-a dovedit ca Socialismul este singurul sistem economic social care a oferit , intr-un timp istoric scurt , un model si o solutie de rezolvare a problemelor umane , in toata complexitatea lor , la nivel de mase . Pentru aceasta performanta a Socialismului care in jurul anilor 1970 devenise o atractie pentru omenire si un concurent redutabil pentru Capitalismul care se sufoca , si care prefigura care este tendinta omenirii si viitorul societatii omenesti , adica generalizarea oranduirii socialiste , Socialismul din Europa de Est , pentru toate acestea , a primit in 1989-1991 o grea lovitura subterana , printr-un Razboi Secret , din partea Capitalismului perimat. ( 1 ).

Aceasta lovitura nu a fost inteleasa de cea mai mare parte a populatiilor din Europa de Est din doua motive :

a. Razboiul Secret desfasurat pe timp de pace prin Operatiuni sub acoperire este invizibil si nu impresioneaza pe nimeni , nu revolta opinia publica

b. El este organizat in subteran si cand este programat sa iasa la lumina este prezentat sub conceptul de Revolutie , iar acest concept are profunde rezonante pozitive in memoria umanitatii.

Daca ideea de revolutie se bucura de o glorie neobisnuita pentru beneficiile aduse progresului umanitatii , ideea de razboi este respinsa in general de omenire. Ca urmare , accesul la termenul de revolutie este liber si nu este cenzurat. In cazul Razboiului Secret din 1989-1991 la care ne-am referit , lucrurile devin cenzurate.

Despre Razboiul Secret au cunostinta si acces la informatiile respective doar liderii politici de stat si de guverne , militarii de rang superior , fiind opera serviciilor secrete. Asa se explica cererea NATO din 2004 adresata fostelor tari socialiste din Europa sa treaca in regim de confidentialitate toate documentele privitoare la revolutiile din Europa din 1989-1991 . ( 2 ).

Interesul SUA de autoconsacrare a propriului sistem capitalist a avut nevoie dupa al II-lea Razboi Mondial de certitudinea ca in lume nu mai exista o alta alternativa a cailor de evolutie a istoriei. In acest scop SUA , prin Harry TRUMAN , alertat de Marele Capital prin serviciile secrete , a inventat doctrina Razboiului Rece impotriva Socialismului din URSS si apoi impotriva socialismului din toate celelalte tari care au pornit pe acest drum.

Ramaneau insa zone intinse neacoperite si nesupravegheate , cum ar fi o parte din Asia , Africa si America Latina , care puteau accede la lumea socialista. Pentru a obstructiona aceasta posibilitate Washington a conceput planuri si actiuni curente si de perspectiva sub forma Covert Operation (Operatiuni sub acoperire) menite sa previna raspandirea in oricare parte a lumii , a unor regimuri politice socialiste , numite de americani prosovietice.

Rapoartele Comisiei ONU pentru descoperirea adevarului din San Salvador , de exemplu , demonstreaza ca America Latina a fost practic devastata de absolventii vestitei si temutei scoli de terorism “Scoala Americilor” din Georgia , finantata de Guvernul american si cosmetizata in ianuarie 2001 sub denumirea prescurtata de WHISC.* , adica Institutul pentru Cooperare in Materie de Securitate in Emisfera Vestica ( 3 ).

La nivel european relevant pentru discutia amenintarii fiintei umane de catre Capitalismul perimat ramane complotul Marelui Capital desfasurat impotriva maselor muncitoare din tarile socialiste . Acesta s-a desfasurat inca din 1945 sub forma doctrinei Razboiului Rece al lui TRUMAN , pusa in opera de un corp de lupta de tip gherila (1947) , sub numele de Serviciul american clandestin al Agentiei Centrale de Informatii , unde erau secrete nu numai operatiunile ci si existenta in sine a acestui serviciu. ( 3* ). Acesta a fost cel mai mare secret al Guvernului SUA dupa armele nucleare (3**).

Din 1973 complotul se desfasoara sub forma Razboiului Secret , planificat pe etape si global , pentru distrugerea maselor muncitoare socialiste . In acest razboi secret au fost coptate de catre SUA si statele capitaliste membre din NATO. Codificat de Agentie sub denumirea de Covert Operation , razboiul secret a fost executat de Serviciul clandestin al CIA si de catre celelalte servicii secrete din tarile membre NATO.

Atat Razboiul Rece (1945) cat si Razboiul Secret (1973) au fost stimulate de furia companiilor , a Big Bussines-ului , care au putere politica la Washington. Ele au alertat de fiecare data cele mai inalte foruri ale Guvernului si serviciile secrete americane. De aceea fiecare nou Presedinte care venea la Casa Alba avea pregatit din partea CIA un Plan de Operatiuni sub Acoperire.

Este de retinut ca prima mare criza a Capitalismului (1929-1933) a izbucnit dupa aparitia Socialismului intr-o singura tara , Uniunea Sovietica.

Pe baza datelor si faptelor consemnate de istorie constatam ca in anii 1970 , in timp ce Socialismul se consolida ca sistem economic intr-un timp istoric foarte scurt , adica exista pe o suprafata de 26 % a globului pamantesc , avea 30 % din populatia globului si producea peste 40 % din productia industriala mondiala si se bucura de o larga audienta ideologica pe masura realizarilor sale , in lumea capitalista izbucneste cea de a 2-a Mare Criza economica.


Efectele crizei :

In conditiile acestei crize cand este contestat modul de viata capitalist si cel american numit “American way of Life” ( 4 ) , cand SUA isi pierde puterea si prestigiul pe plan international ca urmare a infrangerii suferite in razboiul din Vietnam consemnata in 1973 – razboi declansat in 1964 prin actiunea sub acoperire din Golful Tonkin ( 5 ) , ca urmare a punerii in discutie a moralei , a societatii americane si a politicii interne si internationale a SUA , are loc producerea unei disperari totale a SUA ( 6 ) si a tarilor capitaliste dezvoltate. Mitul Americii si al Occidentului se demonetizase. Tarile capitaliste dezvoltate erau debusolate . Ele nu mai puteau face fata competitiei istorice cu Socialismul.


Razboiul Secret :

In aceste conditii lumea capitalista a actionat ca un drogat in timpul presedintiei lui NIXON , cand liderii politici americani si capii oligarhiei financiare s-au intalnit la inceputul anului 1973 si au hotarat in secret ca singura solutie de iesire din criza a Capitalismului din anii 1970 este distrugerea cu orice pret a Socialismului la nivel global si simultan , si nu in mod izolat si la perioade lungi de timp , cum s-a pocedat pana la infrangerea SUA in razboiul din R.D.Vietnam .


Directiile de atac :

In acest mod solutia iesirii din criza a fost deplasata din interiorul SUA si a tarilor capitaliste dezvoltate in afara granitelor lor.

S-a luat decizia politica secreta potrivit careia lumea capitalista formata din SUA si tarile aliate ei trebuie sa actioneze in 5 directii de atac impotriva Socialismului mondial. Aceste directii au fost urmatoarele :

1. Distrugerea sistemului politic si economic socialist.

2. Recucerirea Lumii a Treia si restaurarea dominatiei capitaliste prin forme neocolonialiste.

3. Reconstructia pietelor pierdute si obtinerea altor piete prin eliminarea societatilor comerciale ale statelor socialiste.

4. Transformarea tarilor socialiste intr-o zona de piata de desfacere pentru produsele industriale ale tarilor capitaliste.

5. Preluarea controlului asupra principalelor surse de energie, petrol, gaze, carbune, energie atomica. ( 7 ).

Omul de stiinta american Noam CHOMSKI semnala inca de la inceputul anului 1990 ca se fac eforturi pentru transformarea zonei socialiste intr-o zona a lumii a 3-a , pentruca , afirma el , “lumea a 3-a trebuie sa-si indeplineasca functia de piata de desfacere , sursa de materii prime si forta de munca ieftina” ( 8 )

S-a hotarat ca realizarea acestor obiective sa se faca printr-un Razboi Secret* al carui nume de cod dat de CIA era Covert Operation** , adica Operatiuni sub acoperire ( 9* ) ( 10** ).


Cine realizeaza directiile de atac :

Aceasta misiune secreta de zdrobire a Socialismului a fost incredintata serviciilor secrete din SUA , din tarile capitaliste dezvoltate membre NATO si unor organizatii oculte ale NATO cum ar fi GLADIO.


Planul Razboiului Secret :
Pentru punerea in aplicare a Razboiului Secret s-a facut un Plan care a fost aprobat de sefii statelor occidentale membre NATO.

In realizarea Planului si-au adus contributia si continua sa si-o aduca si in prezent toate serviciile secrete ale statelor capitaliste interesate in distrugerea concurentei economice a Socialismului. (11).

Planul cuprinde patru etape :

I. Etapa pregatitoare si de atac pe ascuns de subminare a tarilor socialiste .

II Etapa actiunilor fundamentale de schimbare a Europei socialiste , fabricarea aparentei de Revolutii si de Tranzitie a tarilor socialiste din Europa, desfiintarea CAER-ului, desfiintarea Tratatului de la Varsovia, dezmembrarea URSS, dezmembrarea R.S.F.Jugoslavia si dezmembra – rea Cehoslovaciei.

III. Etapa consolidarii ocupatiei occidentale in tarile cucerite si neutralizarea RUSIEI in scopul aservirii ei Occidentului.

IV. Tinteste regimul politic din R.P.Chineza si stoparea dezvoltarii ei.

Aceasta etapa mai vizeaza si distrugerea R.D.Coreene si a R.D.Vietnam , pentru a instaura in aceasta zona un control americano-japonez-sud corean. Etapa a 4-a mai are ca tinte si alte tari cum sunt Cuba si tarile banuite de comunism islamic , adica Iran , Irak si Libia. ( 12 )

Masura in care a fost realizat pana in prezent acest plan nu este o problema care sa fie prezentata in articolul de fata. Neindoios , pentru discutia Planului de Razboi Secret ramane mijlocul prin care s-a ajuns la realizarea scopului acestui razboi , respectiv distrugerea Socialismului concurent. Acest mijloc este chiar scenariul revolutiilor din 1989 – 1991 din estul Europei.

Scenariul revolutiilor , operatiune sub acoperire de mare anvergura , reprezinta chintesenta unei noi doctrine a intunecatelor arte ale inselarii dusmanului , pentru a-l distruge la el acasa , prin proceduri speciale , fara arme vizibile desfasurate.

Revolutiile din estul Europei sunt in fapt continuatoarele industriei propagandei americane pusa in actiune odata cu Razboiul Rece , care este in fapt un razboi politic impotriva URSS si a celorlalte tari care si-au ales calea socialista de dezvoltare.

Pentru pregatirea si ducerea razboiului politic impotriva lumii socialiste numita de americani impropriu lumea comunista , in baza documentului NSC-68 din 1947 , s-au creat anumite organe operative : Agentia Centrala de Informatii (CIA) si Departamentul Apararii (PENTAGON) , o structura de conducere si dezvoltare centralizata a altor trei Departamente : Dep. Trupelor de Uscat (US Army) , Dep.Fortelor Aeriene (USAF) si Dep.Fortelor Maritime (US Navy) . ( 13 )

In baza aceluiasi document NSC-68 Harry TRUMAN a emis o Directiva Prezidentiala prin care se autorizeaza CIA sa organizeze si sa lanseze operatiuni strategice de razboi psihologic in Europa de Est si URSS vizand subminarea si schimbarea regimului politic , distrugerea puterii militare a statelor vizate si distrugerea sistemului social si politic al acestora.

Este exact obiectivul strategic urmarit de SUA din 1947 , reluat de planul global al Razboiului Secret din 1973 si care s-a realizat prin scenariul revolutiilor est-europene in 1989-1991.

Industria de propaganda politica neagra si razboiul psihologic al SUA impotriva lumii socialiste au fost concepute in stilul propagandei germane , de catre specialisti germani , fosti subordonati ai Dr.Joseph GOEBELS , ministrul propagandei Germaniei celui de al III-lea Reich.

In anul 1946 acesti specialisti adusi in SUA de evreul Abraham Ben Elazar cu pseudonimul Henry KISSINGER lucrau in Departamentul de Stat al SUA. ( 14 ).

Potrivit industriei propagandei politice si psihologice a SUA , URSS , o tara eroica in invingerea nazismului in al Doilea Razboi Mondial , este numita de liderii politici americani Imperiul Raului , este un stat inamic , un stat paranoic , avand conducatori fanatici care gandesc si actioneaza pentru distrugerea din temelii a SUA , etc..

In contrast SUA se autodeclara Imperiul Binelui care lupta sa distruga pe cel al Raului. Aici se vede ca in secolul 20 propaganda politica si psihologica a SUA promoveaza mitologicul , cu toate ca este o forma primitiva a constiintei sociale.

Mitologia politica din propaganda neagra si din razboiul psihologic care a actionat vreme de 45 de ani se regaseste si in scenariul revolutiilor din 1989-1991.

Paul GIRARDET luand ca studiu de caz revolutia romana transmisa in direct in decembrie 1989 despre care afirma ca este “ unul dintre cele mai bine structurate evenimente mediatice “ , pune in evidenta caracterul mitic pe care il imbrca transmisiunile TV ale unor evenimente politice majore de la sfarsitul secolului 20.

Astfel incepand cu revolutia romana toate revolutiile si razboaiele transmise in direct la televizor presupun aceleasi scenarii mitologice televizate :

1. Dictatorul sau monstrul , eroul negativ sau reprezentantul intunericului , cum sunt Ceausescu , Milosevici , Sadam Husseim.

2. Victimele dictaturii : poporul roman , albanez , cuveitian , americanii sau pacea mondiala.

3. Uneltele raului : dictatura exercitata prin conspiratie secreta in Romania , armata sarba sau irakiana.

4. Eroii eliberatori : americanii sau armata NATO. ( 15 ).

In contextul deturnarii Socialismului din Europa , cei mai puternici lideri ai planetei fac apel in discursurile lor la mitologia politica. De exemplu la 5 mai 2005 , la Vilnius , capitala Lituaniei , presedintele George W. BUSH aflat in vizita in aceasta tara a declarat : “ BIELORUSIA este ultima dictatura din Europa “ si ca “ LUCASENKO are prieteni rai , pe Fidel Castro su Hugo CHAVEZ “ , iar Secretarul de Stat american Condoleenza RICE a adaugat la randul ei ca “Bielorusia este un stat al tiraniei”.

Pe fundalul tradarii ,dezinformarii si ignorantei , al violentei si tensiunii evenimentelor , apelul la mitologic duce la distrugerea imaginii adversarului. Odata imaginea adversarului distrusa , adversarul va fi invins.

Propaganda politica si psihologica neagra a SUA a urmarit si inca mai urmareste ca anticomunismul american – Maccarthysmul – , sa fie transformat intr-o prejudecata nu doar a popoarelor din estul Europei ci a intregii lumi.

Documentul cunoscut ca NSC-68 , care cuprinde elementele ideologice si doctrinare ale Razboiului Rece , din care s-a nascut Razboiul Secret global, a fost preluat, continuat si amplificat in dimensiunile lui militare de catre toti succesorii lui TRUMAN pana in 1989 cand au avut loc falsele Revolutii.

In forma adoptata NSC-68 este in vigoare si in 2005 , dar nu mai este anticomunist ci antirusesc. ( 16 ).

Traficantii de istorie sunt cei care au realizat marea manevra politica militara secreta din 1989-1991 care a condus la rasturnarea si distrugerea Socialismului european.

Fabricarea aparentelor :

In contextul perceperii de catre opinia publica a termenilor de Revolutie si de Razboi , percepere descrisa anterior , Razboiul Secret nu putea opera cu notiuni ale operatiunilor sale militare , situatie salvata de Operatiunile sub Acoperire , care au fabricat pentru Europa de Est aparenta de Revolutii si apoi pe cea de Tranzitie

Arta deosebita a Operatiunilor sub Acoperire desfasurate de serviciile secrete consta in crearea aparentelor ridicate la valoare de principiu. Potrivit acestui principiu popoarele se vor obisnui sa ia aparentele proceselor economice , sociale , politice si militare drept moneda adevarata. Deci omenirea va crede ca asa-zisa Revolutie a fost revolutie si ca asa-zisa Tranzitie a fost tranzitie.


Aparente mai vechi si mai noi :

Asemanator razboiului impotriva R.D.Vietnam declansat de SUA in 1964 in clandestinatate , prin punerea in opera a Planului secret elaborat de CIA cunoscut sub numele de scenariul din Golful Tonkin , si revolutiile din Europa de Est , in cele trei forme , sangeroasa , mai putin sangeroasa si de catifea din 1989-1991 sunt si ele clandestine , pentru ca s-au desfasurat prin

Operatiuni sub Acoperire avand la baza Planul Razboiului Secret al SUA si Occidentului din 1973 , cu obiectivul strategic de distrugere cu orice pret a sistemului socialist concurent.

Piesa de rezistenta a traficantilor de istorie care a facut posibila fabricarea aparentelor de revolutii si de tranzitie globala a Europei de Est a fost si ramane , Planul Razboiului Secret Covert Operation de distrugere globala a Socialismului. Dar fara deciziile Presedintilor SUA planul razboiului secret ar fi ramas un simplu petic de hartie.

Perversiunea traficantilor de istorie si a serviciilor secrete de a denumi actiunile sub acoperire de fabricare a aparentelor drept revolutii consta in faptul ca sensul termenului de revolutie induce ideea de vointa a multimilor. Romaniei , de exemplu , i s-a fabricat o revolutie sangeroasa , ca si cum populatia , multimea , ar fi fost inarmata. Acest scenariu sangeros a fost aplicat R.S.Romania drept pedeapsa pentru actul sau istoric de la 23 August 1944 prin care a fost scurtat razboiul lui Hitler cu 6 luni. De asemeni, ce s-a intamplat in R.S.F.Jugoslavia dupa 1990 a fost o pedeapsa pentru ca Jugoslavia lui TITO a fost cea care a blocat masinaria de razboi germano-nazista, fiind una din cauzele majore ale infrangerii. ( 1 )

Unele forme ale operatiunilor sub acoperire care au iesit la lumina prin dezvaluirea lor in presa , in lucrari de specialitate si din analiza proceselor reale aflate inca in plina desfasurare sunt :

1. Consilierea politica.

2. Finantarea organizatiilor profesionale si de sindicat.

3. Operatiunile economice speciale.

4. Pregatirea cadrelor.

5. Operatiuni politice si paramilitare.

6. Razboiul informational.

7. Diversiunea psihologica sau razboiul psihologic

8. Diversiunea radio-electronica

9. Diversiunea cu foc terorist.

10. Programe sub acoperire pentru radiouri , fundatii , sindicate

Acesta a fost unul din cele mai mari programe organizate de CIA.

De exemplu , radio Europa Libera , radio Libertatea si Congresul pentru libertate culturala erau creatii ale CIA , erau Operatii sub Acoperire de ducere a razboiului politic.

Printre cele mai influente operatiuni de razboi politic din istoria CIA erau radiourile. S-a dovedit ca ele emiteau pe frecvente CIA. CIA cheltuise 400 milioane de dolari in subventii pentru ca milione de ascultatori din spatele Cortinei de Fier sa aprecieze fiecare cuvant din timpul emisiunii.( 2 ).

11. Cele mai noi Operatiuni sub Acoperire care au avut loc dupa 1990 sunt revolutiile portocalii din Jugoslavia (2000) si Ukraina (2003) dar si revolutia rozelor din Georgia (2003) , etc…

Operatiunile sub acoperire ale traficantilor de istorie au in vedere situatia speciala ca in timp de pace adversarii se afla in defensiva , se simt in siguranta in tara lor si nu banuiesc ca sunt atacati si lucrati , suportand manipularile fara sa-si dea seama. Minciuna , dezinformarea , diversiunile , arma puternica a radiourilor , diferite Fundatii , sunt unele din armele Operatiunilor sub acoperire.

Forma de baza a Operatiunilor sub acoperire este amestecul pe cai secrete si ilicite in treburile interne ale statelor socialiste si nu numai. “ Asemenea operatiuni se intemeiaza pe Directivele Secrete , de regula verbale , date personal de Presedintele SUA si duse la indeplinire de CIA si serviciile asociate “ ( 3 ).


Acte oficiale pentru punerea in practica a Operatiunilor sub acoperire :

a. Directiva prezidentiala NSC 68 a lui Harry TRUMAN din anul 1947 prin care CIA era autorizata sa organizeze si sa lanseze operatiuni de razboi psihologic in Europa de Est si URSS vizand subminarea si schimbarea regimului politic si distrugerea puterii militare a tarilor socialiste in vederea distrugerii , in ansamblu , a sistemului economic , social si politic din aceasta zona a lumii . ( 4 ).

b. Exista un manual al CIA “Covert Operation”. La capitolul HUMINT , Human Inteligence (Resurse Umane) , obiectivul central consta in racolarea de personalitati politice si militare cu functii de decizie la diferite nivele , precum si racolarea de personalitati din diferite domenii de activitate a vietii stiintifice , academice , culturale , sportive , etc.

Generalul american William E. ODOM confirma acest lucru in studiul sau “Structure and Change for the 21-st Century” ca “ CIA a avut ca obiectiv principal , inca din momentul cand a fost creata , sa recruteze sefi de state si guverne , ministrii , generali cu pozitii importante in armata , politie , forte de securitate , servicii secrete straine “ , etc. ( 5 ).

Din activitatea speciala de recrutare a cadrelor din tarile tinta de catre CIA rezulta acea categorie de cadre numita AGENTI , care se pun in slujba CIA , a Statelor Unite , pentru ducerea Razboiului Rece si a Razboiului Secret . AGENTII sunt de doua categorii Agentii recrutati si Agentii de influenta. Agentii recrutati sunt cei care se afla pe foile de plata ale CIA , iar Agentii de influenta sunt cei care ajutati de CIA obtin functii politice si administrtive de nivel inalt in tarile de origine ( 6 ).

c. Legea CIA aprobata de Congresul american la 27 mai 1949 prin care CIA a primit puteri nelimitate . “ Agentia guverna dupa bunul plac : fonduri la discretie , bani care nu puteau fi urmariti , ingropati sub descrierile falsificate din bugetul Pentagonului – insemnau puteri nelimitate “ ( 7 ).

d. Agentia de Informatii americane a Apararii (DIA) , care conduce activitatea atasatilor militri americani , a perfectionat in 1994 activitatea Directiei pentru surse umane de informatii , adica recrutarea de agenti in tarile de interes. In contextul extinderii NATO dupa 1990 in Europa de Est rolul DIA creste si odata cu el si numarul agentilor recrutati in aceste tari .

Agentii recrutati cat si agentii de influenta care se afla in functii inalte si foarte inalte , pregatiti de CIA , cat si cei recrutati de DIA , sunt usor de identificat datorita pozitiilor lor si politicilor lor total pro-americane si pro-NATO. ( 8 ).

e. Directiva secreta a Deprtmentului de Stat al Apararii codificata 3600.1 Operatiuni Informationale .

Aceasta Directiva secreta reglementeaza politica americana de influentare prin prin propaganda a opiniei publice si a liderilor din tarile aliate ale SUA si din tarile neutre. Directiva 3600..1 autorizeaza Armata Statelor Unite sa organizeze operatiuni clandestine , secrete , de influentare a opiniei publice in teitorii straine. ( 9 )

Evolutia evenimentelor din Europa de Est si URSS rezultata din ofensiva occidentala impotriva sistemului socialist din Europa de Est desfasurata pe timp de pace sub forma Operatiunilor sub Acoperire a interesat in mod deosebit Administratia de la Washington si pe sefii statelor occidentale din NATO semnatare ale
Planului razboiului secret din 1973.

f. La intalnirea Presedintelui Frantei Francois Mitterrand cu Cancelarul german Helmouth KOHL s-a stabilit “sa se intensifice aplicarea masurilor elaborate in cadrul NATO pentru stimularea evolutiilor din Europa de Est , indeosebi prin sprijinirea constituirii unui front comun al fortelor de opozitie din tarile socialiste” ( 10 ).

g. Administratia de la Washington a comunicat Aliatilor sai ca trebuie sa se asigure o mai buna redistribuire a rolurilor statelor occidentale si o mai mare implicare in actiunile de influentare a evolutiilor din diferite tari socialiste. Astfel , “ SUA se vor concentra indeosebi asupra situatiei din URSS , urmand ca RFG si Marea Britanie sa se ocupe mai mult de problemele legate de RDG , Polonia si Cehoslovacia , iar Franta si Italia de cele privind Ungaria , Bulgaria si Romania “ ( 11).

h. Convocarea de urgenta la Paris a reuniunii Sefilor de Stat si de Guverne pentru adoptarea unei pozitii unitare la nivelul CEE in problema evenimentelor din Europa de Est. Se iau decizii concrete pentru implicarea sporita a tarilor CEE in actiunile de destabilizare a situatiei din Europa de Est . Se iau masuri pentru a se incuraja direct construirea in tarile socialiste a unei mase de manevra formata din cetateni nemultumiti , pretabili la actiuni protestatare . ( 12 ).

i. Dupa intalnirea de la Malta din 2-3 decembrie 1989 Presedintele SUA George BUSH – tatal spunea despre presedintele URSS Mihail GORBACIOV urmatoarele : “Pozitia pe care se situeaza Gorbaciov atesta ca URSS este dispusa sa faca in continuare concesii substantiale in majoritatea problemelor de interes pentru Occident. Ca urmare , statele NATO trebuie sa faca uz de toate posibilitatile si parghiile de care dispun pentru a determina accelerarea procesului de reforme din Europa de Est” ( 13 ).

j. CIA a infiintat o organizatie denumita Trust Organisation cu sediul in California si Filiale in R.F.G. si Austria care aveau urmatoarele obictive : incurajarea si sprijinirea miscarii de dizidenta in tarile socialiste ; organizarea si dirijarea activitatilor informative in randul emigrantilor originari din aceste tari si initierea unor actiuni indrep-tate impotriva statelor socialiste prin intermediul elementelor ostile din randul emigratiei sau al dizidentei (13*)

k. Actiuni reusite ale lui Trust Organisation – contributia adusa la destabilizarea politico-sociala in Polonia , Ungaria si R.D.G. , apoi in Romania si Cehoslovacia ( 13**).

Documentele de mai sus dovedesc neverosimilitatea revolutiilor. Acestea sunt doar o parte din actele de care s-au folosit traficantii de istorie in 1989 – 1991 in Europa de Est.

Documentele de mai sus dovedesc ca falsele revolutii din estul Europei din 1989-1991 au fost provocate si sustinute de CIA si NATO.

Virgil Magureanu , fost sef al SRI dupa dec.1989 , in interviul cu istoricul roman Alex Stoenescu a spus : “ In toamna lui 1989 calendarul evenimentelor era distribuit , stabilit pas cu pas , tara dupa tara , regiune dupa regiune , stabilit si adus la cunostinta Cancelariilor europene si bine inteles a MOSCOVEI . Subliniez inca odata rolul cu totul special , poate mai special ca niciodata , repartizat in aceste evenimente si in scenariul conturat , catre serviciile secrete “ ( 14 ).

Dupa metamorfozele politice impuse tarilor socialiste europene in 1989-1991 de traficantii de istorie prin Covert Operation sub aparenta de revolutii intreaga Europa de Est se afla intr-o situatie bizara si bulversata. Europa so- cialista fusese transformata peste noapte intr-o Europa emanata si spontana .

Emanatii din Europa , asa cum s-au autodenumit , rezultati din aparentele revolutii, acaparasera puterea politica in stat inlaturand prin diferite mijloace cum ai bate din palme , intreaga conducere de partid si de stat alese democra tic de natiunile socialiste. Dar cine erau in realitate emanatii ? Lamuriri extraordinare aduce in acest sens Vladimir VOLKOFF in cartea sa “Dezinformarea arma de razboi” care scrie : “ In loc sa folosim trupe la frontierele tarii pe care vrem sa o cucerim vom initia in interiorul statului respectiv , prin actiuni ale unor agenti subversivi antrenati , un proces de disolutie a autoritatii , in timp ce mici grupuri de partizani prezentati ca emanati din randurile poporului , si constituiti spontan , vor angaja un nou tip de lupta cu intentia declarata de a incepe un razboi revolutionar de eliberare , dorind in realitate sa accelereze procesul de descompunere al statului , pentru ca in final sa preia puterea “ ( 15 ).

Teoria revolutiilor din Europa de Est din 1989-1991 intemeiata conspirativ pe obiectivele Razboiului Secret – Covert Operation al SUA si Occidentului din 1973 impotriva Socialismului mondial concurent este in esenta sa un razboi politic global , desfasurat pe timp de pace, pe cai secrete , oculte. Aceasta reprezinta cea mai mare crima politica impotriva unor popoare ale lumii , care a dezlantuit dezastrul a milioane de oameni de pe o imensa suprafata a Europei.

Operatiunile sub acoperire numite revolutii din Europa de Est , iesite la lumina in 1989-1991 , sunt apreciate de Virgil Magureau , fost director al Serviciului Roman de Informatii dupa 1990 , ca au fost planificate din exterior si generate de acolo de CIA si NATO dupa actiuni indelung pregatite si distribuite altor forte de catre marile servicii speciale .

Asa zisele revolutii din 1989-1991 mascheaza obiectivele mai vechi de razboi ale SUA impotriva URSS , a R.P.Chineze si impotriva celorlalte state socialiste care au devenit obiective NATO si au fost incorporate din 1949 si in strategia militara NATO.

In 1989-1991 liderii politici ai lumii capitaliste si-au vazut implinite obiectivele de razboi dar numai in Europa si URSS.

Razboiul Secret Covert-Operation reprezinta maximum de desconsiderare a natiunilor socialiste , a relatiilor democratice dintre state cu sisteme economice diferite , care coexistau pasnic , dupa principiul coexistentei pasnice si a drepturilor omului recunoscute de ONU si de lumea intreaga.

Dar insasi doctrina Razboiului Rece consemnata din 1947 in practica Servicului Clandestin al CIA ca Razboi politic , reflecta o conceptie anacronica raportata la pluralismul politic declarat de statele democratice occidentale. Sub acest aspect , atat Razboiul Rece cat si Razboiul Secret – Covert Operation – sunt inspirate din politica de tip fascist si pot fi descifrate de oricine dupa ravagiile provocate omenirii dupa al Doilea Razboi Mondial.

Interventia secreta a SUA in treburile interne ale altor state prin Covert Operation a devenit cunoscuta pe alte continente cu mult inainte de evenimentele din 1989-1991 din Europa de Est.

Acuzatiile din partea Indoneziei care erau adevarate , au fost negate public de presedintele Statelor Unite si de Secretarul de Stat. Este vorba de complotul american pentru rasturnarea regimului SUKARNO (16) , considerat de CIA comunist in secret * si operatiunea sub acoperire care a avut ca obiectiv tinte militare si civile din satele si porturile situate in nord-estul Indoneziei , cand in aprilie 1958 , timp de trei saptamani , avioane ale Agentiei cu insemne indoneziene , pilotate de personalul Agentiei , au executat bombardamente in urma carora si-au pierdut viata sute de civili.

Populatia indoneziana a fost revoltata si ingrijorata**. Partidul Comunist Indonezian era cel mai mare partid dupa URSS si China , cu 3,5 milioane de membrii*** . Un pilot al Agentiei , pe numele lui Al POTE , participant la bombardamentele din Indonezia avea sa declare in 2005 urmatoarele : “ Imi placea sa omor comunisti. Imi placea sa omor comunisti prin orice metoda “ (****).

Un alt exemplu : Comandantul de teren al Razboiului Secret din 1965 din LAOS , ofiterul CIA sub nunele de Tony POE , pentru a-si dovedi fata de sefi victoriile in lupta a ordonat bandelor lui sa taie urechile oamenilor pe care ii ucideau. “ Le aduna intr-o punga de celofan verde , iar in vara anului 1965 le-a dus la baza CIA din Vientiane si le-a pus pe masa sefului adjunct Jim LILLEY “ ( 17 ).

CIA a cheltuit suma de aproape 10 milioane de dolari , autorizata de presedintele NIXON , pentru a semana haos politic si economic in CHILE.

“ In 1971 este pusa la punct reteaua de militari si sabotori politici care la 11 sept.1973 reuseste sa-l inlature rapid si violent pe ALLENDE . In dupa amiaza aceleiasi zile a fost instalat la putere gen. Augusto PINOCHET cu junta sa , cu care CIA a creat repede o legatura. Pinochet a condus cu cruzime , ucigand mai bine de 3200 de oameni , inchizand si torturand alte cateva mii , intr-o represiune cunoscuta drept Caravana Mortii “ ( 18 )

Tim WEINER , jurnalist la New-York Times , detinator al premiului Pulitzer (1988) pentru investigatiile privind programele secrete de securitate nationala dezvaluie in 2007 adevarata fata a celei mai cunoscute Agentii de informatii din lume , CIA , caracterizand-o ca o organizatie costisitoare , periculoasa , profund disfunctionala si depasita strategic.

Tim WEINER scria in 2007 : “ La 16 ianuarie 1975 presedintele FORD a oferit un pranz la Casa Alba pentru editorii seniori si editorialistul de la New-York Times. Presedintele a spus ca nu era sub nici o forma in interesul national sa se discute despre trecutul CIA. A spus ca reputatia fiecarui presedinte , incepand cu Harry TRUMAN , ar putea fi ruinata daca ar iesi la iveala cele mai adanci secrete. Cum ar fi ? a intrebat un editor. Cum ar fi asasinatele , a spus FORD. E greu de spus ce este mai ciudat – ce spusese presedintele sau faptul ca editorii au reusit sa tina declaratia sub tacere “(19).

Despre implicarea SUA in Operatiuni sub Acoperire pe timp de pace Sherman KENT , cel mai mare analist al Razboiului Rece scria :

“ Trimiterea operatorilor clandestini intr-o tara straina cu care Statele Unite nu este in razboi si desfasurarea unor operatiuni ascunse este contrar tuturor principiilor pe care a fost fondata tara noastra ( 20 )
Mai mult , ca urmare a doctrinei Razboiului Rece si a Razboiului Secret Global , s-a practicat o politica de ostilitate si de tratare a lumii socialiste din estul Europei drept inamic al SUA de catre toate Administratiile americane.

Aceasta politica a fost in integralitatea ei anticonstitutionala si in afara prevederilor legilor federale americane ( 21 ).

Potrivit legislatiei federale si Constitutiei SUA o tara inamica este acea tara cu care SUA se afla in razboi. Or in intervalul 1945 – 1991 nici fosta URSS si nici tarile din Tratatul de la Varsovia nu au indeplinit niciodata aceasta conditie. ( 22 ).

De la Harry TRUMAN incoace misiunea CIA a ramas lupta impotriva comunismului pe timp de pace – Covert Operation – in orice zona a lumii.

Analiza retrospectiva a efectelor provocate de Covert Operation in diferite zone ale lumii , inclusiv din Europa de Est , evidentiaza dezastrul uman si material provocat pe motiv ideologic , ceeace reprezinta o ofensa adusa natiunilor care sunt de o alta ideologie decat cea liberala a SUA.

In conditiile actualei crize , cea mai crunta din istoria de 500 de ani a Capitalismului , accentuata de un fapt fara precedent in istorie , deturnarea cursului istoriei din Europa de Est , este necesara o forma de vigilenta prospectiva in care sa dispara amenintarea popoarelor de catre traficantii de istorie pusi in slujba Marelui Capital , care submineaza democratia si libertatea. Aceasta cerinta este determinata obiectiv de insasi aspiratia popoarelor lumii de depasire a fazei pradalnice capitaliste a dezvoltarii umane . Asta se poate realiza pe calea Socialismului care vizeaza un scop social – etic si care a insufletit pana acum milioane de fiinte umane. Popoarele lumii nu vor inceta sa lupte pentru calea socialista de dezvoltare a societatii omenesti.


BIBLIOGRAFIE :

1. Col.(r) dr.Gheorghe Ratiu , Raze de lumina pe carari intunecate , Editura Paco , Bucuresti , 1996 , p.60
2. Marian Oprea , director Revista Lumea , emisiunea Miezul problemei National TV , 26- X- 2004 .
3. George Monbiot , The Guardian , 30.10.2001 , articol “America pe lista statelor teroriste”, apud , WHISC *, Western Hemisphere Institute Security Cooperation , apud , Ziarul Adevarul , 30.10.2001.
3*.Tim WEINER , CIA – o istorie secreta , Ed. Litera International , 2009 , p.29
3** Ibidem , p.35
4. Pierre Milza , Serge Bernstein , “Istoria secolului 20 , 1945-1973” , vol.2 , Editura ALL , p.229 , 269 , 270 , 271
5. Ibidem , p.268
6. New-York Times/1971 , apud , Razboiul din Vietnam ( Internet ).
7. Col.(r).dr.Gheorghe Ratiu , op.cit. p.59 , 60
8. Ziarul Adevarul , Bucuresti , 14 febr.1990 , p.3
9* Col.(r).dr.Gheorghe Ratiu , op.cit. p.60
10**Col.(r).Florian Garz , Istoria Interzisa , Ed.Obiectiv Craiova , p.86
11. Col.(r).dr.Gheorghe Ratiu , op.cit. p.60
12. Ibidem , p.70 – 72.
13 Col.(r).Florian Garz , op.cit. p.57
14. Ibidem , p.53 , 54.
15. Paul Girardet , Mythes et mythologie politique , apud , Virgiliu Gheorghe , Revrajirea lumii , Ed.Prodromos , 2006 , Buc. p.56
16. Col.(r).Florian Garz , “ Cavalerii Apocalipsei “, Ed. Obiectiv , Craiova , p.90 .
1. Cartea « Virgil Magureanu in dialog cu Alex Mihai Stoenescu – De la regimul comunist la regimul Iliescu « , Ed. RAO , Bucuresti 2008 , p.232 .
2. Tim WEINER , « CIA – o istorie secreta » , Ed. Litera International
Bucuresti , 2009 , p. 205 , 206
3. Col.(r) Florian Garz , Istoria Interzisa , Ed.Obiectiv Craiova , p.86 .
4. Ibidem , p.57
5. General american William E. ODOM , Studiul “ Structure and Change for the 21-st Century” , apud , Florian Garz , op.cit. p.89
6. Florian Garz , op.cit. , p.89
7. Tim WEINER , op.cit. p.40
8. Florian Garz , op.cit. , p.89
9. Ziarul Adevarul din 12 dec. 2001
10. DSS/SIE/Nota 00252/793 din 7.11.1989 , apud , Constantin Sava ,
Constantin Monac , “Adevar despre decembrie 1989 , Conspiratie ,
Diversiune , Revolutie…” Documente din arhivele Armatei ,
Editura Forum , Bucuresti , 1999 , p.38
11. DSS/SIE/Nota 00257/815 din 13.11.1989 , ibidem
12. DSS/SIE/Nota 00260 din 16.11.1989 , ibidem.
13. DSS/SIE/Nota-raport 00282 din 5.12.1989 , ibidem
13*. Nota-raport 00444/814 din 14.11.1989 , ibidem
13**. Ibidem
14. Virgil Magureanu , op.cit. , p.27
15. Vladimir VOLKOFF , ”Dezinformarea arma de razboi” , Ed.
Incitatus , p.5
16. Tim WEINER , op.cit. , p. 117 , *p.115 , ** p.120 , * **p.197 ,
****p. 120 si 417
17. Ibidem , p. 193
18. Ibidem , p.237
19. Ibidem , p.253
20. Ibidem , p.387
21. Florian Garz , op.cit. p.59
22. Ibidem
Articol de Nina GEORGESCU
Redactor Agoravox-Franta



preluare de pe sursa: http://piatza.net/traficantii-de-istorie-sau-criza-mondiala-a-capitalismului/

Toate conspiraţiile duc la… Malta

În timpul Cruciadelor, alături de Templieri acţiona la Ierusalim şi un alt Ordin militaro-călugăresc: „Ospitalierii” sau „Ioaniţii”, cei care astăzi sunt cunoscuţi sub numele de Cavaleri de Malta. Dacă în ceea ce îi priveşte pe Templieri, Ordinul s-a împrăştiat după ce Jacques de Molay a fost ars pe rug pe 18 martie 1314, Ioaniţii şi-au continuat activitatea, foarte asemănătoare cu cea a Templierilor, până în zilele noastre. Principiile şi acţiunile lor îi demască drept una din cele mai puternice grupări oculte supra-naţionale care acţionează în spatele scenei politice şi financiare mondiale.


Scurtă incursiune în istorie

Istoria cavalerilor de Malta începe în anul 1048, când un grup de negustori din republica italiană Amalfi a cerut permisiunea să construiască la Ierusalim o biserică, o mânăstire şi un spital care să ofere asistenţă pelerinilor.

În anul 1113, comunitatea monastică ce s-a dezvoltat în jurul spitalului a fost recunoscută printr-o Bulă papală şi a primit privilegiul de a-şi alege conducătorii independent de orice autoritate laică sau religioasă.

Cunoscuţi până atunci ca şi „Ospitalieri” (de unde şi numele de spital din zilele noastre), din acest moment încep să se numească „Ordinul Sfântului Ioan de Ierusalim”. Cei care îl alcătuiesc sunt militari şi călugări totodată (o combinaţie extrem de dubioasă ţinând cont de principiile divine ale non violenţei), de origine nobilă şi depun un triplu jurământ de sărăcie, castitate şi supunere.

Vorbim deci de un grup militaro-religios care se bucură de o serie de privilegii: pot purta arme şi mai ales pot circula liber (fără a avea nevoie de permise de liberă trecere sau alte aprobări). În plus, prin Bula papală din 1113 sunt total independenţi de orice autoritate statală, constituind ceea ce în termeni moderni s-ar numi o structură supra-naţională. Cu timpul au devenit şi o forţă militară terestră şi navală foarte importantă.

Cavalerii provin din toate ţările Europei. Şi astăzi în Malta, le sunt arătate turiştilor opt capele dedicate diferitelor limbi ale Ordinului: franceză, italiană, engleză, spaniolă, germană şi diverse dialecte ale acestora.

Existau sedii diferite pentru fiecare limbă, care erau numite „auberge”, un fel de hanuri sau palate în care cavalerii provenind de pe aceeaşi filieră locuiau împreună. Structura aceasta o întâlnim astăzi şi în trupele NATO, cu care cavalerii au multe lucruri în comun. Simbolismul lui opt apare atât în Crucea de Malta cât şi în simbolul NATO. La fel cum NATO a fost constituit ca o forţă militară de apărare a păcii, şi acest Ordin este alcătuit din „cavalerii ai păcii”.

În anul 1291, după pierderea ultimului bastion creştin de la Acra, cavalerii se refugiază în Cipru. Izgoniţi şi de acolo, ajung în insula Rhodos unde rămân timp de 200 de ani şi pun bazele unei importante forţe navale în zona mediteraneană, care atacă frecvent teritoriile turceşti, siriene şi egiptene. Jafurile şi distrugerile provocate îl fac pe sultanul Soleiman magnificul să atace Rhodosul în anul 1522.

Cavalerii rezistă eroic timp de 6 luni după care sunt înfrânţi, iar supravieţuitorii sunt obligaţi să părăsească insula. Rătăcesc timp de şapte ani prin diverse ţări şi în 1530 împăratul Carol Quintul, cu aprobarea papei Celement al-VII-lea, le oferă insula Malta. Cu această ocazie se stabileşte ca Ordinul să rămână neutru în caz de război între naţiunile creştine. Când în 1798 Napoleon Bonaparte ocupă Malta, cavalerii sunt constrânşi să abandoneze insula şi se împrăştie în toate ţările Europei. De-abia în 1834 Ordinul se stabileşte în mod definitiv la Roma, unde deţine şi astăzi Villa Malta şi Palatul Malta, ambele teritorii malteze în statul italian.


Puţini, dar plasaţi în poziţii cheie

Conform propriilor statistici, Ordinul de Malta numără astăzi 12.500 de „cavaleri”, cărora li se alătură 80.000 de voluntari. Nu vă imaginaţi cumva că în cazul lor a îndrăznit cineva să considere voluntariatul ca fiind trafic de fiinţe umane sau exploatare. De pe un site de prezentare al Ordinului, aflăm chiar că există doar 38 de „cavaleri” de Malta în adevăratul sens al cuvântului. Mai precis, doar 38 dintre ei au depus ca şi în vechime cele trei jurăminte: de castitate, de sărăcie şi de supunere.

Restul sunt persoane aflate foarte departe de aceste valori şi, desigur, serios implicate în politică sau afaceri. Despre aceştia trebuie spus faptul că ei nu depun decât jurământul de obedienţă totală faţă de Ordin. Ţinând cont de poziţiile de putere pe care ei le ocupă în societate, un astfel de jurământ îi transformă în instrumente ale unor interese străine de cele ale popoarelor sau statelor pe care ar trebui să le reprezinte.

Pe lângă faptul că timp de secole au reprezentat o importantă forţă armată terestră şi navală, Cavalerii de Malta au rămas până în zilele noastre o importantă putere ocultă financiară şi politică. Majoritatea membrilor sunt de origine nobilă, iar printre condiţiile primirii în Ordin se află aceea de a deţine o poziţie socială, titluri şi o avere importantă. Această condiţie, oricât ar părea de bizară este cheia puterii financiare a cavalerilor. De altfel, în vechime, averile nobililor ce se înrolau ca şi cavaleri de Malta reveneau la moartea acestora Ordinului.

Încă de la început Ioaniţii s-au constituit ca o organizaţie şi forţă militară supra-naţională, şi aşa au rămas şi până astăzi. Îi regăsim acum peste tot, dar mai ales în Consiliul pentru Relaţii Externe al SUA (CFR în limba engleză), CIA, FBI, NATO, Bilderberg, Comisia Trilaterală.

Toţi „Cavalerii de Malta” deţin funcţii politice care le conferă imunitate diplomatică. Astfel ei au acoperire pentru foarte multe din activităţile ilegale în care sunt implicaţi şi se pot sustrage în caz de nevoie cercetării autorităţilor.


Strânse legături cu francmasoneria

Într-o planşă ce reproduce structura francmasoneriei, regăsim la nivelul Ritului de York Cavalerii de Malta şi binecunoscutul lor simbol printre gradele cele mai înalte. Mai ales, Loja Propaganda Due (P2) din Italia a avut strânse legături cu ei.

În cartea „Cavalerii întunericului”, François Hervet scrie: „în decembrie 1969 a avut loc o întâlnire secretă în biroul contelui Umberto Ortolani, ambasadorul cavalerilor de Malta în Uruguay, la care au participat mai multe capete ale lojei P2: Licio Gelli, Roberto Calvi, Michele Sidona, toţi implicaţi în omorârea Papei Ioan Paul I şi în masive fraude bancare.”

Istoricul militar român Mihai Dogaru afirma într-o emisiune TV în 2006: „Cavalerii de la Malta reprezintă una dintre cele mai vechi ramuri ale „Ordinului Cuceritorilor” (societate francmasonică în care sunt admişi doar cei care au deja un anumit grad de iniţiere ocultă). Ei au o Constituţie proprie şi au jurat să depună toate eforturile în scopul stabilirii Noii Ordini Mondiale.”

Cavalerii de Malta sunt cei care au pus bazele CIA. Allen Dulles şi Bill Donovan, primii directori ai CIA, numiţi chiar „taţii” acestui serviciu de informaţii, erau cavaleri de Malta. La fel stau lucrurile şi cu urmaşii lor: Wiliam Casey, directorul CIA în timpul guvernării Reagen şi John Mc Cone, directorul din timpul guvernării Kennedy.


Mulţi membrii notabili din armata SUA sunt cavaleri de Malta:

Alexander Haig na– secretar de stat în timpul preşedintelui Ronald Reagan, şeful personalului de la Casa Albă în timpul guvernărilor Nixon şi Ford. Între 1974 şi 1979 el a fost comandatul forţelor SUA şi NATO în Europa, şi a jucat un rol important în sângeroasele războaie din Vietnam şi Corea.

William Westmoreland – general american care a comandat operaţiunile militare în războiul din Vietnam.

Charles A. Willoughby – pe numele real Adolf Tscheppe Weidenbach, fost nazist, general în armata SUA şi şeful spionajului în timpul războiului din Corea.

Pe lista cavalerilor de Malta se află şi: Tony Blair – fostul premier al Marii Britanii, David Rockefeller – mare magnat, filantrop şi un personaj cheie în tot ceea ce înseamnă conspiraţii, J. Edgar Hoover – fost director al FBI, Giscard d’Estaing – fost preşedinte al Franţei, Juan Carlos – rege al Spaniei, George H.W. Bush – fost preşedinte al SUA şi cântăreţul Frank Sinatra.


Mână în mână cu naziştii

Pe lângă zona mediteraneană şi Africa, principala sfera de influenţă a cavalerilor de Malta se află în America Latină. Dictatorul Augusto Pinochet (preşedinte al statului Chile până în 1990) şi Juan Peron (ales de trei ori preşedinte al Argentinei şi implicat în adăpostirea unor criminali de război nazişti pe teritoriul acestei ţări) erau şi ei cavaleri de Malta.

O serie de nazişti, unii dintre ei declaraţi criminali de război au fost cavaleri de Malta:

Reinhard Gehlen – general nazist, şef al serviciilor de spionaj din Germania până în 1968, recrutat apoi de SUA pentru a coordona acţiunile de spionaj din timpul războiului rece în Uniunea Sovietică. După război a primit cea mai înaltă decoraţie a Ordinului Marea Cruce de Merit.

Heinrich Himmler – nazist bine cunoscut şi criminal de război, comandant al trupelor SS şi al Gestapoului.

Kurt Waldheim – membru al Wehrmacht-ului (Înaltul comandament al forţelor armate naziste) în timpul celui de-al doilea război mondial, devenit secretar general al Naţiunilor Unite din 1972 până în 1981 şi preşedinte al Austriei.

Franz von Papen – nobil german, cancelar al Germaniei în 1932, ofiţer nazist şi unul dintre personajele cheie care au acţionat în culise făcând posibilă venirea lui Hitler la putere.

Fritz Thyssen – om de afaceri nazist care l-a susţinut financiar pe Hitler.


Pe lângă toţi aceşti nazişti cavaleri de Malta, Ordinul a fost implicat direct în ceea ce s-a numit „Rat Line” – operaţiunea de scoaterea din Europa a naziştilor de rang înalt şi a oamenilor de ştiinţă care activau în lagărele de concentrare naziste.

Mulţi dintre ei au ajuns în America Latină, una din zonele controlate de Cavalerii de Malta, datorită privilegiilor pe care membrii acestui Ordin le au. Ne referim cu precădere la libera lor circulaţie. Practic, Cavalerii de Malta le-au pus la dispoziţie acestor criminali de război paşapoarte diplomatice false.

Penny Lernoux scrie în cartea sa „People of God”: „După război, baronul Luigi Parrilli, aristocrat italian şi cavaler de Malta a început negocierile secrete dintre dintre liderii SS şi şeful CIA, Allen Dulles. Allen Dulles şi cel care l-a succedat, John Fosters lucraseră împreună, înainte de a ajunge directori ai CIA, în conducerea companiei lui Rockeffeler, Standard Oil.

Cu acest prilej ei stabiliseră strânse relaţii cu I. G. Farben, fabrica ce producea gazolină pentru maşinile de răboi naziste, dar şi substanţa Zyklon B utilizată în lagărele de concentrare (această ramură a I. G. Farben a devenit ulterior renumita fabrică de medicamente Bayer). Jurnalistul de război George Seldes a publicat câteva aticole în presa vremii despre acest subiect, şi rezultatul a fost că au încercat să îl omoare de mai multe ori, iar în final niciun ziar nu a mai vrut să îi mai publice articolele.”

de Mihaela Gheorghiu

preluare de pe sursa: http://piatza.net/toate-conspiratiile-duc-la-malta/

USA au devent deja un Stat Poliţienesc… urmează Dictatura

Anunturi

Se pare că Statele Unite devin din ce în ce mai clar un stat poliţienesc după ce preşedintele Obama a emis pe 19 august 2011 un ordin secret (dar care a “transpirat” şi pe Internet) prin care permite armatei SUA să întreprindă raiduri împotriva civililor americani.

Există, într-adevăr, o lege americană, numită Posse Comitatus Act, prin care se interzice armatei americane, dar şi membrilor Gărzii Naţionale, în a acţiona cu forţă în interiorul teritoriului SUA. Dar, există excepţii de la această lege. Astfel, Marina SUA şi corpul militarilor marini pot acţiona cu acordul Departamentul Apărării, iar Garda de Coastă cu acordul Departamentului securităţii naţionale.

Însă, ordinul secret al lui Obama de pe 19 august 2011 a încălcat această lege de protejare a civililor americani de opresiunea militară şi a permis trupelor speciale din cadrul Forţelor Aeriene Americane să întreprindă un raid împotriva unui depozit de armament privat din Las Vegas, denumit Citadel Gun & Safe. Misiunea acestei companii este aceea de “a oferi arme de foc, accesorii şi produse de securitate pentru poliţişti şi soldaţi”.

Raidul militar împotriva acestui magazin nu a fost menţionat de marea mass-medie internaţională, care a păstrat o tăcere suspectă cu privire la acest subiect, dar totuşi această ştire a apărut sporadic în cotidiene on-line mai puţin cunoscute, ca de exemplu Las Vegas Review Journal.

Martorii care au asistat la acest raid au declarat că trupele speciale ale lui US Air Force (Forţele Aeriene Americane) au doborât uşile magazinului, asistaţi de forţe de poliţie locală şi de observatori FBI. Trupele US Air Force ţipau în gura mare “avem mandat de percheziţie!”, ceea ce e total dubios, întrucât până în prezent niciun judecător american nu a emis vreun mandat de percheziţie pentru forţele militare împotriva civililor.

Atunci când reporterii locali au încercat să-l chestioneze pe purtătorul de cuvânt al Bazei aeriene Nellis, de unde au provenit militarii, aceasta le-a spus că nu le poate spune nimic şi să se adreseze comandamentelor superioare.

Dar ce l-ar fi putut deranja pe Obama atât de mult, încât să dea ordinul acesta aberant? E posibil ca regimul său să fie aspru împotriva oricărui depozit/magazin/companie etc. ce vinde provizii pentru supravieţuire. Intersant e că în urmă cu circa două săptămâni, Departamentul de securitate naţională al SUA a emis o declaraţie intitulată “Indicatori potenţiali al activităţilor teroriste legate de magazinele militare de aprovizionare”, în care a atenţionat că fiecare cetăţean american ce cumpără “provizii pentru supravieţuire” va fi considerat de către autorităţi drept “terorist potenţial”, în special dacă plăteşte cu bani cash.

Atât de mult s-a speriat Obama de aceşti “terorişti potenţiali” încât într-un interviu recent el a avertizat că cea mai mare ameninţare pentru Statele Unite îl reprezintă aşa-numiţii “lupi singuratici”.

Iată cum Obama a ajuns să se teamă de propriul popor şi să servească interesele celor 400 de oligarhi americani ce controlează aproape întreaga bogăţie americană.

Într-o ţară în care din ce în ce mai mulţi oameni ajung la puşcărie din cauza sărăciei (pentru că nu pot să-şi plătească debitele), şi în care cei care dezvăluie secretele criminale ale guvernului american sunt pedepsiţi aspru, americanilor nu le mai rămâne decât să se revolte, asemenea rebeliunilor londoneze din vara aceasta.

Oricum, “democraţia nr.1 a lumii”, cum a fost numită SUA, se transformă încet-încet în “statul poliţienesc nr.1 al lumii”.

preluare de pe sursa: Enigme si Conspiratii

Istoria secretă a imperiului american

„Istoria ne învaţă că imperiile nu dăinuiesc; ele fie se prăbuşesc,

fie sunt răsturnate. Urmează un război şi un alt imperiu vine să umple golul.

Trecutul ne transmite un mesaj care ne obligă să trecem la acţiune. Trebuie să ne schimbăm.

Nu ne putem permite să lăsăm ca istoria să se repete.” John Perkins

Oare Statele Unite ale Americii merită o asemenea titulatură? A pune eticheta de imperiu unei ţări înseamnă să considerăm că acea ţară are un statut dominator şi acţionează doar pentru propriile sale interese. Celebrul scriitor John Perkins, autorul cărţii „Confesiunile unui asasin economic” are o părere foarte pertinentă asupra acestui subiect.

 În noua sa carte „Istoria secretă a imperiului american” face dezvăluiri despre acest imperiu modern, numit SUA, ce a fost creat pe nesimţite, majoritatea cetăţenilor acestor ţări nedându-şi seama de existenţa lui. Vă prezentăm în cele ce urmează concluziile la care a ajuns John Perkins, studiind istoria secretă a Americii, concluzii bazate majoritatea pe experienţe personale, de pe vremea când făcea şi el parte din corporatocraţie, ca asasin economic.>

Programarea Mentală - «Asul din mânecă» al organizaţiei criminale a «Iluminaţilor» (2)

Definiţia termenului de „imperiu” a fost completată de John Perkins în urma conversaţiilor pe care le-a avut cu studenţii săi, adăugând anumite comentarii pentru a evidenţia faptul că Statele Unite prezintă toate caracteristicile unui imperiu global: „Imperiu: stat-naţiune care domină alte state-naţiune şi care prezintă una sau mai multe dintre următoarele trăsături:

1) exploatează resursele ţărilor asupra cărora îşi exercită dominaţia;

2)  consumă cantităţi mari din resursele respective – cantităţi disproporţionate faţă de dimensiunile propriei populaţii prin comparaţie cu cea a altor ţări.

Explicaţie la punctele 1) şi 2): Statele unite reprezintă mai puţin de 5% din populaţia globului şi consumă peste 25% din resursele globului. Acest lucru se realizează prin exploatarea altor ţări, în special a celor din zonele în curs de dezvoltare;

3)  menţine o armată numeroasă care impune cu forţa politica proprie acolo unde alte măsuri subtile au eşuat;

Explicaţie la punctul 3): Statele Unite întreţin cea mai numeroasă şi mai sofisticată armată din lume. Deşi acest imperiu a fost edificat iniţial pe căi economice, conducătorii lumii înţeleg că ori de câte ori dau greş alte măsuri, forţele militare vor intra imediat în scenă, aşa cum s-a întâmplat în Irak.

4)  îşi răspândeşte limba, literatura, arta şi alte aspecte ale culturii proprii în sfera sa de influenţă;

Explicaţie la punctul 4): Limba engleză şi cultura americană domină mapamondul.

5)  percepe impozite nu numai de la proprii cetăţeni, ci şi de la locuitorii altor ţări, şi

6)  impune moneda proprie în ţările aflate sub controlul său.

Explicaţie la punctele 5) şi 6): Deşi Statele Unite nu percep direct impozite altor ţări, şi deşi dolarul n-a înlocuit alte valute pe pieţele locale, corporatocraţia este cea care impune în realitate un impozit global subtil, iar dolarul este într-adevăr valuta standard în care se fac tranzacţiile comerciale pe glob.

Există şi o a şaptea caracteristică: un imperiu este condus de un împărat sau de un rege care controlează guvernul şi mediile de comunicare, care nu este ales prin vot de către popor, nu se supune voinţei populare şi al cărui mandat nu este limitat prin lege. La o primă privire, acest lucru pare să deosebească Statele Unite de alte imperii. Totuşi, aparenţele sunt înşelătoare.

Acest imperiu este condus de un grup de persoane care acţionează colectiv într-un fel foarte asemănător domniei unui împărat. Aceşti oameni conduc cele mai mari dintre corporaţiile noastre şi, prin intermediul acestora, guvernul ţării noastre. Ei circulă nestingherit pe „uşa turnantă” dintre mediul de afaceri şi guvern.

Deoarece ei finanţează campanii politice şi mediile de comunicare în masă, ei sunt cei care controlează oficialităţile alese prin vot şi informaţiile care ne sunt transmise. Aceşti oameni, denumiţi generic corporatocraţie sunt cei care conduc în realitate şi ei nu se supun voinţei poporului şi nu sunt limitaţi de lege.”

Scurtă trecere în revistă a trecutului istoric a Statelor Unite

În urmă cu trei secole, Statele Unite ale Americii au stat în fruntea mişcărilor pentru promovarea democraţiei şi a justiţiei, inspirând numeroase mişcări de eliberare din alte ţări apropiate sau mai îndepărtate, prin cunoscuta lor

Declaraţie de Indendenţă şi prin Constituţie. Redăm în continuare un pasaj din conţinutul acestei Declaraţii de Independenţă: „Noi susţinem că aceste adevăruri sunt de la sine evidente, că toţi oamenii sunt creaţi egali, că ei sunt înzestraţi de Creatorul lor cu anumite drepturi inalienabile, că printre acestea sunt: Viaţa, Libertatea şi dreptul la Fericire. Pentru apărarea acestor drepturi au fost instituite guverne între Oameni, care îşi derivă puterile chiar în consensul celor guvernaţi. Astfel încât, ori de câte ori, oricare formă de guvernământ devine distructivă acestor scopuri este Dreptul Poporului să o schimbe sau s-o înlăture şi să instituie un nou guvern, bazându-şi întemeierea sa pe astfel de principii şi organizându-şi puterea astfel încât, să asigure în modul cel mai eficient Siguranţa şi Fericirea sa.”

Pornind de la aceste idei măreţe, Statele Unite s-au aflat tot mai pregnant în fruntea mişcărilor pentru promovarea democraţiei, având un rol hotărâtor în înfiinţarea Tribunalului permanent de justiţie internaţională de la Haga, în semnarea tratatului de înfiinţare a Ligii Naţiunilor, în semnarea Cartei pentru organizaţia Naţiunilor Unite şi multe alte acorduri ale Naţiunilor Unite.

Dar după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, idealurile lor au început să fie călcate în picioare chiar de cei care le promovaseră înainte, dar continuând totuşi să trâmbiţeze sloganuri încurajatoare. Poziţia de lider al lumii a fost erodată, luându-i locul o corportocraţie hotărâtă să clădească un imperiu mondial.

Diferenţele dintre ideologiile bazate pe democraţie şi libertate şi propagandele politicii americane erau imense, una contrazicându-se cu cealaltă şi transmiţând lumii întregi informaţii menite să trezească confuzie.

Majoritatea acţiunilor lor, cum a fost de exemplu încercarea de ocupare a Vietnamului prin forţă, violenţă şi brutalitate, sau răsturnarea de la putere a conducătorilor unor ţări ca Iran, Chile sau Brazilia prin asasinarea acestora, au pornit de la comenzile date de preşedinţii Statelor Unite, comenzi care contrastau izbitor de mult cu cele mai sacrosancte idealuri ale lor.

„Una dintre metodele prin care corporatocraţia a reuşit să-şi exercite controlul asupra Americii Latine în anul 1970 a fost aceea de a acorda putere deplină guvernelor autocratice. Aceste guverne au experimentat politicile economice ale investitorilor nord-americani şi ale corporaţiilor internaţionale, ducând la faliment economiile locale: recesiune, inflaţie, şomaj şi creştere economică negativă.”

Acei conducători ai statelor din America Latină, corupţi şi susţinuţi de Washington, au ajuns să-şi târască ţara spre faliment şi sărăcie, umplându-şi totodată propriile buzunare.

„În anii 1980 continentul a fost străbătut de un val de reforme democratice. Nou alesele guverne au apelat la „experţii” FMI şi ai Băncii Mondiale pentru a găsi soluţii la problemele lor. Convinşi să adopte programe structurale SAP (System Applications and Products), aceştia au transpus în practică măsuri nepopulare de la privatizarea serviciilor publice până la reduceri ale asigurărilor sociale. Ei au acceptat împrumuturi oneros de mari, destinate dezvoltării proiectelor de infrastructură care de cele mai multe ori serveau interesele clasei conducătoare, lăsând ţării povara datoriilor.
Rezultatele au fost dezastruoase. Indicatorii economici s-au prăbuşit, ajungând la valori şi mai mici. Milioane de oameni altădată recunoscuţi ca aparţinând clasei de mijloc şi-au pierdut slujbele şi au îngroşat rândurile săracilor, iar în timp ce asistau la decăderea instituţiilor de învăţământ, de sănătate şi de asigurări sociale, cetăţenii remarcau totodată şi faptul că politicienii lor mai degrabă îşi cumpărau proprietăţi în Florida, decât să investească în firmele autohtone.”

Culisele războiului dintre Irak şi Iran. Implicarea Statelor Unite

Încă din anii 1950, Iranul a fost un aliat de bază pentru Statele Unite, care i-au acordat susţinerea şi asistenţa de care a avut nevoie pentru a prospera. Şahul Iranului, Rheza Mohammad Pahlavi, a condus ţara în mod despotic, fiind încurajat de Washington să îşi mărească ambiţiile de îmbogăţire. Odată cu creşterea preţului petrolului, Iranul a lansat un vast program de înarmare şi industrializare semnând un acord de cooperare pe probleme nucleare cu americanii, cu scopul de a face din armata sa a treia putere a lumii. Schimbul era profitabil pentru ambele părţi.

Asasinii economici trimişi în Iran l-au descris pe şah ca fiind un conducător sclipitor, hotărât să facă tot posibilul pentru ca ţara sa să devină un exemplu de civilizaţie umană, de cooperare între creştini şi musulmani, de democraţie şi egalitate. Cei din clasa conducătoare îşi trimiteau odraslele în America şi deschideau porţile firmelor americane să intre pe piaţa internă. Dar toate acestea erau doar de ochii lumii, Iranul fiind în realitate „mandatarul hegemoniei Statelor Unite în Orientul Mijlociu”. Visele de mărire ale şahului i-au determinat pe asasini să-şi ducă la îndeplinire planurile de subjugare a ţării pentru a pune astfel mâna pe rezervele imense de petrol.

„Sarcinile şi misiunile MAIN (companie privată americană numită Charles T. Main) în Iran au sporit semnificativ după 1974. Goana contra cronometru după petrol devenise frenetică. Fusese lansat cuvântul de ordine: aduceţi ţările OPEC (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol) în ograda noastră, faceţi din ele servitorii Imperiului.”

Dar situaţia aceasta nu a durat foarte mult. În 1978 a avut loc Revoluţia şiită în urma căreia şahul a fost îndepărtat de la putere, în ciuda opoziţiei americane. Au urmat o serie de violenţe împotriva a tot ce însemna America şi a ceea ce avusese legătură cu fostul şah Pahlavi. După îndepărtarea de la putere a şahului puterea a fost preluată de ayatollahul Ruhollah Khomeini.

„Urmărind desfăşurarea evenimentelor din Irak, m-am gândit de multe ori la cuvintele pe care mi le spusese inginerul iranian ce ne escortase pe mine şi pe ceilalţi doi angajaţi ai MAIN, pe drumul către Kreman şi Bandar-e Abbas. „Iranienii nu sunt arabi. Noi suntem persani, arieni”, spuse el. „Arabii sunt o ameninţare pentru noi. Suntem 100% cu voi, băieţi”. Brusc, sorţii se răsturnaseră. Iranienii se transformaseră în băieţi răi, iar un arab pe nume Saddam devenise aliatul nostru, al americanilor.”

Tot în acea perioadă, în Irak a fost numit conducătorul forţelor armate Saddam Hussein, fiind considerat conducătorul de facto al Irakului, înainte să preia puterea formal în 1979. O dată cu venirea la putere a ayatollahul-ui, Saddam se temea că influenţele islamice vor creşte în popularitate asupra populaţiei şiite, care era majoritară din Irak. Şi atunci a început războiul dintre Irak şi Iran care a durat aproape opt ani, timp în care Statele Unite au profitat din plin de pe urma acestuia, susţinându-l atât financiar cât şi cu armament pe Saddam Husein. I s-au oferit avioane cu reacţie, tancuri, rachete, s-au construit combinate chimice pentru a produce iperită şi sarin necesare pentru confecţionarea armelor chimice folosite împotriva rebelilor iranieni, kurzi şi şiiţi. I s-au acordat împrumuturi generoase de miliarde de dolari. Toate acestea pentru a putea pune mâna pe cel de-al doilea zăcământ de petrol al lumii.

După acest război, Saddam s-a trezit cu o datorie de aproximativ 75 de miliarde de dolari, în mare parte datorată Kuweitului şi Statelor Unite, făcând presiuni asupra Kuweitului să şteargă datoria de război. Conflictul creat s-a transformat în război, de data aceasta împotriva Kuweitului, sub pretextul că Irakul deţine drepturi istorice asupra acestuia. Statele Unite au construit rapid o coaliţie internaţională sub egida ONU şi au impus embargo economic asupra Irakului, iar la scurt timp după aceea au început atacurile împotriva armatei irakiene, forţând-o să se retragă din Kuweit, dar menţinând un control militar în Irak.

Pe parcursul acestei perioade, asasinii economici americani au fost din nou trimişi în misiune pentru a-l convinge pe Saddam să se alăture imperiului, obligându-l să facă o înţelegere cu SAMA (Saudi Arabian Monetary Agency) pentru a accepta unele împrumuturi financiare, în urma cărora americanii urmau să le furnizeze şi mai mult armament şi totodată i-ar fi garantat lui Saddam protecţia lui personală.

Dar Saddam a refuzat să facă acest lucru şi ştia şi la ce să se aştepte în urma acestor respingeri. Ştia ce sunt asasinii economici şi şacalii, deoarece în 1959 fusese angajat de CIA pentru a-l asasina pe preşedintele irakian Abd al-Karim Qasim. Pentru a asasina oameni de valoarea lui Saddam însemna complicitatea gărzilor lui de corp. Dar el a prevăzut destul de bine mişcările celor de la Washington şi le-a dejucat planurile şacalilor trimişi să-l ucidă, angajându-şi numeroase sosii şi filtrându-şi cu rigurozitate oamenii din gardă, astfel încât niciunul dintre ei nu ştia pe cine apără de fapt: pe Saddam în persoană sau un simplu actor.

„Tentativa şacalilor a dat greş, astfel încât, în anul 1991, Washingtonul a apelat la o soluţie extremă: primul preşedinte Bush a trimis armata Statelor Unite în Irak. La momentul respectiv Casa Albă nu-şi dorea să-l înlăture de la putere pe Saddam, deoarece era genul de conducător pe placul administraţiei: un tip puternic, capabil să-şi menţină sub control poporul şi să întreprindă acţiuni preventive de descurajare împotriva Iranului. Pentagonul a presupus că, distrugându-i armata, avea să-l pedepsească suficient, numai că el avea să revină la vechile idei. La începutul anilor 1990, asasinii economici s-au întors la treabă. El nu a cumpărat pachetul de ofertă, iar şacalii au mai dat un rateu. Cel de-al doilea preşedinte Bush a scos armatele, iar Saddam a fost îndepărtat de la putere şi executat.”

„Cea de-a doua noastră invazie în Irak le-a transmis militanţilor islamişti cel mai puternic semnal cu putinţă. Ei ştiau că incidentul din 11 septembrie a fost o simplă justificare, că piraţii aerului nu aveau nicio legătură cu Saddam sau cu Irakul. Ei au mai înţeles că dreptul creştin influenţa profund politica SUA, şi se aliniase la lobby-ul israelian şi că era determinat să subjuge Orientul Mijlociu şi să controleze rezervele de petrol ale lumii şi rutele sale de transport.”

Reacţia lumii arabe a fost una de profundă indignare, resentimentele pe care le aveau încă din Evul Mediu s-au amplificat de-a lungul secolelor care au urmat. Ei nu au iertat niciodată Europa pentru că au impus graniţe şi conducători peste ţinuturile lor. Atunci când primul ministru israelian David Ben-Gurion a instituit şi a proclamat noul stat Israel în 1948, ţările aflate în vecinătate au pornit imediat la atac.

Dar noul stat creat a fost susţinut de SUA, acordându-i acestuia ajutor necondiţionat. Musulmanii au privit cu neîncredere această alianţă. „Aceştia erau iritaţi de pactul pe care l-au încheiat asasinii economici cu Arabia Saudită şi de occidentalizarea ulterioară a acestei ţări, patria celor mai sacre situri religioase ale lumii islamice. Invazia Irakului în anul 1991 şi prezenţa militară evident ostentativă a Statelor Unite care a urmat a venit în sprijinul teoriei potrivit căreia Occidentul continua o tradiţie introdusă de zloţii europeni ai Evului Mediu. Pentru musulmanii din Orientul Mijlociu, cea de-a doua invazie a fost un afront intolerabil, oferindu-le militanţilor arabi o nouă legitimitate. În ochii multor oameni de pe tot globul, ei au fost transformaţi peste noapte din „terorişti” în „luptători pentru libertate”, iar cei care-i vedeau în această nouă lumină nu proveneau doar din lumea musulmană.”

Conflictul armat şi urmările asupra Orientului Mijlociu

„Lumea în care trăim în prezent este una în care se aude zăngănit de arme mai mult ca niciodată. Corporatocraţia prosperă de pe urma unei economii care depinde de producţia de echipamente pentru armată. Companiile americane producătoare de armament se situează printre cele mai profitabile firme de pe glob. Combinate cu cele ale Marii Britanii, Franţei, Rusiei şi Braziliei, vânzările acestora se apropie anual de un total de 900 de miliarde de dolari. Arsenalurile de arme chimice, nucleare şi biologice din zilele noastre împreună cu cele mai tradiţionale sunt capabile să stimuleze economiile, deşi, în acelaşi timp, tot ele reprezintă o ameninţare de genocid. Consumul de armament a atins cote de dependenţă la nivel global: statutul politic al unei ţări se măsoară de multe ori prin prisma dimensiunii arsenalului de care dispune. Corporatocraţia a reuşit să asocieze afacerea de vânzare a morţii cu diplomaţia internaţională. Un exemplu: Israelul şi Egiptul primesc fiecare miliarde de dolari anual din partea Washingtonului de pe urma participării lor din anul 1978 la acordurile de pace de la Camp David. Ca parte a acestui acord de „pace”, lor urmează să le fie destinate o mare parte a fondurilor aprobate de Congres, în scopul achiziţionării de echipamente militare de la Statele Unite.”

După încheierea războiului din Vietnam, Orientul Mijlociu a devenit principalul consumator de armament şi totodată, poligonul de tragere. Cu toate că aceste fapte erau evidente pentru cei care înţelegeau mecanismele dominaţiei imperiului, majoritatea oamenilor se lăsau înşelaţi de mass-media, de imensa dezinformare din întreaga presă de pretutindeni, fiind convinşi că luptele care se dădeau aveau cu siguranţă legătură cu idealuri nobile şi că ele se dădeau pentru democraţie şi pace. Toată această perdea de fum a fost creată de asasinii economici şi de mogulii de presă care slujeau cu succes interesele corporatocraţiei.

Dar nu toate acţiunile corporatocraţiei erau încununate de victorie. Multe dintre ele erau soldate în realitate eşecului. Aceste eşecuri au propulsat statele din Asia în criză economică. China a avut o ascensiune fulgerătoare, până la atingerea poziţiei de lider global, „făcând-o în acelaşi timp sensibilă la lăcomie deşănţată şi fuga după bunuri materiale – de inspiraţie americană – şi au mărit radical decalajul dintre bogaţii şi săracii din Asia. În America Latină, acţiunile noastre au constrâns milioane de persoane să ducă o viaţă degradantă, în lipsuri materiale, au subminat o clasă de mijloc în ascensiune şi, finalmente, au dat un impuls mişcărilor şi revoltelor indigene şi naţionaliste, fapt care a condus la ridicarea unui nou val de lideri anti-corporatişti care au câştigat puterea.”

Cei de la Washington au negat că ar fi avut vreo vină pentru aceste eşecuri, ei fiind consideraţi a fi „băieţii buni” care proclamă democraţia şi susţin idealurile de libertate. Buletinele de ştiri de la radio şi televiziune, ziarele şi revistele abundau de rapoarte în care erau acuzaţi fanaticii religioşi, funcţionarii guvernamentali străini corupţi şi conducătorii Lumii a Treia. Dar toţi aceşti aşa-zişi vinovaţi ce erau arătaţi cu degetul de lumea întreagă nu erau decât marionetele corporatocraţiei, cei care s-au lăsat înşelaţi de agenţii imperiului, sau cei care s-au împotrivit acestuia. „Dictatorii” erau de fapt conducători aleşi prin vot democratic de poporul statului respectiv, în ciuda încercărilor asasinilor economici şi ai şacalilor de a-i înlătura.

„Cu ajutorul eforturilor concertate ale politicienilor, preşedinţilor de corporaţii şi ale unei prese colaboraţioniste, eşecul politicii externe a SUA – cel puţin din Asia şi din America Latină – a fost ascuns de majoritatea cetăţenilor americani. Cu toate acestea, rateurile erau vizibile în Orientul Mijlociu. Chiar şi înainte de invazia din Irak, a fost evident faptul că marile corporaţii pierduseră controlul şi că strategiile puse în practică de asasinii economici se întorseseră împotriva noastră. S-a ajuns la escaladarea violenţei, iar atitudinea antiamericană devenise transparentă. Planul pus la punct de Kermit Roosevelt ne-a explodat în faţă, când, în anul 1979, militanţii naţionalişti l-au detronat pe şah. Sprijinul acordat Israelului de către Statele Unite a lăsat pe drumuri milioane de palestinieni, a generat lupte şi conflicte fără sfârşit şi i-a înfuriat pe musulmanii de pe toate continentele. Transformarea Arabiei Saudite într-o miniatură a culturii occidentale i-a înrăit pe conservatorii musulmani. Arabii care-şi făcuseră studiile la Oxford şi la Harvard au înţeles că în spatele proiectelor noastre se ascundeau planuri de jefuire a petrolului care le aparţinea.

În 11 septembrie 2001, visul pe care-l nutrise corporatocraţia de a pune mâna pe petrol, cu consimţământul şi concursul unor state islamice surogat şi al unei armate de sprijin staţionată în Israel, a explodat, transformându-se într-un coşmar incendiar.

Reacţia Washingtonului a urmat ruta cunoscută, fapt care a pus ţara într-un pericol şi mai mare. Intervenţia armatei americane în Afganistan a întors împotriva noastră un întreg mapamond care până atunci compătimise cu noi. Invazia în Irak a transmis lumii întregi mesajul clar că Washingtonul era mai interesat să-şi asigure cantităţile necesare de petrol, decât să-l vâneze pe Osama bin Laden. Pe termen lung, acţiunea a inflamat şi mai mult populaţiile musulmane şi aşa furioase, a inspirat milioane de islamici să se înscrie în celulele teroriste, a scos în evidenţă vulnerabilitatea soldaţilor americani şi a cufundat Statele Unite în ceea ce poate fi însumat sub titlul generic de faliment. Strategiile politice care au urmat momentului 11 septembrie au fost într-adevăr ultimele şi cele mai evidente dintr-o serie de gafe monumentale. Pentru fiecare acţiune pe care corporatocraţia o pretindea a fi un succes – instalarea şahului în Iran, a dinastiei saudite, a familiilor conducătoare din Kuweit şi din Iordania, a unui dictator prietenos în Egipt şi în sprijinirea militarismului israelian – au existat pierderi compensatorii, ca revoltele molahilor, creşterea popularităţii al-Qaeda, înlocuirea unor guverne moderate cu unele cu vederi radicale, venerarea eroilor-martiri care au apărut în urma atacurilor sinucigaşe cu bombă şi escaladarea fanatismului.”

În urma tuturor războaielor purtate în diferite colţuri ale lumii, corporatocraţia a avut foarte mult succes. Maşina de război a câştigat, proprietarii companiilor americane de armament au strâns profituri imense din Vietnam, Afganistan, Irak şi din multe alte zone. Chiar dacă costul unui război se ridică la sume gigantice, fără să mai punem în balanţă numărul imens de pierderi de vieţi omeneşti şi de familii, case şi regiuni întregi distruse, corporatocraţia a primit compensaţii uriaşe.

„Spre deosebire de Vietnam, războiul din Irak, combinat cu neînţelegerile din întreaga regiune, reprezintă o ciocnire între ideologii. El nu numai că opune creştinătatea şi iudaismul Islamului, dar, într-o anumită privinţă, este un referendum asupra sensului pe care-l are noţiunea de materialism de consum.
Aparenţele ne fac să credem că tagma corporaţiilor iese învingătoare în acest referendum, în locuri ca Dubai. Însă tot ce trebuie să facem este să fixăm canalele televizorului pe buletinele de ştiri din Iran, Irak, Egipt, Liban, Israel şi Siria, pentru a ne da seama că Dubaiul este o anomalie, iluzia unei oaze aflate în plin deşert. Pe măsură ce ne apropiem de sfârşitul primului deceniu al anilor 2000, unica concluzie pe care o putem trage este că marile corporatocraţii ne-au condus spre o prăpastie de proporţii istorice.”

preluare de pe sursa: yogaesoteric,