Se afișează postările cu eticheta Propaganda Due. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Propaganda Due. Afișați toate postările

15 septembrie 2011

Masoneria si Ceausescu

Imaginea externa extrem de buna, mai ales in tarile occidentale, de care a beneficiat dictatorul roman, Nicolae Ceausescu, in primii 10 – 12 ani a fost se pare si opera masoneriei. Propaganda Due (P2), celebra loja masonica italiana a fost principalul motor al promovarii imaginii occidentale a lui Ceausescu, care a fost introdus in masonerie de sfetnicul sau din aceea perioada, Ioan Mihai Pacepa.

Personajul-cheie in ecuatia Ceausescu – masonerie a fost omul de afaceri italian Licio Gelli. Generalul Nicolae Plesita afirma, intr-un interviu acordat revistei “Lumea magazinulu”, ca, Securitatea cunostea faptul ca Gelli era mason si ca avea stranse legaturi cu Mafia.

Gelli a fost bagat la noi de masonerie, dar era si mafiot. Idiotii nostri au fost imbroboditi de Gelli, care a patruns la Ceausescu si noi nu l-am prevenit. Cu Gelli s-au facut de toate. Doicaru si Pacepa au colaborat cu el. De cand erau si consilieri prezidentiali, Pacepa si Doicaru se spurcasera la actiuni de anvergura si ii serveau pe tava lui Ceausescu tot felul de personalitati.

Pacepa a avut rolul principal in aducerea lui Gelli, spune Plesita.


In tinerete, Licio Gelli a fost un sustinator al regimului Musollini, care a emigrat la sfarsitul razboiului in Argentina, informatie folosita mai tarziu de KGB, care l-a racolat prin santaj. Despre Gelli se banuieste ca a fost in spatele unei actiuni de anvergura a serviciilor secrete ale Republicii de la Salo prin care Banca Nationala a Iugoslaviei a fost delapidata de 60 tone lingouri de aur si 20 de tone monede antice din aur.

Avand o avere deosebita, in Argentina Gelli a devenit un apropiat al presedintelui Juan Peron. Revenit in 1955 in Italia, Gelli investeste in domeniul textilelor si stabileste relatii inalte in Italia, unde politicieni, editori, bancheri, inalte fete bisericesti ii vor deveni colaboratori apropiati.

Gelli si P2 i-au oferit lui Nicolae Ceausescu cheia catre deschiderea usilor marilor cancelarii europene.

Conform unor surse neoficiale, din P2 faceau parte peste o mie de personalitati din lumea politica si financiara. In interviul citat mai sus, Plesita a evitat sa afirme direct daca Ceausescu a fost mason, declarand doar ca:Indirect, masoneria l-a imbrobodit mult pe Ceausescu prin Propaganda Due.

Fostul general de Securitate a precizat ca Gelli era folosit de Ceausescu in comertul cu arme, italianul avand nenumarate cunostinte interesate de armamentul romanesc si cel sovietic produs de Romtehnica.

Potrivit istoricului francez Yves Stavrides, autorul lucrarii Francs – macons: la conquet de la Esta (Francmasonii: Cucerirea estului), Nicolae Ceausescu a fost initiat inca din 1966, devenind apoi unul dintre pionii cei mai importanti ai operatiunilor lui P2 pe plan international.

Apartenenta lui Nicolae Ceausescu la P2 este sustinuta si de Pierre Carpit, care, in cartea sa caso Gelli, aparuta la o editura din Bologna, afirma ca dictatorul roman a fost unul din liderii lojii P2. Ceausescu urma sa fie implicat in mai multe proiecte, iar pentru acest lucru P2 a lucrat intens la conferirea unei imagini externe de lider important, capabil sa medieze negocierile dintre marile blocuri militare.

De asemenea, pe banii Romaniei, Ceausescu avea sa ajute si la revenirea la conducerea Argentinei a lui Juan Peron, un important membru al P2, prieten apropiat al lui Licio Gelli.

Din nefericire pentru Ceausescu rolul jucat prin intermediul P2 a avut consecinte si mai mari. Nicolae Plesita considera ca inlaturarea dictatorului roman din fruntea statului a fost coordonata in parte de masonerie.

N-a existat si nu va exista nimic in lume fara implicarea masoneriei. Masoneria actioneaza insa conjunctural. Exista o mare similitudine intre serviciile speciale si masonerie, aprecieaza Plesita. El recunoaste ca serviciile secrete romanesti au fost penetrate de masoni.

Ajungand in conducerea Ministerului de Interne, am redeschis dosarele masoneriei si i-am lucrat cat am putut. Veneau de peste tot. Erau fara azimut, ca o caracatita extraordinara.

Foloseau diaspora ca punct de sprijin pentru ei. Realitatea e ca am dovedit slabiciune in urmarirea lor, apoi le-am clasat dosarele mai afirma Plesita.

Dupa caderea regimului comunist, Licio Gelli a vizitat tara noastra de mai multe ori. Conform presei italiene, Gelli a avut dupa revolutie afaceri in Romania, la Timisoara, Oradea si Bucuresti. Legat de apropierea sa de fostul dictator, Nicolae Ceausescu, Gelli ar fi declarat presei din Peninsula, in 1990, ca romanii nu sunt pregatiti sa recupereze conturile lui Ceausescu, confirmand, astfel, existenta acestora si dand de inteles ca are informatii privitoare la localizarea lor.




preluare de pe sursa: http://piatza.net/masoneria-si-ceausescu/

9 august 2011

Etapa finală

Editorial din "Cronica Romana" 





Decizia agenţiei de rating Standard and Poor’s (S&P) de a reduce ratingul investiţional al SUA de la AAA la AA+ cu perspectivă negativă este un eveniment fără precedent şi cel mai probabil marchează mo­mentul în­ce­perii fazei finale a crizei globale.

Ca de obicei, maşinăria de propagandă încearcă să prezinte situaţia într-o lumină pozitivă şi să minimalizeze consecinţele acestei reduceri.

Propagandiştii aflaţi (direct sau indirect) pe ştatul de plată al Wa­shingtonului încearcă să inoculeze publicului larg următoarele idei nocive şi false:


1. Agenţia de rating Standard and Poor’s şi-a demonstrat incompetenţa în trecut, deci retrogradarea ratingului nu trebuie luată în serios.

De fapt, anume din cauza erorilor din trecut, această decizie trebuie privită cu maxi­mă seriozitate. Dacă agenţia care a menţinut ratingul investiţional al Lehman Brothers şi Bear Stearns până la iniţierea falimentului a considerat necesar să reducă ratingul SUA, atunci situaţia economică din SUA este critică.


2. În fond, decizia Standard and Poor’s nu va afecta funcţionarea pieţelor financiare şi activitatea cotidiană a economiei americane.

După anunţul retrogradării, am avut posibilitatea să vedem tranzacţiile pe bursa de valori din Arabia Saudită (sâmbăta fiind zi de lucru într-o parte a lumii musulmane) şi acţiuni­le saudite au căzut cu 5,46%.

Cel mai probabil, toate pieţele financiare vor avea aceeaşi re­ac­ţie negativă. Investitorii instituţionali au primit confirmarea supremă a slăbiciunii eco­no­miei americane.

Prăbuşirea totală nu va avea loc mâine, însă procesul pare a fi de neoprit.


3. Chiar dacă economia americană va trece printr-o criză dezastruoasă, SUA vor rămâne în continuare liderul mondial, deoarece China va trece printr-o criză cu mult mai puternică decât cea din SUA.

Chiar dacă, începând de mâine, SUA declară că nu mai plătesc nimic din datoria externă şi nu mai importă nimic din China, situaţia economiei americane nu va fi mai bună decât cea a economiei chineze. China va rămâne cu o industrie puternică, economie viabilă, obli­gaţii financiare microscopice în privinţa asistenţei sociale şi rezerve colosale de forţă de muncă relativ calificată.

SUA practic nu mai au industrie civilă, economia are o componentă de consum egală cu 70%, datorii colosale faţă de cetăţenii proprii (care au drept de vot), programe sociale supradimensionate, dar subfinanţate şi fără vreo posibi­litate de a mai cumpăra petrol cu dolarii care nu vor mai avea valoare. America şi China pot fi comparate cu doi boxeri, unul bătrân şi cu o inimă slabă, iar altul tânăr şi bine odihnit.

Criza poa­te fi comparată cu o puternică lovitură în plex. Evident, pentru boxerul tânăr o astfel de lo­vitură va fi foarte neplăcută, însă pentru cel bătrân şi slab această lovitură va însemna un cnocaut şi probabil o spitalizare prelungită.

Toate ideile toxice menţionate anterior se vehiculează la ore de maximă audienţă, dar exis­tă încă una, destul de populară. Această idee se spune în şoaptă de către cei “iniţiaţi” şi es­te destul de simplă: “la momentul potrivit, America îi va rezolva şi pe chinezi şi pe ruşi printr-un război rapid şi glorios, soluţionând colateral problema locurilor de muncă, cererii interne şi cri­zei economice”. Trebuie menţionat că aceia care susţin această idee şi cei care se lasă convinşi de propagandiştii ideii “unui război american victorios” dau dovadă de o gândire primitivă şi provincialistă.

Cei care au mai fost pe la “casele mari” ale puterilor globale ştiu că un război la scară largă între marile puteri mondiale este imposibil, pentru că un astfel de război va dura câteva ore, nu va fi dus cu ajutorul armelor convenţionale şi sigur va lăsa în urmă o planetă unde nici gândacii de bucătărie nu vor putea trăi timp de câteva mii de ani.

Un astfel de război nu va avea învingători, ci numai învinşi. “Câştigătorii” vor avea dubiosul privilegiu de a muri cu câteva minute mai târ­ziu decât perdanţii.

Cei care mizează pe ideea că problemele SUA vor putea fi rezolvate prin forţă armată se înşală amarnic. Din momentul în care lumea a intrat în epoca “distrugerii mutuale asigurate” (MAD = Mutually Assured Distruction) în cazul unui război major, victoriile şi înfrângerile în cursa pentru dominaţia globală se obţin în primul rând în plan economic, iar în plan economic SUA stau deosebit de prost.

Decizia S&P de a reduce ratingul investiţional al SUA nu poate avea decât două explicaţii plauzibile. În principiu, pentru economia globală nu contează care dintre ele este adevărată, ambele prezentând argumente deosebit de solide pentru a presupune că SUA se apropie de colaps, atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere politic.

Tre­bu­ie înţeles că S&P este o organizaţie deosebită şi, în cazul cel mai optimist, doar menajera nu poartă epoleţi. Numai cineva deosebit de naiv poate crede că o decizie referitoare la ratingul investiţional al unei ţări din G20 este făcută pe baza unor calcule econometrice şi nu pe baza unor calcule geostrategice.

Agenţiile de rating nu au anulat ratingul investiţional al Lehman Brothers sau Bear Stearns pentru că nu au avut informa­ţiile necesare sau pentru că au analişti foarte incompetenţi, ci pentru că interesele ţării pentru care lucrează cereau în mod imperativ ca aceste ratinguri să fie menţinute până în ultima clipă. Situaţia retrogradării ratingului investiţional al SUA este atât de dramatică pentru că toţi jucătorii mari de pe scena politică şi economică a lumii conştientizează că retrogradarea fie a fost o decizie care i-a fost impusă Washingtonului, fie este semnul că Washingtonul pierde controlul asupra unor componente importante ale structurilor care ar trebui să-i asigure securitatea.
Dacă este adevărată versiunea impunerii, atunci este clar că numai China are capa­ci­tatea de a forţa SUA să-şi reducă propriul rating investiţional. Ce interes ar avea China să întreprindă o astfel de operaţiune?

Unicul motiv plauzibil ar fi următorul: China îşi doreşte ca SUA să cadă înaintea Europei şi înrăutăţirea dramatică a situaţiei europene a condus la necesitatea accelerării căderii economiei americane.

În ultimii ani, China a investit mult timp, efort şi bani pentru a prelua rolul “fratelui cel mare” pe care îl aveau SUA în relaţia cu ţările europene. Beijingul a creditat ţările de la periferia europeană, iar acolo unde a putut a obţinut şi relaţii extrem de cordiale cu elitele politice naţionale.

În aceste condiţii, pentru China este mult mai confortabil ca etapa finală a crizei economice globale să înceapă în SUA şi nu în Europa. Este relativ simplu să găsim răspunsul la întrebarea referi­toare la modul în care Beijingul a reuşit să-i “convingă” pe  americani să-şi taie singuri ratingul.

Cel mai probabil, SUA au fost puse în faţa alegerii între o reducere “benevolă” a ra­tingului şi o “distrugere economică totală” pe care Chi­na putea să o provoace prin aruncarea în piaţă a obligaţiunilor americane, în valoare de 1,5 trilioane de dolari.

Dacă organizatorii operaţiunii de reducere a ratingului se află nu în exteriorul, ci în in­te­riorul SUA, atunci situaţia devine cu mult mai interesantă. Dacă anumite părţi ale structurilor de securitate ale SUA îşi permit să facă astfel de operaţiuni, contrar voinţei aparatului administrativ central, înseamnă că din punct de vedere instituţional SUA se află în război civil.

Dacă această ipoteză este adevărată, atunci se prefigurează existenţa a două grupuri beligerante: unul este format din membrii elitei economico-politice care consideră că sistemul actual mai poate fi salvat sau cei care urmăresc să prelungească agonia cu orice preţ, urmărind scopuri personale sau beneficiul grupurilor de interese din care fac parte.

Apa­rent, acest grup deţine controlul ambelor partide şi poziţiile-cheie în administraţia publică.

În acelaşi timp, grupul care a efectuat operaţiunea de reducere a ratingului ar putea fi ghidat de dorinţa de a forţa establishment-ul actual să ia măsuri concrete pentru redresarea situa­ţiei economice şi să pună interesele strategice ale statului mai presus de interesele de gaşcă şi dorinţa de a câştiga bani prin îndatorarea bugetului fede­ral.

Alternativ, accelerarea colapsului economic ar putea fi privită ca o modalitate de cre­are a unei conjuncturi în care acest grup ar putea prelua controlul puterii de stat.
Ambele variante sugerează că economia SUA se apropie de colaps. Am intrat în faza finală a crizei globale.


Redacţia Economică
preluare de pe Short URL: http://cronicaromana.com/?p=1312

11 aprilie 2011

Dezvăluiri despre Noua Ordine Mondială din vârful “Iluminaţilor” italieni

Interviu cu Leo Zagami, fost francmason de grad 33 în cadrul lojii Propaganda Due


traducere de Daniel Petrescu

Leo Zagami a fost, până de curând, membru al Francmasoneriei, având gradul 33. Aparţinând aşa-zişilor “Iluminaţi” italieni prin tradiţia familiei sale, el a fost iniţiat în anumite secrete oculte încă din copilărie şi a fost membru în diferite loji secrete italiene şi britanice. Fiind un privilegiat al lojii Propaganda Due, ar fi trebuit să urmeze la conducerea acesteia, dacă nu s-ar fi retras din masonerie. Acest interviu ne introduce în lumea societăţilor secrete şi confirmă încă o dată, din interior, planurile “Iluminaţilor” de a instaura Noua Ordine Mondială, care se referă de fapt, la un stat global de tip fascist.

Datorită poziţiei şi educaţiei sale, Leo Zagami a avut acces la cele mai întunecate secrete ale Francmasoneriei şi “Iluminaţilor”. El a fost martor la ritualuri satanice de magie neagră, experimente de control mental şi tortură, care se petrec frecvent în interiorul lojilor masonice. El s-a hotărât să părăsească Francmasoneria şi a început să facă dezvăluiri zguduitoare privind adevărata faţă a acestei secte satanice.

A fost apoi hărţuit, ameninţat, răpit şi torturat. A început să îşi publice dezvăluirile pe Internet, iar pagina de web i-a fost închisă. A continuat însă să facă aceste dezvăluiri, pe care le publică acum pe pagina de web “Illuminati Confessions”.
În afară de intenţia sa de a face aceste dezvăluiri pentru ca planurile criminale ale Francmasoneriei mondiale să poată fi stopate, el consideră şi că aceasta este, în cazul său, strategia care îi oferă cele mai multe şanse de supravieţuire.

Vă prezentăm transcrierea unui interviu cu Leo Zagami postat pe Internet, accesibil de exemplu aici:

Noua Ordine Mondială, fascism deghizat
Leo Zagami: Numele meu este Leonard Zagami, am 37 de ani şi aceasta este povestea mea. Conform tradiţiei familiei mele, am devenit pe parcursul vieţii membru al mai multor societăţi secrete, fiind implicat în ceea ce se numeşte Noua Ordine Mondială.

Noua Ordine Mondială este, pentru anumiţi indivizi, o modalitate de a introduce în toată lumea fascismul, iar pentru a face aceasta ei vor să folosească mijloace tehnologice (de exemplu microcipurile) pentru a putea supraveghea întreaga populaţie şi pentru a controla toate aspectele vieţii noastre. Totul este în mâinile “Fratelui cel mare” – Big Brother – inclusiv poliţia, poliţia militară, serviciile secrete civile şi militare. În acest moment, toate aceste instituţii nu slujesc interesele naţiunilor, ci sunt în slujba corporaţiilor care se ocupă cu menţinerea acestei mari afaceri, împreună cu anumite familii importante şi anumite bănci care sunt implicate.

Întrebare: Cum puteţi dovedi existenţa acestei Noi Ordini Mondiale?

Leo Zagami: Vă pot vorbi despre aceasta din experienţa mea personală. Am fost “iniţiat” pe data de 13 aprilie 1993, în Roma. Era o perioadă mai neobişnuită în acea perioadă în Italia, deoarece izbucnise un scandal al lojii P2 (Propaganda Due) şi întreaga francmasonerie era în criză. Marele maestru Giulliano di Bernardo, care acum este marele maestru al Academiei “Iluminaţilor” din Roma, tocmai părăsise Loja francmasonică italiană Marele Orient şi forma Marea Lojă Regulară a Italiei, care era singura recunoscută de Marea Lojă Unită a Angliei.

Eu am fost “iniţiat” de către prinţul Alliata di Monreale, care este un aristocrat italian şi a cărui familie avea legături de sute de ani cu familia mea. Decedat acum, acesta era Şeful Ordinului Masonic al Sabiei şi al Vulturului, din care am ajuns să fac si eu parte. Tot el m-a îndrumat către ceea ce urma să devină, în anul 1999, Loja Monte Carlo, un fel de Comitet Executiv Masonic. Acesta urma să reunească persoane aparţinând tuturor riturilor masonice şi societăţilor secrete, pentru a lucra deasupra tuturor, ca o suprastructură în structura “iluminaţilor”, cu baza în Monte Carlo. Ezio Giunchiglia, care era trezorierul lojii P2, avuse acest plan. Poziţia lojii P2 era foarte importantă, deoarece aceasta avea legături cu Banca Vaticanului şi cu domnul Marcincus, un personaj important, care era implicat în scandalul Băncii Vaticanului. De acest scandal, care a explodat acum mai bine de 20 de ani, era legat şi numele lui Roberto Calvi, care a sfârşit asasinat sub podul Blackfriars în 1982.

Propaganda Due este o lojă masonică de propagandă
Propaganda Due este o lojă veche, care există de mai bine de 100 de ani, încă de pe vremea lui Garibaldi. În anii ’60, ea a intrat sub conducerea lui Licio Gelli, care a primit-o de la CIA, cu scopul de a controla prin această lojă toate “vip”-urile italiene care nu doreau ca numele lor să apară pe lista masonică oficială. Propaganda Due folosea o listă de rezervă secretă, a cărei componenţă nu era făcută publică. Astfel, loja P2 avea ca membrii şi reprezentanţi ai Lojii Ecleziastice (loja francmasonică din interiorul Vaticanului).

În P2 activau mulţi membri ai Lojii Ecleziastice, iar loja funcţiona ca o monedă de schimb între iezuiţi şi planurile pe care le aveau americanii din CIA în cadrul operaţiunii Gladio (gladius=sabie, Gladio=operaţiune clandestină după cel de-al Doilea Război Mondial, promovată de serviciile secrete italiene si de NATO, pentru a contracara o eventuală invazie sovietică în Italia. În timpul Războiului Rece, aproape toate ţările din Europa Occidentală organizau operaţiuni de “rămânere în urmă” sub controlul NATO. Existenţa operaţiunii Gladio a fost recunoscută de fostul prim-ministru italian Giulio Andreotti în data de 24 octombrie 1990. Operaţiunea Gladio a fost acuzată de a fi intenţionat să influenţeze politica internă, prin folosirea “strategiei fricii”).

În cadrul P2 erau înscrişi scriitori, jurnalişti, muzicieni, oameni care puteau să promoveze scopul lojii în lume, deoarece aceasta, după cum îi spune şi numele, era şi este o lojă masonică de propagandă.

În templele masonice fotografia lui Bush şi imaginea lui Satan, sunt aşezate una lîngă alta

În lojile OTO (Ordo Templi Orientis) din Moscova, fotografia lui Bush şi imaginea lui Satan sunt alăturate, iar membrii acestui cult masonic le aduc omagii amândoura; s-ar putea spune că ei sunt fericiţi că George Bush este un personaj malefic.

Intenţia acestei secte satanice este aceea de a crea un imperiu, de aceea există şi salutul “Heil Imperium”. Când mergeam la diverse loji, oamenii obişnuiau să ne salute cu “Heil Imperium”, deoarece P2 devenise un imperiu. Deşi loja fusese distrusă de scandal, elementele care supravieţuiseră şi Comitetul din Monte Carlo erau în continuare foarte puternice, având în continuare foarte mulţi oameni implicaţi.

Săbiile masonice (prezentate în film) - Boaz (B) şi Iachin (Y) - le-am folosit pentru a primi primul şi al doilea nivel în masonerie. Mai există apoi simbolul compasului si al pătratului care semnifică uniunea părţilor sexuale masculine şi feminine. Mai jos se văd iniţialele MB; pătrăţelele din imagine reprezintă pavajul lojii Mach Benak (MB), care este ultima fază (n.n. mach benak înseamnă „carnea părăseşte osul”) în care este iniţiat un maestru mason pentru a recunoaşte alt maestru mason.

Aceasta este o sabie masonică ce poate fi folosită pentru diverse acţiuni în cadrul lojii, în timpul unei iniţieri. Mai există banderola şi emblema de Mare Ofiţer, căci eu am fost Mare Ofiţer în Londra, iar aceasta este medalia din Londra. Atunci când iniţiam un nou mason utilizam aceste accesorii. Dacă era suficient de supus, putea primi şi o medalie. Aceasta este o medalie pentru venerarea maeştrilor, de la reuniunea Marelui Orient al Italiei din data de 12 -13 noiembrie 1994.

Când ajungi la un grad înalt în masonerie afli de existenţa puterii oculte
Francmasonii încep la nivelul inferior, ca instituţie caritabilă. După ce treci de primele trei grade, intri într-un rit care poate fi Ritul Scoţian sau oricare altul, în funcţie de locul în care te afli în lume. Pe parcurs, atingi grade din ce în ce mai mari, alăturându-te şi având activitate într-o lojă mare, în calitate de ofiţer. Ajungând apoi Mare Ofiţer, conducător al unui întreg grup de francmasoni, devii tot mai conştient de faptul că începi să ai contact cu anumite forţe oculte din spatele scenei.

Ele influenţează politica, religia şi toate acele subiecte care nu ar trebui să fie discutate în francmasonerie, dar care, de fapt, sunt discutate în secret. Chiar şi în Ritul Scoţian, de la un anumit nivel în sus, este permisă abordarea temelor politice. Noi doream, în Comitetul de la Monte Carlo, să realizăm un echilibru între membrii organizaţiei Opus Dei, care exercită o influenţă specială în această epocă - mulţi dorind să li se asocieze - şi ceilalţi membri ai francmasoneriei şi ai altor societăţi secrete.

Opus Dei şi satanismul
Pentru mine, experienţa cu Opus Dei a fost destul de interesantă. Obişnuiam să particip la reuniunile “Iluminaţilor” care se ţineau la sediul central al Opus Dei în Bologna, Villa Leone. Propietarului, Carlo Maria Baserga, nu îi era frică să ne arate adevărata lui faţă, deoarece noi eram “băieţii cei răi”. Acesta era cunoscut ca fiind un excentric şi ieşea adeseori cu iubitul său cel tânăr, să ia prânzul.

Toate aceste întâlniri între satanişti şi luciferici aveau loc la sediul central al organizaţiei Opus Dei şi acest lucru mi se pare foarte semnificativ (n.n. Opus Dei este o organizaţie secretă din interiorul Bisericii Catolice).

În aceasta perioadă, organizaţia Opus Dei este mai puternică decât masoneria, mai ales în Italia şi mulţi francmasoni au legitimaţie dublă, pentru ambele grupări. Înscrierea în organizaţia Opus Dei este o afacere foarte bună, care aduce foarte mulţi bani, deoarece majoritatea membrilor ei sunt afacerişti.

Conflictele fac jocurile “iluminaţilor”
Eu, prin faptul ca mă expun în felul acesta, prin dezvăluirile pe care le fac, probabil că nu voi mai putea avea niciodată în viaţa mea o slujbă într-una din marile corporaţii. Este foarte greu pentru mine să-mi duc existenţa, deoarece mă finanţez singur, nu am pe nimeni care să mă susţină, în timp ce îi avertizez pe oameni asupra unui duşman pe care de obicei ei refuză să admită că există. Dacă eşti ocupat să ai grijă de familie, de copii, de slujbă, este dificil să te mai focalizezi şi asupra unei Conspiraţii Globale, este dificil să te opreşti, chiar şi numai pentru un moment, din ceea ce faci şi să te gândeşti la asta. Exact asta urmăresc ei: ca noi să nu gândim. Atunci când gândim, începem să devenim periculoşi.

Iluminaţii au făcut experimente de-a lungul anilor, în special în ceea ce priveşte controlul minţii şi "strategia fricii". P2 este o lojă foarte importantă, deoarece aplică această strategie a fricii (fiind implicată şi în afacerea Gladio). Această operaţiune (Gladio) este o operaţiune care s-a aflat în spatele conflictului aparent dintre comunişti şi fascişti, aşa cum alte conflicte ulterioare dintre comunişti şi Europa Occidentală au avut rolul de a ascunde alte jocuri murdare ale “iluminaţilor”. “Iluminaţii” inventează întotdeauna conflicte pentru a-şi ascunde propriile jocuri de interese. Astăzi este vorba despre conflictul dintre creştini şi musulmani, mâine probabil vor inventa un conflict între pământeni şi extratereştri.

Întrebare: Daţi-mi câteva exemple de francmasoni care sunt activi în politica mondială.
Leo Zagami: George H. Bush, tatăl, împreună cu fiul său, George W. Bush, ambii iniţiaţi în ordinul Skull & Bones, John Kerry, iniţiat în acelaşi ordin. Kissinger, care aparţinea lojii P2 din Monte Carlo şi care este în continuare o persoană foarte influentă. Gordon Brown (n.n. primul ministru al Marii Britanii) şi Tony Blair (n.n. fostul prim-ministru al Marii Britanii). Se hotărâse ca Gordon Brown să fie prim-ministru, când eu eram la Loja Kirby. În octombrie-noiembrie 2003 eu deja ştiam că Gordon Brown va deveni prim-ministru. Masonii s-au folosit de Tony Blair o perioadă de timp, atât cât au avut nevoie, pentru ca apoi să se debaraseze de el, înlocuindu-l cu altcineva, care li se părea mai potrivit. Loja Kirby este o lojă fondată de Banca Angliei şi de aceea majoritatea membrilor ei sunt bancheri. Am aparţinut şi acestei loji o perioadă de timp.

Masoneria engleză şi Noua Ordine Mondială
Mentorul meu, prinţul Alliata mi-a spus că din cauza faptului că francmasoneria italiană este divizată în mai multe ramuri, cel mai bun lucru pe care l-aş putea face, ar fi să merg în Anglia şi să devin membru al Marii Loji Unite a Angliei, pentru a-mi stabiliza poziţia.

Loja Kirby 2818 are o istorie lungă şi bogată. A fost o experienţă interesantă pentru mine să mă alătur acestei loji pentru o vreme. Chiar dacă am fost şi membru al unor loji italiene pentru perioade mai mari de timp (cum ar fi Loja Minerva, Loja Garibaldi), totuşi am considerat experienţa mea în Londra ca fiind una dintre cele mai importante. Acolo am aflat despre faptul că Noua Ordine Mondială are în Londra unul din cele mai importante centre ale sale.

Aceasta este diploma mea de Mare Maestru Absolut de grad 33 al Ritului Egiptean Antic şi Primitiv, de gradele Memphis95 şi Misraim90, diplomă semnată de Dr. Nicholai Friswhol cu ocazia oratoriului de la Oslo.

Ordinele “cavalereşti” şi serviciile secrete
Cei care manipulează totul sunt de obicei familiile de “iluminaţi” pe care le susţine Vaticanul. Cei care vor să înfiinţeze Noua Ordine Mondială sunt “cavalerii” recunoscuţi de Vatican: Cavalerii Sfântului Graal, Cavalerii de Malta, Cavalerii Sf. Ion. Aceşti “cavaleri” fac toţi parte din serviciile secrete americane, CIA, MI6, MI5 în Anglia. Cei care aparţin şi serviciilor secrete au “loialitate dublă”; deşi ar trebui să fie loiali ţării lor, ei fac totuşi jurăminte de loialitate faţă de “Ordinul Sfânt” din care fac parte. Aceste “Ordine Sfinte” sunt sub controlul Papei şi al numeroşilor lideri ai săi.

Există multe ordine cavalereşti în afara Vaticanului, care controlează multe ramuri ale aristocraţiei: în Anglia - Ordinul Regal al Jartierei, care conţine membri ai tuturor liniilor genealogice aristocratice europene, care sunt toate, mai mult sau mai puţin, înrudite între ele; în Austria, de exemplu, există Ordinul Cavalerilor Teutoni.

Putem spune că toate aceste ordine cavalereşti funcţionează ca o structură invizibilă militară, pe care o pot vedea numai cei care cunosc semnificaţia diferitelor simboluri folosite în francmasonerie tocmai în acest scop. Francmasoneria înglobează oameni din toate aceste ordine cavalereşti şi ea a luat fiinţă ca o necesitate de a implica şi nivelurile mai joase ale societăţii vestice în structura piramidală a Iluminaţilor.

Aşa se explică faptul că în Marea Britanie există aproape 500.000 de francmasoni, deci nu putem vorbi de o societate de elită, ci de o mare societate cu O Singură Elită, care există în centrul ei şi care o conduce.
 
preluare de pe: yogaesoteric