Se afișează postările cu eticheta STS. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta STS. Afișați toate postările

29 ianuarie 2014

ATENTIE, VEI FI MONITORIZAT! Guvernul vrea sa stie cu cine si cat vorbesti la telefon, cui scrii SMS si e-mail



Cu cine şi cât vorbeşti la telefon, unde te afli în momentul convorbirii, ce site-uri vizitezi, pentru cât timp, cui scrii e-mailuri şi sms-uri etc. – toate aceste date vor fi stocate timp de 6 luni de furnizorii serviciilor de telefonie şi internet, adică de firme private, cu interese private. Cum este posibil? Guvernul recidivează şi scoate pe tapet un proiect de lege care prevede reţinerea acestor date timp de 6 luni, cu toate că o iniţiativă similară a fost declarată neconsitituţională în 2009 pe motiv că încalcă drepturi conferite de Constituţie – secretul corespondenţei şi dreptul la exprimare.

Culmea cinismului, ignorând decizia Curţii Consituţionale, Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale (MCSI) supune acest proiect dezbaterii publice.

Reţinerea acestor date ar urma să fie obligatorie pentru furnizorii de servicii şi reţele publice de comunicaţii electronice. Ele vor fi puse la dispoziţia „organelor” în scopul utilizării acestora în cadrul activităţilor de prevenire, de cercetare, de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor grave

“Prezenta lege nu se aplică în ceea ce priveşte conţinutul comunicării sau informaţiilor consultate în timpul utilizării unei reţele de comunicaţii electronice, în aceste cazuri fiind aplicabile prevederile Codului de procedură penală şi cele din legile speciale în materie”, se precizează în proiect.

Prin infracţiunile grave se numără terorismul, infracţiunile transnaţionale, cele săvârşite de un grup infracţional organizat, pruncuciderea, vătămarea corporală gravă, violul, tâlhăria, act sexual cu un minor, distrugere, ultraj, evadare şi înlesnirea evadării, infracţiunile de falsuri în înscrisuri, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, furt calificat, înşelăciune, infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, infracţiunea de falsificare de instrumente de plată electronică, infracţiunea de evaziune fiscală, pornografia infantilă, şantajul etc.


Datele care vor fi reţinute timp de 6 luni

a) date necesare pentru urmărirea şi identificarea sursei unei comunicări;
b) date necesare pentru identificarea destinaţiei unei comunicări;
c) date necesare pentru a determina data, ora şi durata comunicării;
d) date necesare pentru identificarea tipului de comunicare;
e) date necesare pentru identificarea echipamentului de comunicaţie al utilizatorului sau a dispozitivelor ce servesc utilizatorului drept echipament;
f) date necesare pentru identificarea locaţiei echipamentului de comunicaţii mobile.

În cazul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă vor fi avute în vedere numărul de telefon apelant precum şi numele şi adresa abonatului sau ale utilizatorului înregistrat.

În cazul serviciilor de acces la internet, poştă electronică şi telefonie prin internet vor fi reţinute datele referitoare la identificatorul/identificatorii alocat/alocaţi utilizatorilor, identificatorul de utilizator şi numărul de telefon alocate pentru efectuarea oricărei comunicări prin reţeaua publică de telefonie; numele şi adresa abonatului sau ale utilizatorului înregistrat, căruia i s-a alocat o adresă Internet Protocol (IP), un identificator de utilizator sau un număr de telefon, la momentul comunicării.

Datele necesare pentru identificarea destinaţiei unei comunicări cuprind:

a) în cazul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă: numărul format/apelat/numerele formate/apelate şi, în cazurile care includ servicii suplimentare precum redirecţionarea sau transferul apelului, numărul/numerele către care este dirijat apelul; numele şi adresa/adresele abonatului/abonaţilor ori ale utilizatorului/utilizatorilor înregistrat/înregistraţi;
b) în cazul serviciilor de poştă electronică şi telefonie prin internet: identificatorul utilizatorului sau numărul de telefon al destinatarului/destinatarilor unui apel telefonic prin internet; numele şi adresa/adresele abonatului/abonaţilor sau ale utilizatorului/utilizatorilor înregistrat/înregistraţi şi identificatorul utilizatorului destinatar al comunicării.

Datele necesare pentru a determina data, ora şi durata comunicării cuprind:

a) în cazul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă: data şi ora iniţierii şi încheierii unei comunicări;
b) în cazul serviciilor de acces la internet, poştă electronică şi telefonie prin internet: data şi ora conectării la şi ale deconectării de la serviciul de acces la internet, adresa IP alocată dinamic sau static unei comunicări de furnizorul de servicii de acces la internet, precum şi identificatorul abonatului sau al utilizatorului înregistrat; 
data şi ora conectării la şi ale deconectării de la serviciul de poştă electronică sau de telefonie prin internet.

Datele necesare pentru identificarea tipului de comunicare cuprind:

a) în cazul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă: informaţii privind serviciul de telefonie utilizat;
b) în cazul comunicărilor prin serviciul de poştă electronică şi de telefonie prin internet: informaţii privind serviciul de acces la internet utilizat.

Datele necesare pentru identificarea echipamentului de comunicaţie al utilizatorului sau a dispozitivelor ce servesc utilizatorului drept echipament cuprind:

a) în cazul reţelelor de telefonie fixă: numărul de telefon apelant şi numărul de telefon apelat;
b) în cazul reţelelor de telefonie mobilă: numărul de telefon al apelantului şi numărul de telefon apelat; identitatea internaţională de abonat mobil (IMSI) a apelantului; identitatea internaţională a echipamentului mobil (IMEI) a apelantului; identitatea IMSI a apelatului; identitatea IMEI a apelatului; în cazul serviciilor anonime preplătite: data şi ora activării iniţiale a serviciului, precum şi identificatorul celulei din care a fost activat serviciul;
c) în cazul serviciilor de acces la internet, poştă electronică şi telefonie prin internet: numărul de telefon al apelantului în cazul accesului prin dial-up; linia DSL sau alt punct terminal al celui care iniţiază comunicarea.

Datele necesare pentru identificarea locaţiei echipamentului de comunicaţii mobile cuprind:

a) identificatorul celulei la începutul comunicării;
b) datele care permit stabilirea localizării geografice a celulelor, prin referire la identificatorul acestora, pe durata în care datele comunicării sunt reţinute.

Potrivit proiectului de lege, furnizorii de reţele publice de comunicaţii şi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, pe lângă datele reţinute potrivit prezentei legi, pot reţine, sub rezerva consimţământului, şi alte date necesare activităţii lor comerciale, şi anume pentru facturare sau plăţi pentru interconenctare, precum şi date prelucrate potrivit legii, la cererea clienţilor, în scopuri de comercializare ori în vederea furnizării de servicii, numai cu acordul prealabil al persoanei ale cărei date sunt prelucrate.

La finalul celor 6 luni, toate datele reţinute trebuie să fie distruse prin proceduri automatizate, ireversibil.

Justificări

În nota de fundamentare a proiectului de lege, se arată că datele referitoare la utilizarea comunicaţiilor electronice sunt deosebit de importante şi, în consecinţă, reprezintă un instrument valoros în vederea prevenirii, cercetării, descoperirii şi urmăririi penale a infracţiunilor şi, în special, a criminalităţii organizate.

“Dată fiind importanţa datelor de trafic şi localizare pentru cercetarea, descoperirea şi urmărirea penală a infracţiunilor, după cum s-a demonstrat prin cercetări şi experienţa practică a mai multor state membre, la nivel european s-a simţit nevoia de a se asigura că datele generate sau prelucrate în cursul furnizării serviciilor de comunicaţii, sunt păstrate pentru o anumită perioadă, de către furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii”, susţine ministerul condus de Valerian Vreme.

Potrivit aceleiaşi note, în data de 15 martie 2006 a fost adoptată Directiva 2006/24/CE privind reţinerea datelor generate sau procesate în cadrul activităţii de furnizare de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii şi de modificare a Directivei 2002/58/CE. Directiva 2006/24/CE prevede obligaţia furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii de a asigura crearea unor baze de date în vederea păstrării, pe o perioadă de timp cuprinsă între 6 şi 24 de luni, sub rezerva condiţiilor prevăzute de directivă şi a avut ca termen limită de transpunere data de 15 septembrie 2007.

Întrucât termenul pentru transpunere a Directivei 2006/24/CE expirase, în data de 27 noiembrie 2007 Comisia Europeană a trimis României o scrisoare privind declanşarea primei faze a procedurii de încălcare a acquis-ului comunitar – punerea în întârziere, în conformitate cu prevederile art. 258 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (fostul art. 226 din Tratatul CE), pentru ne-comunicarea măsurilor naţionale de transpunere a Directivei 2006/24/CE, iar la 23 septembrie 2008, un aviz motivat prin care invita România să ia măsurile necesare de conformare cu acquis-ul comunitar în cauză.

Urmare a acestei aviz motivat, Parlamentul României a adoptat la 18 noiembrie 2008 Legea nr. 298 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, precum şi pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.

Ulterior, la data de 8 octombrie 2009, Curtea Constituţională a României a constatat, prin decizia nr. 1258, că dispoziţiile Legii nr. 298/2008 sunt neconstituţionale, legea fiind abrogată.

“În contextul în care legea de transpunere a Directivei 2006/24/CE nu mai produce efecte juridice, iar România nu a adoptat noi norme legislative de transpunere a acestei Directive, Comisia Europeană a declanşat împotriva autorităţilor române o nouă acţiune de punere în întârziere (conform scrisorii nr. C(2011) 4111 din 16 iunie 2011) – cauza 2011/2089, prin care solicită transmiterea măsurilor naţionale privind transpunerea directivei în cauză, în termen de două luni de la data primirii adresei”, sustine Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale.

Potrivit aceluiaşi document, proiectul de lege ar trebui adoptat pentru a evita intrarea în cea de-a doua fază a procedurii de infringement.

Tu ce parere ai?  Te rog sa lasi un comentariu mai jos”




Sursa: Fata nevazuta a lumii….

10 martie 2013

Se pregăteşte o revoluţie anti-Ponta


România se află în stare de război civil. După cum am mai scris în articolele precedente, există două coaliţii largi care transcend „frontierele” partidelor politice şi liniile de demarcaţiune administrativă dintre serviciile secrete.

În contextul în care Washingtonul îşi diminuează influenţa în România, ambele grupuri profită de ocazie pentru a-şi lichida concurenţii cu care luptă pentru controlul asupra puterii politice şi a fluxurilor financiare. În linii mari, taberele beligerante au fost descrise în articolul „Război civil în serviciile secrete”:
„Tabăra „Sistem” este formată din acele structuri şi persoane care se simt confortabil în actuala configuraţie a paralelogramelor de forţă şi doresc conservarea stării existente. O listă (deloc exhaustivă) a celor care fac parte din această tabără l-ar include pe Traian Băsescu (şi camarila), grupul Udrea din PDL, grupurile oligarhilor portocalii („drumari”, „băieţii deştepţi” etc), părţi din SIE şi SRI, STS, Victor Ponta (grupul Sârbu din PSD), grupul Tăriceanu din PNL, o grupare media cu RTV în calitate de „vârf de lance” etc.
Tabăra „Renegaţilor” este formată din cei care au fost daţi la o parte în procesul împărţirii principalelor fluxuri financiare şi elementelor-cheie a puterii politice. O listă (deloc exhaustivă) de participanţi ar include „garda veche” din SRI (cei care comunicau prin intermediul lui Ion Stan), grupul „Antenelor” (cu Voiculescu în rol de joker din cauza vulnerabilităţilor juridice), o parte din grupurile oligarhice (Ioan Niculae etc.), grupul Antonescu din PNL, o parte din PSD (oponenţii lui Ponta), o serie de „mamuţi din media” (Sorin Roşca Stănescu, Cornel Nistorescu etc). Ambele liste sunt inexacte şi fluide, mai ales în condiţiile în care trădările se ţin lanţ şi sunt un lucru cotidian.
Recent, Victor Ponta a primit două mesaje contradictorii. Mesajul din partea „Sistemului” a venit de la preşedintele Traian Băsescu, iar Sebastian Lăzăroiu, Cristian Diaconescu şi Dan Tăpălagă l-au descifrat pe înţelesul tuturor. În linii mari, mesajul „Sistemului” avansează câteva teze:
1. Proiectul euroatlantic al României este în pericol
2. România este în proces de părăsire a sferei de influenţă a Washingtonului
3. Motivul pentru care Washingtonul renunţă la România ţine de „pierderea credibilităţii externe”.
4. “Singurul motiv de optimism ar fi speranţa că nu e totul pierdut. Premierul Victor Ponta mai are puţin, foarte puţin timp la dispoziţie să se decidă”
În stilul caracteristic diplomaţiei americane, curatorii de la Departamentul de Stat au reuşit să facă în aşa fel încât retragerea americană (de fapt trocul în care regimul de la Bucureşti a devenit o monedă de schimb) să fie privită ca o chestiune de care se fac vinovaţi chiar decidenţii de la Bucureşti. Frumoasă mişcare! Tabăra „Sistem”, deşi este forţată să recunoască gravitatea situaţiei, încearcă să pedaleze ideea necesităţii conservării aranjamentelor actuale, sperând ca Washingtonul va dori să-i protejeze. De fapt, tabăra „Sistem”, al cărei ideologie oficială a fost şi rămâne „suptul” unor insecte luminiscente de varii dimensiuni, nu avea cum să vină cu o ofertă diferită.
Pe partea cealaltă a baricadei, lucrurile nu stau cu mult mai bine. Scrisoarea deschisă a senatorului Valer Marian este un ultimatum adresat lui Victor Ponta. Textul scrisorii deschise, care a fost publicată de cotidianul.ro, musteşte de supărare şi ameninţări dure la adresa primului ministru. Senatorul Marian îl acuză pe Victor Ponta de ignorarea intereselor veteranilor luptei anti-Băsescu şi de repunerea în drepturi ai unor reprezentanţi notorii ai regimului Băsescu. Este important faptul că purtătorul de cuvânt al taberei „Renegaţilor” conturează părţile beligerante într-un mod foarte asemănător cu modul în care acestea au fost conturate în analizele publicate de Vocea Rusiei. Pe de o parte se plasează „junii turciţi de la Rin Grand Hotel” care au pactizat cu „şeful SPP, generalul Alexandru Burian, şeful STS, generalul Marcel Opriş, preşedinţii ANI, Cătălin Macovei şi Horia Georgescu, preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, procurorul general al României, Laura Codruţa Koveşi, procurorul şef al DNA, Daniel Morar şi primul adjunct al directorului SRI, generalul Florian Coldea (şeful de facto al principalului serviciu secret al ţării…)”. Pe partea cealaltă a baricadei este plasată „vechea gardă” din PSD („Ioan Mircea Pașcu, Alexandru Athanasiu, Vasile Pușcaș, Viorel Hrebenciuc, Miron Mitrea”) şi oameni-simbol din „vechea gardă” din serviciile secrete: „jurnalistul Ovidiu Ohanesian… colonelul SIE Ionel Dragomir”. Prin natura expunerii, scrisoarea senatorului Marian nu avea cum să contureze părţile beligerante în întregime, dar segmentele descrise arată că analiza de fond pe care am prezentat-o anterior reflectă realitatea.
Scrisoarea „Renegaţilor” este un ultimatum, cuplat o ameninţare directă. Lui Victor Ponta i se aminteşte soarta pe care a avut-o Nicu Ceauşescu („Prinţişorul”) şi se sugerează concluzia evidentă că actualul premier ar putea trece printr-o experienţă la fel de dramatică şi umilitoare dacă nu-şi va schimba comportamentul faţă de foştii aliaţi. În contextul acestui avertisment este grăitor faptul că din schema „Ponta – Nicu Ceauşescu” se deduce uşor încă o pereche logică şi anume „Băsescu – Ceaşescu”, conotaţiile fiind evidente. „Renegaţii” intră în faza fierbinte a războiului şi sunt dispuşi să meargă până la capăt, fapt evidenţiat de câteva fragmente din scrisoare: „Am decis să vă scriu pentru că nu mai am nimic de câştigat sau de pierdut în această lume, din care vreau să plec precum am intrat: cu capul sus !” şi „În rest, sunt pregătit pentru orice luptă”.
Washingtonul a lăsat din mână lesele câinilor războiului şi urmează un proces în care aceştia se vor sfâşia reciproc. Luând în consideraţie posibilităţile materiale, informative şi logistice ale părţilor implicate în conflict, este aproape cert că în perioada următoare vom asista la o criză politică majoră, cuplată cu tentative de debarcare a preşedintelui şi a guvernului („Renegaţii” şi-au găsit deja un potenţial premier care va fi agreat de Berlin), iar sistemul politic va fi dinamitat. Situaţia din Bulgaria arată că în anumite circumstanţe un guvern poate fi detronat în 72 de ore, iar Sofia nu se deosebeşte chiar atât de mult de Bucureşti.
Deşi ambele mesaje care au fost adresate lui Victor Ponta sugerează că premierul (de fapt omul din spatele premierului) mai are timp de gândire, zarurile deja au fost aruncate. Procesul nu mai poate fi oprit.

preluare de pe sursa:
http://blogosfera.piatza.net/se-pregateste-o-revolutie-anti-ponta/

20 octombrie 2011

Apelul de pe mobil, localizat cu o precizie de doi metri


Serviciul de urgenta 112 e gata sa localizeze apelul initiat de pe mobil cu o precizie de doi metri, in functie de datele oferite de operatorul de telefonie mobila, serviciul de localizare a apelantului urmind sa fie complet functional din 20 noiembrie, potrivit reprezentantilor MCTI.


Potrivit reprezentantilor Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI), din 15 octombrie aceasta solutie va fi testata in toata Romania, urmind ca pe 20 noiembrie aceste serivciu de localizare a apelantului de pe telefonul mobil al serviciului de urgenta 112, sa intre in categoria serviciilor normale.

"Serviciul de urgenta 112 trebuie sa functioneze la parametrii Uniunii Europene. Planul a fost respectat in totalitate si va continua pina la sfirsitul lunii noiembrie, fiind intr-o etapa finala. Va asigur ca voi comunica cu toate partile implicate cu un singur scop, ca toti cetatenii care vor cere ajutorul, sa li se ofere asistenta prompt, pentru ca in 99%, aceste apeluri salveaza vieti", a declarat ministrul comunicatiilor si tenhologiei informatiei, Karoly Borbely.

preluare de pe sursa:

14 octombrie 2011

Interceptarea convorbirilor telefonice

1. Din capul locului trebuie sa stiti ca nu exista o solutie minune sau general valabila pentru identificarea interceptarii telefonului.
In prezent, SRI si SIE utilizeaza dispozitive pasive de interceptare a comunicatiilor gsm, cdma, etc. Acestea nu pot fi sesizate nici macar de operatorul de retea, cu atat mai putin de catre posesorul telefonului... Interceptaile de acest gen nu necesita colaborarea operatorului de retea. Desi pare solutia ideala, serviciile nu pot recurge la aceasta varianta in orice conditii, acestora fiindu-le necesare anumite informatii despre telefonul care urmeaza a fi interceptat (IMEI, IMSI, retea, etc.).
Atunci cand nu dispun de aceste informatii, organele specializate sunt obilgate sa utilizeze dispozitivele active sau semi-active (binecunoscutele valize) pentru a determina in primul rand caracteristicile telefonului si sim-card-ului vizat (IMEI, IMSI, Ki, Kc, etc), dupa care pot trece la decriptarea si interceptarea in timp real a comunicatiilor. Ulterior, aceasta sarcina poate fi transferata unui dispozitiv de interceptare pasiv.
Pe cand interceptoarele active dau semi-active pot fi depistate cu relativa usurinta atat de catre utilizatorul telefonului interceptat (se utilizeaza o serie de aplicatii speciale, mai ales pentru platforma Symbian) cat si de catre operatorul de retea, interceptoarele pasive nu pot fi detectate.
Sarcina celor care opereaza un interceptor gsm/cdma activ nu este tocmai usoara. Imaginati-va ca in aceste cazuri nu se cunoaste decat numele si adresa persoanei a carei comunicatii urmeaza a fi interceptate. Nu se cunoaste numarul de telefon, IMEI-ul, IMSI-ul, operatorul. Se intapla deseori ca persoana vizata sa foloseasca un al doilea telefon sau sim pentru comunicatii "sensibile". Pana la aflarea detaliilor tehnico-operative care permit interceptarea acelui post telefonic este cale lunga. Aici intervine experienta si chiar talentul operatorului interceptorului gsm/cdma.

Dispozitivul de interceptare si operatorul va trebui sa fie plasat (fara a atrage atentia) la o distanta de aproximativ 300-500 metri de locul in care se presupune ca se afla in uz telefonul vizat. El va trebui sa scaneze zona de interes, pentru fiecare operator in parte, sa identifice caracteristicile telefoanelor aflate in retea in acel moment (pe un radius de 500 metri). In aceasta faza nu se cunoaste care dintre cele cateva zeci (sau sute) de telefoane apartine persoanei vizate. De aici inainte intervin o serie de procedee tehnice si operative care vor determina in final identificarea telefonului cautat.
Nu intotdeauna rezultatele sunt pozitive. De exemplu, imaginati-va ca telefonul cautat se conecteaza la retea doar in momentul in care efectueaza o transmisie voce sau date. Acest eveniment este de obicei aleatoriu, se poate intampla o data pe saptamana sau chiar mai rar.

Ca o paranteza: presupunand ca va aflati in posesia unui interceptor gsm/cdma si nu cunoasteti numarul de telefon, IMEI-ul, IMSI-ul si reteaua persoanei a carei convorbiri telefonice intentionati a le intecepta, va asigur ca nu veti fi capabil sa interceptati nimic. Doar in filme asistam la o simpla apasare de buton pentru executarea interceptarii telefonice.

2. Mandatul de interceptare a comunicatiilor telefonice se emite de catre judecatorul desemnat pentru o perioada de 60 de zile, putand fi prelungit pentru maximul de 6 luni.
In faza de urmarire penala sau in fazele premergatoare, nici o persoana nu este considetara a fi vinovata de comitrerea unei infractiuni. Vinovatia este stabilita doar de catre instanta de judecata in urma unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, in baza probelor printre care se numara si proba materiala a procesului verbal de consemnare a convorbirilor interceptate. Din punct de vedere strict tehnic, interceptarile servesc la adunarea de probe si la stapanirea situatiei operative. Din punct de vedere juridic sunt ele insele un mijloc de proba.

3. Da, cea mai uzitata metoda de evitare a interceptarii este schimbarea concomitenta a telefonului si a sim-card-ului. Aceasta are insa valoare relativa. In functie de importanta operativa, noul telefon si sim-card poate fi identificat si interceptat in decurs de doar cateva ore de la punerea in uz.
Este dealtfel si o masura costisitoare. Totodata eroarea umana joaca un rol important in ecuatie. Imaginati-va ca telefonul corespondentului poate fi interceptat si in aceasta situatie schimbarea cartelei si a telefonului au valoare operativa zero.

4. Da, daca se schimba doar sim-card-ul, telefonul va fi in continuare monitorizat in baza IMEI-ului. Va fi operata doar o noua extragere a Ki-ului stocat pe noul sim-card, necesar decriptarii comunicatiilor.

Stiu ca sindromul ascultarii telefoanelor este simptomatic pentru romani, fie ei tineri sau nu. Tocmai aceasta obsesie duce la greseli de fond. Explicatiile urmatoare sunt suficiente:
Voi incepe prin a spune ca securizarea telefonului si a comunicatiilor nu inseamna ca problema pastrarii secterului a fost rezolvata. Imaginati-va ca serviciile secrete dispun de o intreaga serie de metode si tehnici de culegere a informatiilor, interceptarea telefoanelor fiind doar una dintre ele.

In capcana tehnicii operative de interceptare ambientala cad de obicei care cred ca au inselat intr-ul oarecare grad vigilenta sau iscusinta serviciilor. Fara o pregatire contrainformativa solida (nespecifica civililor), chiar utilizatorul unui telefon care ruleaza o aplicatie de criptare a datelor va dezvalui o multitudine de informatii cu valoare operativa certa in cuprinsul discutiilor libere putrate la serviciu sau acasa, sub falsa impresie a sigurantei.
Nu trebuie subestimat nici factorul uman, culegerea de informatii din randul prietenilor, rudelor si cunostintelor persoanei vizate. De multe ori aceste surse sunt mai valoroase decat o simpla inteceptare telefonica.
Concluzia: pentru omul simplu, evitarea intercetarii comunicatiilor nu reprezinta un factor sigur de pastrare a confidentialitatii. Este doar o chestiune de timp pana cand serviciul interesat va dobandi informatia cautata.
Evitarea interceptarilor telefonice este oarecum utila in cazul incercarii de a vitregi organele de urmarire penala de unele mijloace materiale de proba. Insa as vrea sa cred ca nici un dosar penal nu este inaintat instantei de catre Parchet, avand ca mijloc de proba singular o serie de interceptari telefonice.

Consider ca stapanirea situatiei operative vis a vis de un demnitar al statului, inclusiv pe calea interceptarilor telefonice este o chestiune ok, daca materialele obtinute se transforma in mijloace materiale de proba puse la dispozitia organelor de urmarire penala si nu servesc santajelor politice sau de alta natura.
Protectia demnitarilor trebuie sa se desfasoare si din punct de vedere informativ. Punerea lor la adapost prin informarea asupra unei situatii operative periculoase in care acestia se pot gasi la un moment data fara stirea sau acordul lor presupune cateodata si interceptarea comunicatiior acestor personaje.
Va trebui sa fiti convins de faptul ca cetateanul de rand nu face subiectul interceptarilor telefonice decat in masura in care acest lucru este cerut de organul de urmarire penala si incuviintat de judecatorul desemnat, sau cand resoectivul devine subiect de interes pentru un serviciu de informatii.

Da, atunci cand interesele tarii si situatia operativa o cere, interceptarile se executa si fara mandat. Dealtfel chiar legea valideaza interceptarile executate fara mandat, pentru o perioada de maxim 48 de ore (vezi art. 13 alin.4 din Legea privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii
Naţionale pentru Interceptarea Comunicaţiilor).

In legatura cu opinia dumneavoasta vis a vis de mandatele retroactive: da, acestea se pot emite legal pentru interceptarile executate in conditiile aratate mai sus.
In rest, emiterea retroactiva a mandatelor este ilegala iar daca are loc este un fenomen rar.

Imaginati-va ca nici un judecator nu isi pune in primejdie cariera si libertatea pentru eliberarea unii astfel de mandat. Mandatul de interceptare este solicitat de politist sau procuror, personaje care nu pot influenta in nici un fel decizia judecatorului decat prin prezentarea datelor din care sa rezute necesitatea si utilitatea avizarii interceptarilor.
Echipa de ofiteri de informatii care efectueaza nemijlocit interceptarile nu se cunoaste si nu se intalneste cu nici unul dintre acesti factori. Ei doar executa un mandat si pun la dispozitia organului solicitant probele obtinute.

Da, pentru a fi la curent cu situatia operativa, serviciile executa si interceptari neavizate, insa necesare.

Imaginativa ca o operatiune contrainformativa in care s-au investit 10-25 ani de munca operativa nu poate fi periclitata prin riscul scurgerii de informatii care poate surveni chiar si din simpla procedura de solicitare a avizarii interceptarii.
Imaginati-va ca situatia operativa poate suferi modificari fulgeratoare importante iar timpul necesar obtinerii unui aviz ar duce la pierderea momentului in care informatiile pot fi extrase.

Nu sunt insa deacord cu interceptarea ilegala a telefoanelor unor personaje fara relevanta operativa sau juridica, interceptare executata la cerere si contra unor sume de bani venite de la diverse "legaturi".

Mai pe scurt, in toata Europa de Est unii reprezentanti ai diverselor servicii de informatii isi rotunjesc veniturile practicand interceptari ilegale comandate de potentati ai zilei, oameni de afaceri prosperi, etc.

Pretul unui asemenea serviciu variaza intre 500 - 1000 euro pentru cateva zile. Acest serviciu se practica si in zona de granita. De exemplu, daca doriti sa interceptati pe cineva localizat in Giurgiu, apelatii la conexiunile bulgare.



preluare de pe sursa:
http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:P4_hKOZz-AoJ:blog.nationalisti.ro/2010/06/interceptarea-convorbirilor-telefonice.html+&cd=10&hl=ro&ct=clnk