Cu cine şi cât vorbeşti la telefon, unde te afli în momentul convorbirii, ce site-uri vizitezi, pentru cât timp, cui scrii e-mailuri şi sms-uri etc. – toate aceste date vor fi stocate timp de 6 luni de furnizorii serviciilor de telefonie şi internet, adică de firme private, cu interese private. Cum este posibil? Guvernul recidivează şi scoate pe tapet un proiect de lege care prevede reţinerea acestor date timp de 6 luni, cu toate că o iniţiativă similară a fost declarată neconsitituţională în 2009 pe motiv că încalcă drepturi conferite de Constituţie – secretul corespondenţei şi dreptul la exprimare.
Culmea cinismului, ignorând decizia Curţii Consituţionale, Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale (MCSI) supune acest proiect dezbaterii publice.
Reţinerea acestor date ar urma să fie obligatorie pentru furnizorii de servicii şi reţele publice de comunicaţii electronice. Ele vor fi puse la dispoziţia „organelor” în scopul utilizării acestora în cadrul activităţilor de prevenire, de cercetare, de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor grave
“Prezenta lege nu se aplică în ceea ce priveşte conţinutul comunicării sau informaţiilor consultate în timpul utilizării unei reţele de comunicaţii electronice, în aceste cazuri fiind aplicabile prevederile Codului de procedură penală şi cele din legile speciale în materie”, se precizează în proiect.
Prin infracţiunile grave se numără terorismul, infracţiunile transnaţionale, cele săvârşite de un grup infracţional organizat, pruncuciderea, vătămarea corporală gravă, violul, tâlhăria, act sexual cu un minor, distrugere, ultraj, evadare şi înlesnirea evadării, infracţiunile de falsuri în înscrisuri, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, furt calificat, înşelăciune, infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, infracţiunea de falsificare de instrumente de plată electronică, infracţiunea de evaziune fiscală, pornografia infantilă, şantajul etc.
Datele care vor fi reţinute timp de 6 luni
a) date necesare pentru urmărirea şi identificarea sursei unei comunicări;
b) date necesare pentru identificarea destinaţiei unei comunicări;
c) date necesare pentru a determina data, ora şi durata comunicării;
d) date necesare pentru identificarea tipului de comunicare;
e) date necesare pentru identificarea echipamentului de comunicaţie al utilizatorului sau a dispozitivelor ce servesc utilizatorului drept echipament;
f) date necesare pentru identificarea locaţiei echipamentului de comunicaţii mobile.
În cazul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă vor fi avute în vedere numărul de telefon apelant precum şi numele şi adresa abonatului sau ale utilizatorului înregistrat.
În cazul serviciilor de acces la internet, poştă electronică şi telefonie prin internet vor fi reţinute datele referitoare la identificatorul/identificatorii alocat/alocaţi utilizatorilor, identificatorul de utilizator şi numărul de telefon alocate pentru efectuarea oricărei comunicări prin reţeaua publică de telefonie; numele şi adresa abonatului sau ale utilizatorului înregistrat, căruia i s-a alocat o adresă Internet Protocol (IP), un identificator de utilizator sau un număr de telefon, la momentul comunicării.
Datele necesare pentru identificarea destinaţiei unei comunicări cuprind:
a) în cazul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă: numărul format/apelat/numerele formate/apelate şi, în cazurile care includ servicii suplimentare precum redirecţionarea sau transferul apelului, numărul/numerele către care este dirijat apelul; numele şi adresa/adresele abonatului/abonaţilor ori ale utilizatorului/utilizatorilor înregistrat/înregistraţi;
b) în cazul serviciilor de poştă electronică şi telefonie prin internet: identificatorul utilizatorului sau numărul de telefon al destinatarului/destinatarilor unui apel telefonic prin internet; numele şi adresa/adresele abonatului/abonaţilor sau ale utilizatorului/utilizatorilor înregistrat/înregistraţi şi identificatorul utilizatorului destinatar al comunicării.
Datele necesare pentru a determina data, ora şi durata comunicării cuprind:
a) în cazul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă: data şi ora iniţierii şi încheierii unei comunicări;
b) în cazul serviciilor de acces la internet, poştă electronică şi telefonie prin internet: data şi ora conectării la şi ale deconectării de la serviciul de acces la internet, adresa IP alocată dinamic sau static unei comunicări de furnizorul de servicii de acces la internet, precum şi identificatorul abonatului sau al utilizatorului înregistrat;
data şi ora conectării la şi ale deconectării de la serviciul de poştă electronică sau de telefonie prin internet.
Datele necesare pentru identificarea tipului de comunicare cuprind:
a) în cazul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă: informaţii privind serviciul de telefonie utilizat;
b) în cazul comunicărilor prin serviciul de poştă electronică şi de telefonie prin internet: informaţii privind serviciul de acces la internet utilizat.
Datele necesare pentru identificarea echipamentului de comunicaţie al utilizatorului sau a dispozitivelor ce servesc utilizatorului drept echipament cuprind:
a) în cazul reţelelor de telefonie fixă: numărul de telefon apelant şi numărul de telefon apelat;
b) în cazul reţelelor de telefonie mobilă: numărul de telefon al apelantului şi numărul de telefon apelat; identitatea internaţională de abonat mobil (IMSI) a apelantului; identitatea internaţională a echipamentului mobil (IMEI) a apelantului; identitatea IMSI a apelatului; identitatea IMEI a apelatului; în cazul serviciilor anonime preplătite: data şi ora activării iniţiale a serviciului, precum şi identificatorul celulei din care a fost activat serviciul;
c) în cazul serviciilor de acces la internet, poştă electronică şi telefonie prin internet: numărul de telefon al apelantului în cazul accesului prin dial-up; linia DSL sau alt punct terminal al celui care iniţiază comunicarea.
Datele necesare pentru identificarea locaţiei echipamentului de comunicaţii mobile cuprind:
a) identificatorul celulei la începutul comunicării;
b) datele care permit stabilirea localizării geografice a celulelor, prin referire la identificatorul acestora, pe durata în care datele comunicării sunt reţinute.
Potrivit proiectului de lege, furnizorii de reţele publice de comunicaţii şi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, pe lângă datele reţinute potrivit prezentei legi, pot reţine, sub rezerva consimţământului, şi alte date necesare activităţii lor comerciale, şi anume pentru facturare sau plăţi pentru interconenctare, precum şi date prelucrate potrivit legii, la cererea clienţilor, în scopuri de comercializare ori în vederea furnizării de servicii, numai cu acordul prealabil al persoanei ale cărei date sunt prelucrate.
La finalul celor 6 luni, toate datele reţinute trebuie să fie distruse prin proceduri automatizate, ireversibil.
Justificări
În nota de fundamentare a proiectului de lege, se arată că datele referitoare la utilizarea comunicaţiilor electronice sunt deosebit de importante şi, în consecinţă, reprezintă un instrument valoros în vederea prevenirii, cercetării, descoperirii şi urmăririi penale a infracţiunilor şi, în special, a criminalităţii organizate.
“Dată fiind importanţa datelor de trafic şi localizare pentru cercetarea, descoperirea şi urmărirea penală a infracţiunilor, după cum s-a demonstrat prin cercetări şi experienţa practică a mai multor state membre, la nivel european s-a simţit nevoia de a se asigura că datele generate sau prelucrate în cursul furnizării serviciilor de comunicaţii, sunt păstrate pentru o anumită perioadă, de către furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii”, susţine ministerul condus de Valerian Vreme.
Potrivit aceleiaşi note, în data de 15 martie 2006 a fost adoptată Directiva 2006/24/CE privind reţinerea datelor generate sau procesate în cadrul activităţii de furnizare de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii şi de modificare a Directivei 2002/58/CE. Directiva 2006/24/CE prevede obligaţia furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii de a asigura crearea unor baze de date în vederea păstrării, pe o perioadă de timp cuprinsă între 6 şi 24 de luni, sub rezerva condiţiilor prevăzute de directivă şi a avut ca termen limită de transpunere data de 15 septembrie 2007.
Întrucât termenul pentru transpunere a Directivei 2006/24/CE expirase, în data de 27 noiembrie 2007 Comisia Europeană a trimis României o scrisoare privind declanşarea primei faze a procedurii de încălcare a acquis-ului comunitar – punerea în întârziere, în conformitate cu prevederile art. 258 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (fostul art. 226 din Tratatul CE), pentru ne-comunicarea măsurilor naţionale de transpunere a Directivei 2006/24/CE, iar la 23 septembrie 2008, un aviz motivat prin care invita România să ia măsurile necesare de conformare cu acquis-ul comunitar în cauză.
Urmare a acestei aviz motivat, Parlamentul României a adoptat la 18 noiembrie 2008 Legea nr. 298 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, precum şi pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.
Ulterior, la data de 8 octombrie 2009, Curtea Constituţională a României a constatat, prin decizia nr. 1258, că dispoziţiile Legii nr. 298/2008 sunt neconstituţionale, legea fiind abrogată.
“În contextul în care legea de transpunere a Directivei 2006/24/CE nu mai produce efecte juridice, iar România nu a adoptat noi norme legislative de transpunere a acestei Directive, Comisia Europeană a declanşat împotriva autorităţilor române o nouă acţiune de punere în întârziere (conform scrisorii nr. C(2011) 4111 din 16 iunie 2011) – cauza 2011/2089, prin care solicită transmiterea măsurilor naţionale privind transpunerea directivei în cauză, în termen de două luni de la data primirii adresei”, sustine Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale.
Potrivit aceluiaşi document, proiectul de lege ar trebui adoptat pentru a evita intrarea în cea de-a doua fază a procedurii de infringement.
“Tu ce parere ai? Te rog sa lasi un comentariu mai jos”
Sursa: Fata nevazuta a lumii….
