Alimente pentru creier

Este binecunoscut că alimentele pe care le consumăm acţionează asupra funcţiilor organismului nostru, implicit asupra activităţii cerebrale. Creierul este un organ „flămând”, celulele sale necesitând un aport energetic de două ori mai mare în comparaţie cu celulele altor organe.

În acest sens, pentru a funcţiona eficient în timpul zilei, nivelul de energie trebuie ţinut la cote suficient de ridicate astfel încât să nu apară stări de stres sau de epuizare. De aceea, este important ca dieta pe care o adoptaţi să fie sănătoasă și pentru creier.

Susţinerea creierului prin alimentaţie sănătoasă este cu atât mai importantă în perioada primăverii, când apare „astenia de sezon”, ne explică profesor doctor Gheorghe Mencinicopschi, specialist în nutriţie.

“Creierul trebuie susţinut în această perioadă (aprilie) în mod special. Aliaţi în prevenirea “asteniei de primăvară“, pe lângă cele arătate, sunt și coacăzele, care tonifică creierul, morcovul cu efecte de diminuare a oboselii fizice și cerebrale și stimulare generală a organismului. Uleiul extravirgin de măsline autentic este indicat cu precădere primăvara pentru a menţine și tonifia neuronii, ca și migdalele dulci neprăjite, nesărate, neglazurate necesare sănătăţii creierului”, ne spune specialistul.


Mai jos avem o listă a acelor subtanţe necesare creierului și o descriere a acţiunii acestora.

Carbohidraţii.

Glucoza este purtată de fluxul sangvin care irigă creierul și produce energie. Acest zahăr din sânge este extras din carbohidraţii prezenţi în alimente precum cereale integrale, nuci, fructe, legume dar și alte alimente bogate în amidon. Fiindcă celulele cerbrale au nevoie de o cantitate dublă de energie decât celelalte celule din organism, și consumul de carbohidraţi din alimente trebuie să fie mai crescut.

Deși în ceea ce privește carbohidraţii nu există o doză zilnică recomandată pentru consum, trebuie să știţi că aceștia se regăsesc în mai toate alimentele, dar în cantităţi mai mari în fructoză și zahăr pudră, băuturile făcute din prafuri și în bomboanele gumoase, dar și în cerealele (cele din comerţ sunt pline de zaharuri, chiar și cele care pretind că sunt cerealele integrale).

Însă, ATENTIE! Consumul excesiv de hidraţi de carbon, în special zaharuri rafinate (cum ar fi siropul de zahăr sau porumbul), poate provoca obezitate, diabet de tip 2 și cancer.


Grăsimile.

Pentru stimularea și creșterea celulelor sănătoase, creierul „cere” acizi grași, care pot fi obţinuţi numai din alimente. Acizii grași Omega 3 se găsesc în alimente precum peștele, legume cu frunze verzi, nucile. De asemenea, acizii grași Omega 6, și ei foarte importanţi pentru buna funcţionare a creierului, se află în seminţele de floarea-soarelui, porumb, seminţele de susan și alte plante oleaginoase. În cazul în care ignoraţi consumul de alimente bogate în acest fel de grăsimi sănătoase, creierul își pierde din capacitatea cognitivă, iar memoria are la rândul ei de suferit.


Proteinele.

Aminoacizii din proteine sunt esenţiali pentru stimularea cerebrală deoarece e sunt responsabili pentru realizarea conexiunilor la nivelul creierului. În afară de furnizarea de proteine, aminoacizii mai au un rol important, și anume acela de a calma creierul, de a-l stimula și de a-i oferi energie. Proteinele complete conţin toţi aminoacizii necesari unei minţi ascuţiteși se află în alimente precum pește, carne, brânză, ouă. Unii aminoacizi se mai află, în cantităţi mai reduse, în cereale, legume și nuci.


Micronutrienţii.

Vitaminele și mineralele sunt alte elemente prezente în alimente (dar și în suplimentele alimentare) care stimulează creierul. Micronutrienţii ajută la menţinerea unui echilibru de oxigenare la nivelul creierului, eliminând radicalii liberi (acele particule puternic energetice care produc leziuni celulare). Printre micronutrienţii importanţi pentru stimularea activităţii cerebrale se află antioxidanţii, vitamina E și C, licopenul, luteina și betacarotenul.


Apa.

Să nu uităm că suntem 70% apă. Moleculele creierului uman, la rândul lor, sunt formate în proporţie de 80% din apă, care este necesară pentru menţinerea unor membrane cerebrale sănătoase în vederea asigurării unei bune funcţionări a neurotransmiţătorilor. Așadar, o cantitate adecvată de apă previne suprasolicitarea creierului și pierderea funcţiilor cognitive.


Cum să facem creierul productiv

Nutriţioniștii ne recomandă câteva moduri simple prin care putem să facem creierul să funcţioneze la capacitate maximă, să scăpăm de stress și de stările de oboseală mentală.

Nu mai este niciun secret că micul dejun este cea mai importantă masă a zilei. Cafeaua de dimineaţă este printre cele mai bune “trambuline” pentru creier, mai ales că efectele ei se fac simţite aproape instantaneu.

Cafeina crește capacitatea fizică și mental, așa că o ceașcă de cafea dimineaţa nu strică nimănui. Asta este valabil în cazul în care nu aveţi interdicţie de la medic de a consuma băuturi cu conţinut de cafeină.
Profesorul Gheorghe Mencinicopschi avertizează: “Cafeaua pe stomacul gol nu înseamnă că aţi luat micul-dejun”

“Adulţii și -mai grav – copiii și adolescenţii, sar peste micul dejun. Tinerii își încep ziua cu o cafea și o ţigară. Continuă eventual cu un preparat de tip fast-food (sandwitch, hamburger, hot-dog) fără valoare nutritivă, dar explodând de calorii goale (chiar și 800 Kcal/porţie), în loc de apă beau băuturi tip cola, energizante, sucuri industriale pline de E-uri și calorii, sau fără calorii, dar cu înduldtori chimid și până târziu nu mai mănâncă aproape nimic. Seara, însă, “compenseazău totul cu alimente grele, indigested și nehrănitoare. Știţi cum e asta? Ca și cum am pune mașinii noastre dragi cel mai prost ulei de motor posibil de pe piaţă!”

Profesorul Mencinicopschi recomadă crononutriţia și spune că alimentele pot fi împărţite diurne și nocturne.
“ Este astfel cunoscut cazul oului care dimineaţa are virtuţi nutriţionale deosebite (medicament), la prânz devine aliment obișnuit, iar seara este indigest. La fel portocalele, roșiile, morcovii, mazărea, fasolea, carnea, afinele, căpșunile. Sunt considerate alimente nocturne și pot fi consumate seara: andivele, conopida, varza, ţelina, ridichile, cartofii, peștele, moluștele, merele, perele, bananele, nucile, migdalele”.

Iată și un exemplu de mic dejun sănătos atât pentru minte, cât și pentru corp, propus de prof. Gheorghe Mencinicopschi:

- un aliment bogat în proteine animale, în grăsimi saturate și mononesaturate: carne, ouă, brânză, unt (repet: nu se consumă toate la o masă, ci câte unul, în zile diferite din săptămână, cu excepţia oului, care poate fi consumat de către persoanele sănătoase împreună cu o altă proteină – ex: omletă cu șuncă);

- un aliment bogat în proteine vegetale și glucidecomplexe:pâine integrală;

- băutură nealcoolizată: apă minerală naturală, ceai din plante medicinale, ceai verde sau negru, cafea fără lapte și de preferinţă îndulcită cu puţin zahăr brun sau miere naturală.

Prânzul este o masă “cu probleme”, mai ales pentru cei care lucrează și al căror serviciu nu le permite respectarea orelor de masă. Important este să știţi că, pentru o minte sănătoasă, de la masa de prânz nu trebuie să vă lipsească fructele sau legumele, pâinea integrală, și preparatele care să conţină ou, pentru că gălbenușul de ou este o bogată sursă de bilineurină, nutrient despre care s-a demonstrat recent că are capacitatea de a spori activitatea cerebrală, accelerând semnalele către nervii celulari cerebrali.

Chiar dacă timpul și serviciul reprezintă piedici, ar fi bines ă ţineţi cont că un prânz copios este întotdeauna de preferat unei cine bogate.

Recomandate sunt preparatele din pește, bogate în acizi grași Omega 3, care dezvoltă materia cenușie și membranele cerebrale. Omega 3 mai are un rol important: acela de a menţine echilibrul emoţional și de a consolida atitudinea pozitivă.

Iar dacă încheiaţi prânzul cu un iaurt, aţi asigurat producerea de neurotransmiţători și astfel îmbunătăţirea semnalelor trimise către neuroni.

Nutriţionistul ne sfătuiește ca, la prânz, să completăm dieta cu alimente bogate în proteine animale, cu un conţinut scăzut de lipide: carne de pasăre (pui, curcan, struţ, prepeliţă); alimente ce conţin proteine vegetale și glucide complexe: linte, fasole, mazăre, fasole teci, morcov, vinete, broccoli, varză; o băutură nealcoolică: apă minerală naturală, ceai verde sau negru, cafea (1 ceașcă preparată la filtru 150 mI).

Cina trebuie să fie cea mai “ușoară” masă a zilei, pentru că, dacă mâncaţi copios, nu numai organismul are de suferit, prin îngreunarea procesului digestiv, ci și creierul.

“La această masă se pot servi proteine animale (pește) și legume. Orice consum de grăsimi, brânzeturi, amidonoase sau carne grasă va fi digerat greu, iar rezultatul va fi acela că nu vă veţi putea odihni bine, devenind astfel stresaţi”, spune profesorul Mencinicopschi.

Până la urmă, cheia constă, și în cazul alimentelor bune pentru creier în moderaţie. Se spune că nimic nu dăunează dacă este făcut cu moderaţie.

Doctori online

preluare de pe sursa: http://piatza.net/alimente-pentru-creier/

Cafeaua, un remediu pentru sănătate

Studii recente atestă faptul că această băutură are efecte benefice asupra organismului în cazul în care este consumată în cantităţi moderate, maximum două sau trei ceşti pe zi.

Cafeaua conţine antioxidanţi care împiedică distrugerea celulelor şi apariţia diverselor boli.

Cafeina, principala substanţă din compoziţia bobului de cafea, are efecte benefice asupra sistemului nervos, reduce pe moment starea de oboseală, îmbunătăţeşte digestia şi activitatea intelectuală.

Deşi în urmă cu ceva timp studiile ştiinţifice au confirmat că un consum de cafea pe o perioadă mai mare de timp poate provoca apariţia cancerului, studiile recente atestă faptul că un consum moderat de cafea poate avea efecte benefice asupra cancerului de colon.

Statisticile arată că două ceşti de cafea pe zi reduc riscul de apariţie a cancerului de colon cu 25%.

Totodată, femeile care beau zilnic două sau trei ceşti de cafea sunt protejate împotriva apariţiei cancerului de sân, iar bărbaţii sunt protejaţi împotriva apariţiei unor forme grave de cancer de prostată.

Mai mult, cercetătorii americani au arătat că un consum regulat de cafea poate oferi protecţie împotriva cancerului de piele, iar noile studii în domeniul dermatologiei au confirmat acest lucu.

În plus, cafeaua creşte secreţia biliară şi stimulează motilitatea intestinală.


Împotriva diabetului

Cercetările confirmă faptul că persoanele care consumă moderat cafea au un risc mai scăzut de apariţie a diabetului de tip II.

Astfel, s-a ajuns la concluzia că persoanele care beau zilnic 1-3 ceşti de cafea au un risc mult mai mic de a face diabet faţă de cele care evită această băutură.

Totodată, cafeaua previne şi apariţia bolii Parkinson.

S-a dovedit că cei care beau cafea regulat au un risc mai scăzut cu 80% de se îmbolnăvi de această boală.



Împotriva obezităţii

Cafeaua înlătură senzaţia de foame şi ajută la arderea grăsimilor, deci la slăbit.

Cafeina din cafea acţionează ca un stimulent asupra organismului, determinând o ardere mai rapidă a caloriilor provenite din grăsimi.

Astfel, un consum moderat de cafea ne poate ajuta să ne menţinem greutatea corporală în limite normale.



Împotriva cirozei

Cafeaua are o putere antioxidantă mai mare decât a berii, a sucurilor de fructe, a ceaiul negru, a fructelor sau legumelor.

Astfel, cei care beau aproximativ două ceşti de cafea pe zi au un risc mai scăzut cu 80% de apariţie a cirozei.



Previne apariţia calculilor renali

Cafeaua este un diuretic foarte bun.

Pe lângă faptul că ajută la eliminarea toxinelor din oganism, cafeaua previne şi apariţia pietrelor la rinichi.



Îmbunătăţeşte memoria

Cafeaua are şi efecte anti-îmbătrânire şi previne apariţia Alzheimer-ului, datorită influenţei pozitive pe care o are asupra funcţiilor memoriei.

Previne deficienţele motorii şi normalizează funcţionarea cerebrală, prevenind astfel degenerarea ei.



Împotriva cariilor dentare

S-a descoperit faptul că anumite substanţe care dau gustul amar al cafelei au şi proprietăţi antibacteriene, prevenind astfel apariţia cariilor dentare.



Împotriva depresiei

Persoanele care suferă de depresie pot scăpa de această afecţiune cu ajutorul cafelei.

Un consum moderat de cafeină duce la modificarea stării de spirit a persoanelor deprimate.

Conform studiilor, o ceaşcă sau două de cafea pe zi aduce beneficii în cazul unei depresii uşoare.


Atenţie!

Dacă vom consuma cafea în exces, vom deveni mai nervoşi, mai agitaţi.


Fii atent la contraindicaţii

Atenţie!

Pe lângă efectele benefice pe care le are cafeaua asupra organismului, ea are şi contraindicaţii.

Astfel, consumul de cafea este interzis persoanelor care suferă de anumite afecţiuni, precum boli cardiovasculare, insomnie, ulcer gastric sau duodenal.

Totodată, persoanele care suferă de stări de nervozitate, de dureri de cap, enterocolită sau hipertensiune arterială ar trebui să evite consumul de cafea.

Mulţi dintre noi consumă cafea decofeinizată pentru a evita efectele cafeinei.

Specialiştii susţin că aceasta nu este alegerea cea mai bună, deoarece acest sortiment creşte nivelul colesterolului „rău”, fapt care duce la apariţia bolilor cardiovasculare.

Cafeaua nu este recomandată nici femeilor aflate în perioada menopauzei sau postmenopauzei, deoarece provoacă apariţia osteoporozei.



preluare de pe sursa: http://piatza.net/cafeaua-un-remediu-pentru-sanatate/