Alimente pentru creier

Este binecunoscut că alimentele pe care le consumăm acţionează asupra funcţiilor organismului nostru, implicit asupra activităţii cerebrale. Creierul este un organ „flămând”, celulele sale necesitând un aport energetic de două ori mai mare în comparaţie cu celulele altor organe.

În acest sens, pentru a funcţiona eficient în timpul zilei, nivelul de energie trebuie ţinut la cote suficient de ridicate astfel încât să nu apară stări de stres sau de epuizare. De aceea, este important ca dieta pe care o adoptaţi să fie sănătoasă și pentru creier.

Susţinerea creierului prin alimentaţie sănătoasă este cu atât mai importantă în perioada primăverii, când apare „astenia de sezon”, ne explică profesor doctor Gheorghe Mencinicopschi, specialist în nutriţie.

“Creierul trebuie susţinut în această perioadă (aprilie) în mod special. Aliaţi în prevenirea “asteniei de primăvară“, pe lângă cele arătate, sunt și coacăzele, care tonifică creierul, morcovul cu efecte de diminuare a oboselii fizice și cerebrale și stimulare generală a organismului. Uleiul extravirgin de măsline autentic este indicat cu precădere primăvara pentru a menţine și tonifia neuronii, ca și migdalele dulci neprăjite, nesărate, neglazurate necesare sănătăţii creierului”, ne spune specialistul.


Mai jos avem o listă a acelor subtanţe necesare creierului și o descriere a acţiunii acestora.

Carbohidraţii.

Glucoza este purtată de fluxul sangvin care irigă creierul și produce energie. Acest zahăr din sânge este extras din carbohidraţii prezenţi în alimente precum cereale integrale, nuci, fructe, legume dar și alte alimente bogate în amidon. Fiindcă celulele cerbrale au nevoie de o cantitate dublă de energie decât celelalte celule din organism, și consumul de carbohidraţi din alimente trebuie să fie mai crescut.

Deși în ceea ce privește carbohidraţii nu există o doză zilnică recomandată pentru consum, trebuie să știţi că aceștia se regăsesc în mai toate alimentele, dar în cantităţi mai mari în fructoză și zahăr pudră, băuturile făcute din prafuri și în bomboanele gumoase, dar și în cerealele (cele din comerţ sunt pline de zaharuri, chiar și cele care pretind că sunt cerealele integrale).

Însă, ATENTIE! Consumul excesiv de hidraţi de carbon, în special zaharuri rafinate (cum ar fi siropul de zahăr sau porumbul), poate provoca obezitate, diabet de tip 2 și cancer.


Grăsimile.

Pentru stimularea și creșterea celulelor sănătoase, creierul „cere” acizi grași, care pot fi obţinuţi numai din alimente. Acizii grași Omega 3 se găsesc în alimente precum peștele, legume cu frunze verzi, nucile. De asemenea, acizii grași Omega 6, și ei foarte importanţi pentru buna funcţionare a creierului, se află în seminţele de floarea-soarelui, porumb, seminţele de susan și alte plante oleaginoase. În cazul în care ignoraţi consumul de alimente bogate în acest fel de grăsimi sănătoase, creierul își pierde din capacitatea cognitivă, iar memoria are la rândul ei de suferit.


Proteinele.

Aminoacizii din proteine sunt esenţiali pentru stimularea cerebrală deoarece e sunt responsabili pentru realizarea conexiunilor la nivelul creierului. În afară de furnizarea de proteine, aminoacizii mai au un rol important, și anume acela de a calma creierul, de a-l stimula și de a-i oferi energie. Proteinele complete conţin toţi aminoacizii necesari unei minţi ascuţiteși se află în alimente precum pește, carne, brânză, ouă. Unii aminoacizi se mai află, în cantităţi mai reduse, în cereale, legume și nuci.


Micronutrienţii.

Vitaminele și mineralele sunt alte elemente prezente în alimente (dar și în suplimentele alimentare) care stimulează creierul. Micronutrienţii ajută la menţinerea unui echilibru de oxigenare la nivelul creierului, eliminând radicalii liberi (acele particule puternic energetice care produc leziuni celulare). Printre micronutrienţii importanţi pentru stimularea activităţii cerebrale se află antioxidanţii, vitamina E și C, licopenul, luteina și betacarotenul.


Apa.

Să nu uităm că suntem 70% apă. Moleculele creierului uman, la rândul lor, sunt formate în proporţie de 80% din apă, care este necesară pentru menţinerea unor membrane cerebrale sănătoase în vederea asigurării unei bune funcţionări a neurotransmiţătorilor. Așadar, o cantitate adecvată de apă previne suprasolicitarea creierului și pierderea funcţiilor cognitive.


Cum să facem creierul productiv

Nutriţioniștii ne recomandă câteva moduri simple prin care putem să facem creierul să funcţioneze la capacitate maximă, să scăpăm de stress și de stările de oboseală mentală.

Nu mai este niciun secret că micul dejun este cea mai importantă masă a zilei. Cafeaua de dimineaţă este printre cele mai bune “trambuline” pentru creier, mai ales că efectele ei se fac simţite aproape instantaneu.

Cafeina crește capacitatea fizică și mental, așa că o ceașcă de cafea dimineaţa nu strică nimănui. Asta este valabil în cazul în care nu aveţi interdicţie de la medic de a consuma băuturi cu conţinut de cafeină.
Profesorul Gheorghe Mencinicopschi avertizează: “Cafeaua pe stomacul gol nu înseamnă că aţi luat micul-dejun”

“Adulţii și -mai grav – copiii și adolescenţii, sar peste micul dejun. Tinerii își încep ziua cu o cafea și o ţigară. Continuă eventual cu un preparat de tip fast-food (sandwitch, hamburger, hot-dog) fără valoare nutritivă, dar explodând de calorii goale (chiar și 800 Kcal/porţie), în loc de apă beau băuturi tip cola, energizante, sucuri industriale pline de E-uri și calorii, sau fără calorii, dar cu înduldtori chimid și până târziu nu mai mănâncă aproape nimic. Seara, însă, “compenseazău totul cu alimente grele, indigested și nehrănitoare. Știţi cum e asta? Ca și cum am pune mașinii noastre dragi cel mai prost ulei de motor posibil de pe piaţă!”

Profesorul Mencinicopschi recomadă crononutriţia și spune că alimentele pot fi împărţite diurne și nocturne.
“ Este astfel cunoscut cazul oului care dimineaţa are virtuţi nutriţionale deosebite (medicament), la prânz devine aliment obișnuit, iar seara este indigest. La fel portocalele, roșiile, morcovii, mazărea, fasolea, carnea, afinele, căpșunile. Sunt considerate alimente nocturne și pot fi consumate seara: andivele, conopida, varza, ţelina, ridichile, cartofii, peștele, moluștele, merele, perele, bananele, nucile, migdalele”.

Iată și un exemplu de mic dejun sănătos atât pentru minte, cât și pentru corp, propus de prof. Gheorghe Mencinicopschi:

- un aliment bogat în proteine animale, în grăsimi saturate și mononesaturate: carne, ouă, brânză, unt (repet: nu se consumă toate la o masă, ci câte unul, în zile diferite din săptămână, cu excepţia oului, care poate fi consumat de către persoanele sănătoase împreună cu o altă proteină – ex: omletă cu șuncă);

- un aliment bogat în proteine vegetale și glucidecomplexe:pâine integrală;

- băutură nealcoolizată: apă minerală naturală, ceai din plante medicinale, ceai verde sau negru, cafea fără lapte și de preferinţă îndulcită cu puţin zahăr brun sau miere naturală.

Prânzul este o masă “cu probleme”, mai ales pentru cei care lucrează și al căror serviciu nu le permite respectarea orelor de masă. Important este să știţi că, pentru o minte sănătoasă, de la masa de prânz nu trebuie să vă lipsească fructele sau legumele, pâinea integrală, și preparatele care să conţină ou, pentru că gălbenușul de ou este o bogată sursă de bilineurină, nutrient despre care s-a demonstrat recent că are capacitatea de a spori activitatea cerebrală, accelerând semnalele către nervii celulari cerebrali.

Chiar dacă timpul și serviciul reprezintă piedici, ar fi bines ă ţineţi cont că un prânz copios este întotdeauna de preferat unei cine bogate.

Recomandate sunt preparatele din pește, bogate în acizi grași Omega 3, care dezvoltă materia cenușie și membranele cerebrale. Omega 3 mai are un rol important: acela de a menţine echilibrul emoţional și de a consolida atitudinea pozitivă.

Iar dacă încheiaţi prânzul cu un iaurt, aţi asigurat producerea de neurotransmiţători și astfel îmbunătăţirea semnalelor trimise către neuroni.

Nutriţionistul ne sfătuiește ca, la prânz, să completăm dieta cu alimente bogate în proteine animale, cu un conţinut scăzut de lipide: carne de pasăre (pui, curcan, struţ, prepeliţă); alimente ce conţin proteine vegetale și glucide complexe: linte, fasole, mazăre, fasole teci, morcov, vinete, broccoli, varză; o băutură nealcoolică: apă minerală naturală, ceai verde sau negru, cafea (1 ceașcă preparată la filtru 150 mI).

Cina trebuie să fie cea mai “ușoară” masă a zilei, pentru că, dacă mâncaţi copios, nu numai organismul are de suferit, prin îngreunarea procesului digestiv, ci și creierul.

“La această masă se pot servi proteine animale (pește) și legume. Orice consum de grăsimi, brânzeturi, amidonoase sau carne grasă va fi digerat greu, iar rezultatul va fi acela că nu vă veţi putea odihni bine, devenind astfel stresaţi”, spune profesorul Mencinicopschi.

Până la urmă, cheia constă, și în cazul alimentelor bune pentru creier în moderaţie. Se spune că nimic nu dăunează dacă este făcut cu moderaţie.

Doctori online

preluare de pe sursa: http://piatza.net/alimente-pentru-creier/

Consumul moderat de vin ar putea contribui la menţinerea siluetei!

 

De-a lungul timpului, alcoolul a fost considerat de către nutriţionişti drept o sursă de calorii „goale”, adică ce nu conţin nutrienţi utile corpului, fiind considerat unul dintre factorii ce influenţează creşterea în greutate.

Recent, însă, un studiu efectuat în Spania arată că persoanele care consumă vin în cantităţi moderate se îngraşă mai puţin decât populaţia generală.

Obezitatea este considerată drept un factor de risc important ce conduce la o serie de boli cronice, iar oamenii de ştiinţă caută noi căi de a preveni această epidemie.

În ultimele 4 decenii, consumul de alcool în ţările dezvoltate s-a dublat, iar un studiu publicat recent în SUA arată că două treimi dintre americani sunt supraponderali sau obezi.

Momentan, cercetătorii nu au descoperit dacă alcoolul influenţează în mod direct obezitatea, însă studiul efectuat de cercetătorii spanioli sugerează că da.

Un gram de alcool este echivalentul a 7,1 kilocalorii, având o densitate calorică ceva mai mică decât cea a grăsimilor, dar mai mare decât cea a proteinelor şi a carbohidraţilor.

Pentru majoritatea oamenilor, alcoolul reprezintă o sursă suplimentară de calorii, alături de mâncarea zilnică, lucru ce poate contribui la creşterea în greutate.

În cadrul studiului efectuat de oamenii de ştiinţă spanioli, s-a observat că în cazul persoanelor care consumau bere sau tărie, alcoolul contribuia la creşterea în greutate.

Spre surprinderea cercetătorilor, participanţii la studiu cu un consum moderat de vin (1-2 pahare pe zi) prezentau un ritm de îngrăşare mai mic decât al populaţiei generale.

În cazul celor care beau mai mult de 3 pahare de vin, influenţa alcoolului asupra creşterii în greutate era similară cu cea observată la consumatorii de bere sau tărie.

Cercetătorii nu ştiu de ce persoanele cu un consum moderat de vin fac excepţie de la regulă.

“Este posibil ca băutorii de vin să aibă, în general, o dietă mai sănătoasă”, au speculat cercetătorii.

Unii oameni de ştiinţă sugerează că vinul roşu ajută anumite enzime să producă un metabolism ridicat al celulelor din ţesutul adipos.

Alţii sugerează că resveratrolul, componentă a vinului, îngreunează transformarea zaharurilor în grăsime.

Cercetătorii spanioli afirmă că numărul mare de antioxidanţi existenţi în vin ar putea reduce inflamaţia asociată obezităţii.

Studiul a fost efectuat pe 9.318 persoane, fiind publicat în ediţia din august a jurnalului Nutrition.

În ciuda rezultatelor, oamenii de ştiinţă nu recomandă oamenilor să consume vin.

 “Dacă beţi alcool, atunci cel mai bine este să beţi vin. Dar în niciun caz nu recomandăm oamenilor să înceapă să bea vin pentru a-şi menţine silueta“, a afirmat Carmen Sayon-Orea, conducătorul studiului.

Sursa: Wine Spectator

preluare de pe sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA

Aerul condiționat – risc pentru obezitate

Alimentația nesănătoasă, lipsa activității fizice, stresul – iată principalii factori care, în opinia medicilor de pretutindeni, duc la obezitate.

Lor li se alătură însă și alții, de-a dreptul surprinzători, cum ar fi de pildă…. aerul condiționat!

Acesta ajută organismul uman să se mențină într-o așa-numită “zonă termoneutră”, în care nu este necesar să ne reglăm temperatura corporală.

“Cînd corpul uman este expus unor condiții vitrege, de caniculă sau ger, adică se află în afara acestei zone termice, în mod automat crește cantitatea de energie consumată, prin arderea de calorii, deci de grăsime. Din acest punct de vedere, aerul condiționat oferă organismului o stare de relaxare, care mai mult îi dăunează decît îl ajută”, explică David Allison, director la Clinical Nutrition Reseaech Center, de pe lîngă Universitatea Alabama.

Instituția citată a efectuat în perioada 2004-2006, un studiu pe cîteva sute de voluntari, pentru a vedea care sunt efectele tehnologiilor moderne asupra stării de sănătate a omului.

Concluzia la care s-a ajuns este una îngrijorătoare: aerul condiționat îngrșă mai mult decît stresul.

preluare de pe sursa: Curiozităţii din întreaga lume

Alimentaţia şi sănătatea ochilor

Alimentaţia are un efect major asupra întregului organism, inclusiv asupra ochilor.

Cercetările în domeniu dovedesc că antioxidanţii reduc riscurile cataractei şi ale glaucomului.

Antioxidanţii specifici pot avea beneficii adiţionale (de exemplu: vitamina A previne orbirea şi vitamina C joacă un rol însemnat în evitarea glaucomului).

Consumă următoarele elemente alimentare pentru a-ţi asigura o protecţie oculară nutritivă:

Vitamina A: morcov, cartofi dulci, untul de arahide, ficat, varză, mango, pepene galben.

Luteina: spanac, galbenuş de ou, morcov, varză.

Vitamina C: varză, capşuni, broccoli, portocale, pepene galben.

Vitamina E: nuci, seminţe de floarea-soarelui, alune, migdale.

Seleniu: produse marine, drojdie, alune braziliene.

Zinc: scoici, hamburgeri, alune, făină.

Acizi graşi: peşte (somon, macrou, crap).

În general, din alimentaţia ta nu au voie să lipsească legumele, peştele (consumat săptămânal), nucile şi fructele (în special citricele).

Cele mai indicate alimente care te ajută să reduci riscul confruntării cu afecţiunile oculare sunt următoarele:

1. Peştele – este o sursă excelentă ce furnizează suport structural pentru membranele celulare.

Este recomandat pentru tratarea degenerescenţei maculare şi pentru păstrarea sănătăţii ochiului.

2. Spanacul, varza şi salata – aceste plante sunt bogate în caroteni, în special în luteină.

Luteina, un pigment galben, protejează macula de arsurile solare şi de lumina fosforescentă.

3. Oul – este bogat în cisteină, sulf, lecitină, amino-acizi şi luteină.

Aceste componente previn formarea cataractei.

4. Usturoiul şi ceapa – prezintă un conţinut bogat de sulf, necesar producerii de glutemină, un important antioxidant atât pentru ochi, cât şi pentru întregul organism.

5. Soia – scăzută în grăsimi, bogată în proteine, soia este elemetul de bază ce nu lipseşte din nici o dietă.

Soia conţine acizi graşi esenţiali, vitamina E şi agenţi antiinflamatori.

6. Fructele şi legumele – conţin vitamina A, C, E şi beta-caroten.

Legumele de culoare galbenă, precum morcovul, sunt foarte importante pentru vederea diurnă.

7. Afinele şi strugurii – aceste fructe ajută cu precădere ochiul în timpul vederii nocturne.

O ceaşca plină de afine, gem de coacâze sau un supliment nutritiv format din struguri şi afine te ajută să-ţi adaptezi vederea la întuneric în mai putin de 30 de minute.

8. Vinul – pe lângă efectul cardioprotector, vinul conţine nutrienţi esenţiali care protejează vederea.

9. Alunele şi stafidele – sunt unele dintre cele mai concentrate alimente în vitamine.

Conţinutul ridicat de acizi graşi omega-3 contribuie la menţinerea colesterolului la un nivel scăzut şi stabilizează membranele celulare.

10. Uleiul de măsline – acest tip de ulei monosaturat este o alternativă sănătoasă a untului şi a margarinei.

Sursa: Cerceteaza