Dragoste la zero grade (1964) - film artistic

Anunturi

Dragoste la zero grade (1964)

 

Regia- Geo Saizescu

 

Cu Iurie Darie, Dem Radulescu

 

Gen film Comedie

 

Premiera in Romania - 1964

 

 

La un concurs de schi de la Poiana Brasov, Oana, o tanara nadejde a uzinei locale, se ciocneste pe partie cu Andrei, un tehnician tv venit in zona sa monteze un releu.

 

Din impactul neasteptat se naste o dragoste fulgeratoare. Dar daca sentimentele lui au ajuns la punctul de fierbere, ale ei sunt la... limita inghetului.

 

Dupa ce Oana pierde concursul de schi, iar Andrei aparatul cu care lucra si trec printr-o gramada de peripetii, in final amandoi descopera dragostea, chiar daca temperaturile sunt... mult sub zero.

 

 

preluare de pe sursa: http://filme-romanesti-vechi.blogspot.com/

Oricand se poate declansa un cutremur de peste 7 grade. Ca atare, e bine sa stim cateva REGULI DE COMPORTARE IN CAZ DE CUTREMUR

Anunturi

   Iata ce aflam din articolul Reguli de comportare în caz de cutremur:

Pentru a preveni urmările dezastruoase ale cutremurelor, un rol important revine instruirii tuturor cetăţenilor cu privire la regulile de comportare înainte, pe timpul şi în perioadele următoare producerii acestora.

Întrucât mişcarea seismică este un eveniment imprevizibil, apărut de regulă prin surprindere, este necesar să cunoaştem bine modul şi locurile care pot asigura protecţie în toate împrejurările: acasă, la serviciu, în locurile publice, în mijloacele de transport etc. Acestea, cu atât mai mult cu cât timpul pe care îl avem la dispoziţie pentru realizarea unei oarecare protecţii este foarte scurt.

Regulile de comportare şi măsurile de protecţie în caz de cutremur, trebuie să le realizăm înainte de producere, pe timpul producerii cutremurului şi după ce mişcarea seismică a trecut.

Pentru protecţie înainte de cutremur este necesar să se realizeze măsuri de protecţie a locuinţei şi în afara acesteia.

Măsurile de protecţie a locuinţei:

• recunoaşterea locurilor în care ne putem proteja: grindă, tocul uşii, birou sau masă rezistentă etc.;
• identificarea şi consolidarea unor obiecte care pot cădea sau deplasa în timpul seismului;
• asigurarea măsurilor de înlăturare a pericolelor de incendiu: protecţia şi evitarea distrugerilor la instalaţiile de alimentare cu electricitate, apă şi gaze;
• cunoaşterea locurilor de întrerupere a alimentării cu aceste surse;
• asigurarea stării de rezistenţă a locuinţei. La nevoie se consultă specialişti în domeniu;
• asigurarea, în locuri cunoscute şi uşor accesibile, a îmbrăcămintei pentru timp rece, a unei rezerve de alimente, a unor materiale şi obiecte necesare realizării unei truse de prim ajutor familial;
• asigurarea unei lanterne, a unui aparat de radio cu tranzistor şi bateriile necesare.

Măsuri de protecţie în afara locuinţei:

• cunoaşterea locurilor celor mai apropiate unităţi medicale, sediile inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, de poliţie, de cruce roşie, precum şi alte adrese utile;
• cunoaşterea bună a drumului pe care vă deplasaţi zilnic la şcoală, cumpărături, având în vedere pericolele care pot apărea: spargeri de geamuri, căderea unor obiecte de pe balcoane, conducte de gaze, abur, apă etc.

Măsurile ce trebuie luate în timpul producerii unui cutremur puternic, sunt următoarele:

• păstrarea calmului, să nu se intre în panică şi să liniştiţi pe ceilalţi membrii ai familiei: copii, bătrâni, femei;
• prevenirea tendinţelor de a părăsi locuinţa: putem fi surprinşi de faza puternică a mişcării seismice în holuri, scări etc. Nu se foloseşte în nici un caz ascensorul;
• dacă suntem în interiorul unei locuinţe – rămânem acolo, departe de ferestre, care se pot sparge, să se stea înspre centrul locuinţei (clădirii), lângă un perete. Protejarea se face sub o grindă, toc de uşă solid, birou, masă sau bancă din clasă suficient de rezistente spre a ne feri de căderea unor lămpi, obiecte mobile suprapuse, tencuieli ornamentele etc.;
• dacă suntem surprinşi în afara unei locuinţe (clădiri) rămânem departe de aceasta, ne ferim de tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri care de obicei se pot prăbuşi pe stradă;
• dacă suntem la şcoală (serviciu), nu fugim la uşi, nu sărim pe fereastră, nu se aleargă pe scări, nu se utilizează liftul, nu alergaţi pe stradă. Deplasarea se face cu calm spre un loc deschis şi sigur;
• dacă a trecut şocul puternic al seismului, se închid imediat sursele de foc cât se poate de repede, iar dacă a luat foc ceva se intervine imediat;
• dacă seismul ne surprinde în autoturism, ne oprim cât se poate de repede într-un loc deschis, se evită clădirile prea aproape de stradă, dincolo de poduri, pasaje, linii electrice aeriene şi ne ferim de firele de curent electric căzute;
• dacă suntem într-un mijloc de transport în comun sau în tren, stăm pe locul nostru până se termina mişcarea seismică. Conducătorul trebuie să oprească şi să deschidă uşile, dar nu este indicat să vă îmbulziţi la coborâre sau să spargeţi ferestrele. În metrou păstraţi-vă calmul şi ascultaţi recomandările personalului trenului, dacă acesta s-a oprit între staţii în tunel, nu părăsiţi vagoanele;
• dacă vă aflaţi într-un loc public cu aglomerări de persoane (teatru, cinematograf, stadion, sală de şedinţă etc.) nu alergaţi către ieşire, îmbulzeala produce mai multe victime decât cutremurul. Staţi calm şi liniştiţi-vă vecinii de rând.

După producerea unui cutremur puternic este necesar să luăm următoarele măsuri:

• nu plecaţi imediat din locuinţă. Acordaţi mai întâi primul ajutor celor afectaţi de seism. Calmaţi persoanele speriate şi copii;
• ajutaţi-i pe cei răniţi sau prinşi sub mobilier, obiecte sau elemente uşoare de construcţii căzute, să se degajeze.

Atenţie!

Nu mişcaţi răniţii grav (dacă nu sunt în pericol imediat de a fi răniţi suplimentar din alte cauze), până la acordarea unui ajutor sanitar – medical calificat. Ajutaţi-i pe loc. Curăţaţi traseele de circulaţie de cioburi sau substanţe toxice, chimicale vărsate, alimente etc.

Îngrijiţi-vă de siguranţa copiilor, bolnavilor, bătrânilor, liniştiţi-i asigurându-le îmbrăcăminte şi încălţăminte corespunzătoare sezonului în care ne aflăm;

Ascultaţi numai anunţurile posturilor de radio-televiziune şi recomandările acestora;

Verificaţi preliminar starea instalaţiilor de electricitate, gaz, apă, canal din locuinţă;

Părăsiţi calm locuinţa după seism, fără a lua cu dvs. lucruri inutile. Verificaţi mai întâi scara şi drumul spre ieşire;

Dacă la ieşire întâlniţi uşi blocate, acţionaţi fără panică pentru deblocare. Daca nu reuşiţi, procedaţi cu calm la spargerea geamurilor şi curăţaţi bine şi zona de cioburi, utilizând un scaun, o vază metalică (lemn) etc.

Deplasaţi-vă într-un loc deschis şi sigur (parc, stadion etc.);

Fiţi pregătiţi psihic şi fizic pentru eventualitatea unor şocuri (replici) ulterioare primei mişcări seismice, care de regulă este mai redus decât cel iniţial. Nu daţi crezare zvonurilor privind eventualele replici seismice şi urmările lor, utilizaţi numai informaţiile şi recomandările transmise oficial, recepţionate direct de dvs. şi nu din auzite;

Nu ascultaţi sfaturile unor aşa-zişi specialişti necunoscuţi de dvs. care în asemenea situaţii apar ad-hoc.


   Comentariu saccsiv:

   In primul rand sa ne rugam bunului Dumnezeu.

In rest, regulile le consider bune de urmat. Fratilor, trebuie sa intelegem ca un cutremur de peste 7 grade se poate declansa oricand in Romania.

Fiecare secunda care trece ne apropie si mai mult de cumplita miscare telurica.

Dar trebuie sa avem mintea limpede si sa ne pregatim de pe acum.

Maine s-ar putea sa fie deja prea tarziu … 


preluare de pe sursa: Saccsiv’s Weblog

Fraternitatea masonilor

Cuvantul “mason” inseamna “zidar”. Breasla zidarilor avea un cod de comportament foarte sever, iar intrarea in breasla se facea extrem de greu. Un ucenic avea nevoie de peste zece ani sa devina “fellowcraft” (meserias calificat). Dupa aceea, avea nevoie de cateva decenii sa devina un “maestru”.

Fiind platiti foarte bine, toti zidarii tineau “secretele meseriei”, pentru a-si proteja situatia si pentru a limita competitia.

Fraternitatea masona, a “zidarilor speculativi” nu are prea multe in comun cu acele bresle, in afara unui simbolism specific, care include sorturi de zidar, scule si termeni de zidarie.

Originea acestei fraternitati masone e nebuloasa, primele indicatii din cronicile engleze, pun formarea acestei organizatii prin anul 1390, dupa primul document masonic, “Regius” din Scotia.

Fraternitatea masona, astazi, pare sa fie o fraternitate protestanta. Organizata in “loje”, isi gaseste originile in Anglia, orice loja fiind “acceptata” si “reglementata” dupa regulile britanice.

O astfel de loja masona e considerata “legitima”, in timp ce alte loje masonice, neafiliate cu Marea Loja din Anglia, fondata in 1717, sunt considerate “ilegale”.

Un membru de loja legitima poate fi pedepsit daca participa in sedintele unei loje ilegale.

Lojele legale isi recruteaza membrii de la toate nivelele sociale, atata timp cat un candidat face cerere de intrare in masonerie, de buna voie, nesilit de nimeni si fara rezervatii; crede intru-n Dumnezeu; s-a nascut om liber; are o fibra morala decenta, verificata prin referinte si nu are un trecut chestionabil in termeni de incalcare a legii ori a celor zece porunci.

Femeile nu sunt admise, ele avand o organizatie paralela care e numai pentru femei, “Steaua Rasaritului”, sub tutelajul unei loje legale, protejate de maestrii masoni.

Masonii din Europa, neafiliati cu Marea Loja a Angliei, cei ce sunt loiali masoneriei franceze (francmasonii) admit femei si nu mai chestioneaza credinta membrilor, avand un cod etic cu totul diferit de modelul “clasic” englez.

Majoritatea lojelor masone din tarile latine, cu cateva exceptii in Europa, nu sunt afiliate cu lojele franceze, ci cu Marea Loja a Angliei.


Gradele masonice

Lojele locale, asa-numitele “loje albastre” confera trei grade masonice: ucenic, meserias si maestru.

Intreaga pompa legata de conferirea acestor grade, se bazeaza pe istoria biblica a construirii templului lui Solomon, in 960 i.Hr.

In traditia orala evreiasca, se relateaza ca maestrul zidar a fost banuit, de niste ucenici, ca ar avea “cunostiinte magice”, dupa cum manuia echerul, compasul si firul cu plumb. Ucenicii s-au decis sa-l forteze pe acel maestru sa le spuna si lor acele secrete magice. Cand maestrul a negat ca ar fi in posesia unor astfel de secrete magice, acestia l-au ucis.

Fraternitatea masonilor e o organizatie de zidari care nu mai ridica cladiri din piatra si caramizi, cu mortar, ci construiesc totul pe un plan filozofic, propagand idea libertatilor ce vin de la Dumnezeu si nu de la un stat sau potentat. Asa se explica marea aversiune pe care monarhiile lumii au avut-o pentru masoni.

Nazistii i-au urat pe masoni pentru ca ii acceptau pe evrei in randurile lor. Stalin a urat masonii deoarece comunistii nu-i puteau infiltra si-i banuiau de conspirare contra puterii lui absolute.

Mao a exterminat masonii pentru ca nu primeau in randurile lor analfabeti si asta elimina “clasa taranilor”.
Rosu, alb, albastru sunt culori masonice si reprezinta libertate, egalitate si fraternitate.

Centrul activitatilor masone, in America, nu si in Europa, e lucrul de caritate, pentru spitale gratuite pentru copii, burse scolare, orfelinate, case de batrani, ajutoare de alimente si haine etc.

Administrativ, toate lojele albastre sunt subordonate unei Mari Loje, de tip national sau regional, conferind numai cele trei grade mentionate.

Simbolismul biblic si egiptean a fost ales cu scopul special de a da o aura de mister si profunzime istorica propriei filozofii de activitate si organizare.

Fraternitatea masona imparte cunostiinte de baza membrilor ei, in diverse domenii, in mod continuu.

O alta deosebire intre masoneria americana, inclusiv cea din America Latina, si cea din Europa, consta in sala de adunare a lojei. In America, pe altarul lojei e plasata Biblia, cu ambele Testamente. In Europa, pe altar se gaseste Constitutia tarii.

De asemenea, daca in lojele din America poti intalni oameni de diverse religii, in Rusia si in Scandinavia se admit numai crestinii.

Dupa ce un candidat la masonerie a acumulat, prin memorizare, textele pentru primele grade, ce sunt secrete si nu pot fi scrise, ci transmise doar pe cale orala, acesta devine “maestru”.

Cele mai populare cai de avansare in masonerie consista din “Ritul Scotian” si “Ritul York”. Rit se refera la modalitatea de conferire a gradelor masonice.

In traditia scotiana, exista 33 de grade care se acorda dupa un anumit timp celor care studiaza, si trec cu success o examinare in acest sens. Aceste grade sunt verificate si confirmate de asa-numita “Comisie Suprema” (“Comisia Mama”, in unele jurisdictii).

Loja albastra nu se opune maestrilor ei sa urmeze in profunzime studiul filozofiei si practicii masone, sub ritul scotian, dar nu dau importanta deosebita celor ce o fac.

Acest rit, se spune, are un dramatism exceptional in pompa de acordare a gradelor 4 – 33, prezentand exemple biblice care vor ramane cimentate in mintea participantilor. Totul se bazeaza pe memorie, nimic nu este scris.

Unul dintre oamenii cei mai importanti ai fraternitatii masone a fost Albert Pike, care, putin inainte de razboiul de secesiune, a inceput sa sistematizeze, in scris, ceremoniile de conferire a gradelor masonice in ritul scotian.

Aceasta lucrare a fost terminata in 1880 si a determinat revigorarea miscarii masonice in intreaga lume.

Scrierile lui Pike au ramas neschimbate pana in anul 2000, cand o noua revizuire a ritului scotian a incercat sa schimbe linia de declin in membrii care s-a produs dupa 1970.

S-a constatat ca majoritatea membrilor fraternitatii masone sunt in varsta, iar tineretul nu mai e atras de idealurile etice practicate de masoni.

Cartea lui Albert Pike, “Morala si Dogma” scrisa in 1856, a atras critica si atacuri din toate partile. Pana la acea data, toate bisericile, ortodocsii, roman-catolicii, anglicanii si protestantii, toti au acceptat participarea credinciosilor lor in activitatile lojelor masonice.

Dupa publicarea acelei carti, s-a interzis participarea credinciosilor in masonerie. Biserica catolica nu a permis decat clerul, cu grad mai mare ca monsenior, sa participe in masoneria din USA si Canada, mentinand interdictia de participare in francmasonerie.

Majoritatea criticii aduse fraternitatii masone era nefondata, in timp ce unii, la peste 150 de ani de la Revolutia Franceza (1779), inca mai citau atrocitatile comise de masonii francezi in lupta lor cu monarhia absolutista.

Probabil, de aceea Consiliul Vatican I (1870) a luat o pozitie dura in ce privea participarea catolicilor in masonerie. Aproape toate acuzatiile aduse masonilor erau reale: masonii promovau rationalismul, liberalismul si materialismul, punand accent pe etica de munca protestanta.

Consiliul Vatican II (1965) a fost preocupat cu limitarea influentelor “nefaste” asupra catolicismului, studiind posibilitatea unirii tuturor crestinilor, incluzind ortodocsii si anglicanii, si nu a mai luat nici un fel de pozitie in ce priveste catolicii masoni.

Cu cativa ani in urma un scandal bancar, in care Vaticanul a pierdut o multime de bani, se pare sa fi fost orchestrat de niste masoni din Franta. Scandaluri similare, cu aceeasi banca, se vor repeta in 1975 si in 1980.

Ideea principala, dupa incheierea Consiliului Vatican II, a fost ca tot ce s-a stabilit si s-a practicat inaintea acestui consiliu, va ramane in afara liniei oficiale a bisericii catolice, si deci si interdictia de participare in activitati masonice.

Ritul Scotian se practica diferit, in diferite tari. In SUA exista doua jurisdictii de rituri scotiene, una in nord, si una in sud, iar singurul lucru in comun pe care il au, este denumirea celui de al 33-lea grad Masonic in ritul scotian. Ambele jurisdictii il numesc la fel: “Inspector General”.

In rest, toate celelalte grade sunt numite diferit. Aceeasi situatie exista in Europa si Asia. Enciclopedia Masona, editia 2005, ofera un mozaic de informatii privind fraternitatea masonilor de rit scotian. Frati, frati, dar total diferiti!

In unele tari, de-alungul istoriei, comunitatea masona scotiana a ajuns in stare de razboi cu alte comunitati masone, cum a fost exemplul Mexicului in 1824, dupa obtinerea independentei.

Comunitatea masona de Rit York, care voia, ca forma de guvernare, o republica constitutionala, dupa modelul American, a ajuns sa se lupte cu comunitatea de Rit Scotian, care dorea o forma de guvernare sub o dictatura militara. De aici povestile, une ori cu mult umor, ale folclorului Mexican, despre luptele intre “escoses y yorkistas”.


Uneori istoria nu e absolut certa despre ce s-a intamplat!

Un maestru mason, care a obtinut acel grad intr-o “loja albastra” are si optiunea alegerii Ritului York, in aprofundarea filozofiei avansate a masoneriei. Rit aici, se refera la modul in care se dau gradele masonice.


Conditia principala de participare este sa fii un crestin.

Ritul York e o miscare masonica Americana bine reprezentata in America de Nord si de Sud.

Principalele teme filozofice din practica acestei fraternitati copiaza unele elemente ale cavalerilor din Evul
Mediu, cum ar fi Cavalerii de Malta, care au reusit sa stavileasca invazia musulmana, Cavalerii Crucii Rosii, care au fost indispensabili la alungarea maurilor din Spania, Cavalerii Arcului Regal, care au imblinzit absolutismul unor regi din Franta, Austria si Cavalerii Templieri, care au protejat pelerinii in drum spre tara sfanta, in voiajul lor spre Ierusalim. (Incidental, cavalerii templieri au inventat banca si sistemul de credit).

Ceremoniile de conferire a gradelor masone in acest rit, se bazeaza pe alegorii din Evul Mediu, cu “sfintele daruri” de paine si vin, presanctificate de un membru al clerului, si oferite solemn celor ce au trecut prin faza de pregatire “spirituala”.

Se spune ca gradul superior, de Cavaler Templier, este limitat, numeric, asa ca un nou cavaler poate fi primit, in comunitate, numai dupa moartea sau incapacitarea unui cavaler existent.

De aceea majoritatea cavalerilor templieri sunt in varsta si isi pot permite sa faca contributii banesti impresionante pentru toate lucrarile de caritate in care se angajeaza masonii.

Pana prin 1975, o formatie de cavaleri templieri participa la fiecare inaugurare a unui nou presedinte a SUA.

Puteau fi vazuti la televizor, in aliniament impecabil, in uniforme negre, cu capele albe din epoca anilor 1600, cu spada sclipitoare, ciucuri la epoleti.

Dupa 1975 nu-i mai vezi in viata publica, dar nu au disparut. In America Latina, in Venezuela, dictatorul marxist Hugo Chavez a declarat razboi total fraternitatilor masone, asa cum a facut si mentorul sau, Fidel Castro.

Daca masonii din intreaga lume sunt suspectati de fel de fel de conspiratii sumbre, descrisi ca “mancatori de copii” sau mai rau, adevarul e ca majoritatea acestor epitete sunt generate de invidie si ignoranta.

Masonii pun accent pe munca cinstita, productiva, pe armonie intre oameni, cooperare si sprijin pentru toti nevoiasii.

Dupa consiliul Vatican II, a aparut o miscare romano-catolica similara fraternitatilor masonice, numita Cavalerii lui Columb, care isi propune sa instileze in membrii ei o etica a muncii, cinstei, caritatii si credintei.

Protestantii, si majoritatea masonilor sunt protestanti, au considerat, totdeauna, ca “Cine se ajuta singur, e ajutat si de D-zeu”.

Romano-catolicii au ales un fel de fatalism la baza a tot ce face un om: “Nu te ingrijora, daca D-zeu vrea, iti va da tot ce ai nevoie. Daca nu vrea D-zeu, indiferent ce faci, n-o sa te ajute!”

Din datele care le am, pot deduce ca masoneria in Romania a disparut complet, odata cu venirea comunistilor, cel putin oficial.

Nume mari, ca Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Nicolae Iorga, Octavian Goga, Dr. Grigore Antipa, Mihai Agarici etc. au fost masoni romani care, ca multi altii, au incercat sa scoata tara din Evul Mediu, prin limitarea monarhiei si introducerea unor procese democratice avansate. De ce n-au reusit? Greu de apreciat.

In conditiile in care era sufficient sa spui ca un “cutare e mason”, nimeni nu mai credita aceasta persoana cu nimic, creand un fel de rezistenta organica la tot ce acea persoana avea de spus. Asa ceva se intampla mereu, desi majoritatea habar nu avea ce era fraternitatea masona.

Istoria a consacrat multe momente interesante, legate de participarea in aceasta miscare. Din moment ce un mason nu varsa sangele altui mason, Napoleon n-a fost ucis. La fel marele general mexican Santa Ana, nu a fost ucis cand a pierdut Texasul in batalia de la San Jacinto. Sam Houston i-a crutat viata pentru ca ambii erau masoni. Compara asta cu istoria crestinismului.

In primele secole dupa Hristos, crestinii nu varsau sange crestin, chiar daca erau soldati in armata imperiala romana. Dupa ce crestinismul a devenit o religie de stat, aceasta practica nu s-a mai respectat.

In orice caz, ceea ce vreau ca cititorii sa retina din modesta mea opinie este ca masoneria e o fraternitate cu o forta motrica spre binele societatii si nu are nimic de a face cu imaginile perpetuate de figuri mult prea putin umane, cum au fost Hitler, Stalin, Mao si Ceausescu.

Inca cu putin inainte de moartea sa, Ceausescu se lamenta ca a fost “vandut, de masoni si sionisti, la summit-ul de pe Malta”, intre presedintele american si cel rus.

Asa curge istoria, o insiruire de noutati vechi…

Ziare.com

preluare de pe sursa: http://piatza.net/fraternitatea-masonilor/