Adevărul despre acceleratorul de la Cern

În ultimii ani mediile academice şi ştiinţifice au pornit o adevărată „cruciadă” împotriva tainelor Universului, dacă am putea să folosim o exprimare a nevoii oamenilor de cunoaştere a adevărului.
În spatele oamenilor de ştiinţă s-au aflat mereu acei profitori care dispun de bani şi timp, şi care îşi închipuie că pot face ce vor ei fără să fie deranjaţi în planurile lor de opinia publică mondială.

Aceşti profitori sînt oamenii Bilderbergilor şi Illuminaţilor, fiind puşi să urmărească pe toată planeta iniţiativele cercurilor ştiinţifice de cercetare.

Din ce motiv fac ei asta?

Stăpânii lor au nevoie de orice formă de tehnologie prin care să poată domina omenirea pe mai departe, mai ales acum când ne mai desparte efectiv puţin timp de sfârşitul lui 2012.

Astfel s-a ajuns la iniţiativa de construire a acceleratorului de particule de la Cern din Elveţia.

De ce a fost ales locul în Elveţia?

Se putea alege Canada sau Statele Unite ori altă ţară cu potenţial economico-financiar destul de bun, pentru derularea acestui experiment.
Lăsând la o parte alte teorii care fac conexiuni între catrenele lui Nostradamus şi acceleratorul de la Cern, veţi citi în cele ce urmează adevăratul scop pentru care acest „monstru electromagnetic” a fost construit, cheltuindu-se chipurile aproximativ 500 de milioane de euro aşa cum s-a declarat oficial, deşi cifra neoficială dar adevărată este de 1.100.000.000 de euro.

Deşi au existat proteste ale unor cercuri ştiinţifice private, care nu depind de niciun guvern, precum şi ale unor state care şi-au exprimat dezacordul faţă de acest experiment, acceleratorul a fost construit.

Deci în loc să se aloce 1 miliard de euro către ţările cu dificultăţi educaţionale şi de sănătate, s-a preferat să fie cheltuiţi pe experiment, şi veţi vedea şi de ce.

A fost susţinut un punct de vedere care argumenta faptul că acceleratorul va ajuta la înţelegerea modului în care s-a produs Big Bang-ul.

Ori aşa cum puteţi citi în acest număr, la un alt articol, Universul nostru a apărut datorită interacţiunii între membranele – feliile Multiversului.

Adăugăm la asta faptul că intervenţiile civilizaţiilor extraterestre din Pleiade, Arcturus, a andromedanilor şi a celor din Ursa Mare au stopat în anii ’90 experimentele călătoriilor în timp pe care naziştii şi guvernul secret din umbră din Statele Unite le făceau chiar şi în anii ’80, aşa cum autorii Preston Nichols şi Peter Moon au redat cu lux de amănunte în cărţile lor.

Cei care conduc lumea din umbră intenţionau să schimbe istoria lumii, încercând să intervină în trecutul omenirii pentru a elimina pe mesagerii civilizaţiilor benefice ce veghează ca omenirea să nu fie distrusă.

Aceşti întunecaţi intenţionau să obţină, prin intervenţia asupra trecutului, o linie de viitor a omenirii în care să nu mai fie blocaţi de către mesagerii benefici menţionaţi, pentru a-şi impune dictatura lor nemiloasă şi a instaura în cele din urmă complet Noua Ordine Mondială.

Numai că planurile le-au fost zădărnicite, toate portalurile de călătorie în timp fiind închise, sigiliate şi păzite permanent de la acel momnent încoace de către civilizaţiile care ne ajută.

 Există informaţii care au circulat chiar şi în cercurile oficiale politice şi de afaceri despre anumite nave care au intervenit deasupra Elveţiei, undeva la mare altitudine, oprind acceleratorul.

Cei care erau responsabili de experiment au declarat că nu era pus la punct complet sistemul şi de aceea l-au oprit pentru o verificare.

Aceasta a fost varianta fabricată şi servită ca o gogoaşă greţoasă opiniei publice.

Apoi acceleratorul a fost pornit din nou după câteva săptămâni, rezultatul fiind declarat un succes.

S-a motivat că scopul ar fi fost studierea modului în care au interacţionat particulele pentru a produce fenomenul Big Bang.

În realitate, pentru că informaţiile reale au fost superclasate şi puse sub semnul interdicţiei totale de a fi oferite opiniei publice, scopul experimentului a fost acela de a crea portaluri către dimensiuni paralele şi superioare, pentru elita întunecaţilor care ştie că nu poate câştiga pe această planetă.

Unul dintre cele două capete ale portalului cu baza pe Pământ e constituit dintr-o buclă temporală ce are rolul de a modifica raportul spaţiului-timp între cosmos şi planetă, astfel încât viitorul nostru să constituie de fapt o continuă repetare.

Altfel spus am rămâne în acest segment de timp care se tot repetă, deşi în interiorul civilizaţiei noastre timpul biologic se scurge normal.

În altă ordine de idei, întunecaţii ar vrea să păstreze Pământul pentru ei, dar pe un alt segment de spaţiu şi timp decât cel al sistemului nostru solar.

Cert este că în urma experimentului anumiţi parametri electromagnetici ai planetei şi faunei au fost perturbaţi, iar un posibil rezultat ar fi acela ca Pământul să sară practic pe o altă linie a câmpului de forţă a sistemului solar, evitând în acest fel efectele anului 2012, benefice pentru noi dar negative pentru întunecaţi.

Mai mult decât atât, cei care au coordonat experimentul au declarat că datorită faptului că a fost un succes – pentru cine? – va fi construit în cel mai scurt timp un alt accelerator mult mai performant, care va costa aproximativ 10 miliarde de euro.

Şi atunci întrebăm: oare pentru ce le trebuie un accelerator cu o putere mult mai mare, dacă au descoperit, zic ei, modelul Big Bangului?

Nu cumva pentru a finaliza planul de sclavizare a omenirii, prin crearea unui val de energie tahionică al cărui singur rol ar fi acela de a produce scurtcircuitarea conştiinţelor oamenilor Pământului?

Şi prin asta afectarea tuturor pământenilor într-un mod ireversibil?

Se estimează astfel că noul accelerator care va fi construit în Franţa să fie funcţionabil deja până în vara anului 2012, iar experimentele să dureze până în 2016.

Dacă luăm în calcul faptul că între decembrie 2012 – decembrie 2013 ar trebui să fie primul val al Înălţării spirituale pe planetă, iar între 2015-2016 cel de-al doilea val al acestei Înălţări, odată cu vibraţia energetică a Pământului, pentru noi este cât se poate de clar care este scopul acceleratorului de la Cern şi mai ales a celui din Franţa.

Şi dacă la asta adăugăm profeţia lui Nostradamus, despre naşterea în Franţa a viitorului Henric al V-lea, care ar salva Europa într-o perioadă de-a dreptul catastrofală pentru naţiunile europene, putem să ne dăm seama de ce se tem atât de mult întunecaţii pentru propriul lor viitor, care e foarte posibil să nu mai existe, şi de aceea aruncă în joc sute de miliarde de euro pentru a găsi mijloacele necesare de a acapara Pământul în întregime pentru ei, ca posibilă bază viitorare pentru a continua războiul cu celelalte civilizaţii ale Luminii…

Deocamdată… Pământul se află sub asediu…probabil ultimul din istoria sa atât de zbuciumată…

Sursa Revista Cosmos nr. 43

Sursa: Biblioteca Secreta

Triunghiul Bermudelor din Marea Neagra.

În Marea Neagră, în imediata vecinătate a Insulei Şerpilor, aflat la 45 kilometri nord-vest de Sulina, se află un misterios Triunghi al Bermudelor.

Deşi zona este cunoscută încă din Evul Mediu, puţini au auzit despre acest triunghi, supranumit al “morţii”, care “călătoreşte” prin apele Mării Negre. Turcii au făcut primele relatări despre această zonă stranie, denumită de ei “Vârtejul Morţii”. Nenumărate asemenea povestiri relatau despre dispariţii surprinzătoare în apele relativ liniştite şi în plină zi! Surprinzătoare sunt şi unele povestiri ruseşti din secolele XIII şi XIV care relatează despre un “vârtej alb” care târa la fundul mării păsări, corăbii şi chiar mici insule! Relatările erau făcute de către oameni care au fost de faţă şi au scăpat cu greu din aceste vârtejuri.

Studiind cu atenţie acest fenomen cercetătorii au ajuns la concluzia că este vorba despre o suprafaţă de aproximativ 8-10 km – relativ triunghiulară – în care se manifestă o formă stranie de magnetism, mult modificat faţă de cel detectat ca fiind “normal”.

Cercetătorii ruşi şi ucraineni afirmă ca falia magnetică din misteriosul triunghi mobil din Marea Neagră se deschide de la o fracţiune de secundă până la câteva minute. Această anomalie magnetică se deplasează lent prin zona Mării Negre şi, la ora actuală, zona se deplasează spre litoralul românesc, mai precis spre Sulina.


Diverse dispariţii

Date mai complete asupra altor dispariţii misterioase s-au evidenţiat după dezmembrarea fostei Uniuni Sovietice, deoarece abia atunci unele secrete straşnic păzite au ieşit la lumină. Astfel, din dosarele ultra-secrete ale armatei roşii aflăm despre dispariţia la 31 mai 1944 a crucişătorului Tiolkovsloi, la sud de Crimeea (la 70 km în larg), în plină zi.

Cu toate că vremea era excelentă, căpitanul navei vecine povesteşte că respectivul crucişător a fost învăluit deodată de o ceaţă neagră cu sclipiri verzi, după care. a dispărut pur şi simplu de pe ecranele radar. La numai două luni după aceasta, o altă dispariţie: cinci avioane militare plecate în recunoaştere au intrat în ceaţa neagră cu sclipiri verzi, au dispărut de pe ecranele radar cu care erau urmărite şi nu s-au mai întors niciodată.

Pe 5 decembrie 1945, 5 bombardiere americane de tip Grumnan TBM-3 Avenger, dispăreau în întunericul Triunghiului Bermudelor. Un lucru foarte straniu, însă deosebit

de discutat la vremea aceea, a fost dispariţia a 5 bombardiere ruseşti, în aceeaşi zi în interiorul Triunghiului Morţii de lângă Crimeea (la numai 70 km de ţărm).

Expediţia de cercetare sovietică ce a fost dezlănţuită după anunţul oficial al dispariţiei bombardierelor nu a reuşit să găsească nicio urmă. Unele surse spun că ultimele transmisiuni ale aparatelor în zbor au relatat despre o ceaţă deasă din care avioanele nu

reuşeau să iasă. Exact ca şi în relatările avioanelor americane din Triunghiul Bermudelor.

Fiind pe timp de pace, la ora acea nu exista nicio bază duşmană prin apropiere, de aceea ofiţerii ruşi au crezut că este vorba despre un accident, dar de pe urma lui ar fi

trebuit să mai rămână măcar nişte urme fizice.

O altă dispariţie misterioasă s-a petrecut mult mai recent, în 1990, când un mic aparat de zbor grecesc dispărea la numai 30-40 km de ţărmul românesc.


Zona este cunoscută de pescari

Pescarii români şi bulgari din zona de coastă ocoleau de multă vreme acea regiune, deoarece existau diferite legende şi superstiţii că acolo este o “apă blestemată”.

Presa grecească din Atena atrăgea atenţia că, fiind un avion particular, pilotul nu cunoştea “traseul de ocolire” care era semnalat avioanelor “oficiale”, dar sublinia că este necesar ca oficialităţile române să precizeze clar care sunt coordonatele acestei forme, pentru a evita alte dispariţii tragice.

Totuşi frecvenţa lor este mică, aceasta mai ales datorită faptului că este o zonă relativ puţin frecventată şi în general ocolită. Oficiali ruşi, însă, sunt de altă părere, ei susţin că aceste anomalii magnetice au o frecvenţă îngrijorătoare (una la două zile). Şi aici se emite ipoteza că aceste anomalii ar putea fi porţi către lumi paralele, care se deschid doar în anumite momente.

Una din cele mai surprinzătoare dispariţii este cea petrecută cu câţiva ani în urmă (în 1991) cand au disparut 80 de oameni care lucrau pe o platformă marină rusească de extracţie a petrolului. Platforma era legată prin staţie de baza de la ţărm, cu care era stabilit un protocol de comunicare zilnic. Într-o zi, fără niciun SOS, platforma a rămas mută la toate încercările de stabilire a contactului.

După câteva ore, baza a alertat poliţia de coastă, o escadrilă militară a făcut o recunoaştere şi platforma a fost descoperită şi recuperată la 50 km distanţă de locul iniţial de amplasare, plutind în derivă, fără nicio urmă de viaţă la bord şi fără niciun indiciu care să lămurească misterul dispariţiei echipei tehnice.

Platforma arăta de parcă cei 80 de oameni o prăsiseră în grabă, fără sa-şi ia niciun fel de bagaj.

preluare de pe: http://www.2012en.ro/?p=5379