Se afișează postările cu eticheta spirit. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta spirit. Afișați toate postările

1 februarie 2013

RUGACIUNEA pentru ALTUL


Rugaciunea pentru altul
De multe ori am fost intrebata daca e bine sa ne rugam pentru altii, insa de si mai multe ori am fost intrebata de ce rugaciunea pentru altul nu are nici un efect. Dincolo de
filozofia binelului din care decurge aceasta practica, respectiv “e bine sa faci bine”, “e bine sa iti iubesti vrajmasul”, “e bine nu treci indiferent fata de suferinta altuia”, exista o realitate ce nu o putem schimba doar prin bunele intentii: traim intr-un univers alcatuit din informatie si energie, ce se manifesta in stari, conditii, actiuni si situatii conform legilor karmice.
Altfel spus, exista legi spirituale ce se aplica automat, iar in spatele lor exista doua aspecte importante ale vietii noastre:


PLATILE KARMICE si LIBERUL ARBITRU.

Dar sa le luam pe rand si sa intelegem mai intai…


DE CE E NECESARA PRACTICA RUGACIUNII.

Orice ar face omul, oricat de bine intentionat ar fi, nu poate face nimic fara voia, acordul si ajutorul lui Dumnezeu. A te ruga, inseamna in primul rand, o dovada de smerenie, cu sensul de recunoastere interioara a puterii divinie, care este in noi toti, dar si in jurul nostru si a faptului ca Dumnezeu ne este superior. El a creat planete, galaxii, ceruri, sau altfel spus lumi vazute si nevazute, a creat omul si multe alte tipuri de fiinte insufletite. Omul ii seamna, omul poate crea multe, insa aria lui de creatie este limitata, la propriul destin, la propria viata. A lui si a celor din jur.
A te ruga inseamna a face legatura dintre puterea divina care se afla practic in interiorul ADN-ului nostru, si puterea divina cosmica. Altfel… luptam cu viata singuri. Si e mai greu.


CAT DE EFECIENTA ESTE O RUGACIUNE

Aici intervine puterea personala a fiecaruia, altfel spus zestrea karmica. Unii cu un trecut bogat in ale spiritualitatii vin deja cu un nivel de constiinta mai inalta si uneori cu ceea ce in mod popular se numeste har. Exista oameni cu har, adica cu darul de a lua legatura mai usor cu Dumnezeu. Cu puterea de a-si face implinite rugaciunile.
Altii vin cu incarcaturi negative, iar rugaciunea le este necesara, insa eficienta ei este scazuta, cel putin la inceput. Le trebuie exercitiu, practica in rugaciune, si mai ales iubire de divinitate, insistenta si rabdare.
In anumite cazuri, rugaciunea poate tine loc de plata karmica. Ea consta intr-o alegere
constienta de a-si plati greselile trecute, prin dedicarea unui anumit timp din viata rugaciunii.
De ce ii trebuie lui Dumnezeu acest lucru?
Nu-I trebuie. Insa sulfetului uman ii trebuie. Pentru ca el, astfel, isi reface legaturile cu
energia divina din interiorul si din exteriorul sau. Isi afirma astfel intentia de a respecta legile cosmice, recunoasterea greselilor si recunoasterea suprematiei Creatorului. Deci, rugaciunea, este de folos sufletului uman, nu Entitatii cosmice inteligente numita Dumnezeu.
Cand vorbim despre eficienta unei rugaciuni, vorbim in general, nu avem in vedere doar
rugaciunea pentru altul.


DE CE NU ESTE EFICIENTA UNEORI RUGACIUNEA PENTRU ALTUL?

Din patru grupuri de motive, luate toate la un loc, sau luate alternativ:

1. Persoana pentru care ne rugam este multumita de sine si nu doreste sa se schimbe.
Unele secrete ale lumii spirituale
"Materia este derivata din minte, si nu mintea din materie"- Cartea tibetana a marii eliberari -
"Tu esti intregul univers. Tu esti in tine si totul este in tine. Soare, luna si stele se invirt in tine." - Swami Muktananda -
Lumea spirituala este lumea unde totul este posibil. Este Lumea din care se naste realitatea. poate exista in planul fizic, daca nu a fost intii nascut in Lumea spiritului. Dar cine determina ce si cum se naste? Sau mai bine spus in ce masura putem controla aceasta Lume? Este numai lumea lui Dumnezeu sau ratacesc prin ea si alt tip de
entitati apartinand altor lumi? (continuarea aici)
Considera ca este bine asa cum este, si continua in mod constient acelasi comportament gresit pentru care altul se roaga sa nu-l mai faca. De exemplu: sa bea in continuare, sa fumeze, sa leneveasca, sa duca o viata sexuala dezordonata dincolo de legile morale si divine, sa-i atace pe altii, etc.

2. Cel care se roaga pentru altul nu doreste decat sa-si impuna in viata acestuia propria vointa.

3. Persoana pentru care ne rugam, nu se roaga niciodata, este atee, nu are nici o dorinta de a se apropia de Dumnezeu, nu crede, nu il intereseaza nimic legat de viata spirituala. Pur si simplu nu vrea, nu considera eficienta aceasta practica, cu toate ca are probleme in viata, in general de natura karmica, i s-a spus ce trebuie sa faca, dar continua sa refuze orice fel de rugaciune.
Considera ca nu greseste cu nimic, ci doar ca a avut ghinion, ca ceilalti sunt vinovati pentru situatia sa, neconstientizand astfel ca toti suntem creatorii propriei noastre vieti. Ca venind cu o karma grea, o putem schimba prin rugaciune. O astfel de persoana nu isi poate invata lectiile karmice, in consecinta nu poate evolua.
Iar unicul interes al Universului este sa evoluam spiritual, nu doar sa ne simtim bine pe
Pamant. Viata pe Pamantul scoala, nu este o vacanta, desigur acest ultim aspect este permis, posibil si realizabil in anumite conditii, si anume, atunci cand iesim din platile karmice.

4. Cel pentru care ne rugam, crede si practica si el rugaciunea. Insa cel care se roaga pentru altul, are el insusi propriile greseli karmice, deci un program de viata. El se poate afla in una din urmatoarele situatii:
- fie nu are putere in rugaciune, datorita greselilor din vietile trecute, sau din alta viata,
- fie are o legatura karmica cu cel care se roaga pentru el, legatura ce poate consta intr-o plata karmica de suferinta, intr-o lectie de rabdare, de iubire sau de alt gen. Lucru ce ii priveste pe amandoi, iar lantul karmic nu se poate rupe decat in anumite conditii, si invatand anumite lectii. Caz in care rugaciunea poate aduce intelepciunea necesara rezolvarii situatiei, constientizarea problemei, inspiratie, intuitie si in timp… schimbarea dorita.
- Fie persoana pentru care ne rugam are o karma grea, liber aleasa din perspectiva sa de spirit, altfel spus, inainte de intrupare, caz in care rugaciunea altuia nu poate decat sa ii faca suferinta mai usoara si nicidecum sa-i schimbe total viata si situatia.
5. Cel care se roaga pentru altul o face pentru ca vrea gloria lumii. Adica se roaga pentru a demonstra celuilat sau altora ca „el poate”, ca el e „mai bun” ca „are o relatie deosebita cu Dumnezeu” sau har si sfintenie.
Sau nu are nici o empatie pentru celalalt, ci se roaga pentru a-i demonstra lui Dumnezeu cat e el de bun. E bine de stiut, glasul mandriei, nu ajunge sa fie ascultat de Dumnezeu.
Cel care se roaga, este o persoana de vibratie joasa, birfitoare, invidioasa, altfel spus fara a avea un nivel ridicat de constiinta, si uneori gandul repetat care o anume persoana, fie el si sub foarta de rugaciune acesteia chiar ii poate dauna.

CAND ESTE EFICIENTA RUGACIUNEA PENTRU ALTUL.

Este eficienta atunci cand:
- persoana pentru care ne rugam practica si ea rugaciunea; Energiile se unesc, iar vorbele lui Iisus devin adevarate: „Unde sunt doi si se roaga acolo voi fi si Eu.”
- persoana pentru care ne rugam se afla intr-o situatie in care nu se poate ajuta singura,
respectiv boala grava, accident;
- cand cel pentru care ne rugam este copil, handicapat, prea batran.
- cand suntem datori fata de acea persoana, fie chiar si cu o rugaciune, nu trebuie sa stim asta, dar o simtim. Lucru nevazut, insa extrem de important.

RASPUNSUL LUI DUMNEZEU
Dumnezeu ne asculta intotdeauna rugaciunile. Uneori ne raspunde rapid, alteori pot trece ani, sau sa ne rugam o viata degeaba.
Uneori lipsa unui raspuns pozitiv, ne conduce spre o situatie mai buna. Alteori ne conduce spre intelegerea unei lectii karmice.
Exista rugaciunea de prelure a pacatelor, in mod voluntar, de catre cel ce se roaga catre
celalalt.
Dar exista si preluarea de energii negative atunci cand insistam sa ajutam pe cineva care nu doreste sa fie ajutat, care reneaga pe Dumnezeu, sau care persista in greseala constient. La fel este si atunci cand cerem ceva injust, incorect, imoral. Mai simplu spus, atunci cand insistam mult in a ne ruga pentru a ajuta pe cineva sa faca rau sau sa-si faca rau. Chiar daca noi sau el, nu stim ca ceea ce cerem e rau din punct de vedere spiritual. Sufletul stie, un sentiment apasator de neliniste, tot vom avea.
Inainte de a ne ruga pentru altii, e necesar sa stim sa ne rugam pentru noi. E necesar sa avem noi o inima curata si iubire pentru Dumnezeu.
O persoana cu o constiinta inalta, cu practica in rugaciune, iar practica se face in ani, detine mult mai multa putere de a schimba realitatile din viata sa, dar si implicit pe ale celor din jurul sau.

Binecuvantare
Binecuvantat fii Tu Doamne… si binecuvantate fie fiintele, creatiile Tale.
Binecuvantat fie Cerul… si binecuvantat fie Pamantul.Rugaciunea pentru altul
De multe ori am fost intrebata daca e bine sa ne rugam pentru altii, insa de si mai multe ori am fost intrebata de ce rugaciunea pentru altul nu are nici un efect. Dincolo de
filozofia binelului din care decurge aceasta practica, respectiv “e bine sa faci bine”, “e bine sa iti iubesti vrajmasul”, “e bine nu treci indiferent fata de suferinta altuia”, exista o realitate ce nu o putem schimba doar prin bunele intentii: traim intr-un univers alcatuit din informatie si energie, ce se manifesta in stari, conditii, actiuni si situatii conform legilor karmice.
Altfel spus, exista legi spirituale ce se aplica automat, iar in spatele lor exista doua aspecte importante ale vietii noastre:


PLATILE KARMICE si LIBERUL ARBITRU.

Dar sa le luam pe rand si sa intelegem mai intai…


DE CE E NECESARA PRACTICA RUGACIUNII.

Orice ar face omul, oricat de bine intentionat ar fi, nu poate face nimic fara voia, acordul si ajutorul lui Dumnezeu. A te ruga, inseamna in primul rand, o dovada de smerenie, cu sensul de recunoastere interioara a puterii divinie, care este in noi toti, dar si in jurul nostru si a faptului ca Dumnezeu ne este superior. El a creat planete, galaxii, ceruri, sau altfel spus lumi vazute si nevazute, a creat omul si multe alte tipuri de fiinte insufletite. Omul ii seamna, omul poate crea multe, insa aria lui de creatie este limitata, la propriul destin, la propria viata. A lui si a celor din jur.
A te ruga inseamna a face legatura dintre puterea divina care se afla practic in interiorul ADN-ului nostru, si puterea divina cosmica. Altfel… luptam cu viata singuri. Si e mai greu.


CAT DE EFECIENTA ESTE O RUGACIUNE

Aici intervine puterea personala a fiecaruia, altfel spus zestrea karmica. Unii cu un trecut bogat in ale spiritualitatii vin deja cu un nivel de constiinta mai inalta si uneori cu ceea ce in mod popular se numeste har. Exista oameni cu har, adica cu darul de a lua legatura mai usor cu Dumnezeu. Cu puterea de a-si face implinite rugaciunile.
Altii vin cu incarcaturi negative, iar rugaciunea le este necesara, insa eficienta ei este scazuta, cel putin la inceput. Le trebuie exercitiu, practica in rugaciune, si mai ales iubire de divinitate, insistenta si rabdare.
In anumite cazuri, rugaciunea poate tine loc de plata karmica. Ea consta intr-o alegere
constienta de a-si plati greselile trecute, prin dedicarea unui anumit timp din viata rugaciunii.
De ce ii trebuie lui Dumnezeu acest lucru?
Nu-I trebuie. Insa sulfetului uman ii trebuie. Pentru ca el, astfel, isi reface legaturile cu
energia divina din interiorul si din exteriorul sau. Isi afirma astfel intentia de a respecta legile cosmice, recunoasterea greselilor si recunoasterea suprematiei Creatorului. Deci, rugaciunea, este de folos sufletului uman, nu Entitatii cosmice inteligente numita Dumnezeu.
Cand vorbim despre eficienta unei rugaciuni, vorbim in general, nu avem in vedere doar
rugaciunea pentru altul.


DE CE NU ESTE EFICIENTA UNEORI RUGACIUNEA PENTRU ALTUL?

Din patru grupuri de motive, luate toate la un loc, sau luate alternativ:

1. Persoana pentru care ne rugam este multumita de sine si nu doreste sa se schimbe.
Unele secrete ale lumii spirituale
"Materia este derivata din minte, si nu mintea din materie"- Cartea tibetana a marii eliberari -
"Tu esti intregul univers. Tu esti in tine si totul este in tine. Soare, luna si stele se invirt in tine." - Swami Muktananda -
Lumea spirituala este lumea unde totul este posibil. Este Lumea din care se naste realitatea. poate exista in planul fizic, daca nu a fost intii nascut in Lumea spiritului. Dar cine determina ce si cum se naste? Sau mai bine spus in ce masura putem controla aceasta Lume? Este numai lumea lui Dumnezeu sau ratacesc prin ea si alt tip de
entitati apartinand altor lumi? (continuarea aici)
Considera ca este bine asa cum este, si continua in mod constient acelasi comportament gresit pentru care altul se roaga sa nu-l mai faca. De exemplu: sa bea in continuare, sa fumeze, sa leneveasca, sa duca o viata sexuala dezordonata dincolo de legile morale si divine, sa-i atace pe altii, etc.

2. Cel care se roaga pentru altul nu doreste decat sa-si impuna in viata acestuia propria vointa.

3. Persoana pentru care ne rugam, nu se roaga niciodata, este atee, nu are nici o dorinta de a se apropia de Dumnezeu, nu crede, nu il intereseaza nimic legat de viata spirituala. Pur si simplu nu vrea, nu considera eficienta aceasta practica, cu toate ca are probleme in viata, in general de natura karmica, i s-a spus ce trebuie sa faca, dar continua sa refuze orice fel de rugaciune.
Considera ca nu greseste cu nimic, ci doar ca a avut ghinion, ca ceilalti sunt vinovati pentru situatia sa, neconstientizand astfel ca toti suntem creatorii propriei noastre vieti. Ca venind cu o karma grea, o putem schimba prin rugaciune. O astfel de persoana nu isi poate invata lectiile karmice, in consecinta nu poate evolua.
Iar unicul interes al Universului este sa evoluam spiritual, nu doar sa ne simtim bine pe
Pamant. Viata pe Pamantul scoala, nu este o vacanta, desigur acest ultim aspect este permis, posibil si realizabil in anumite conditii, si anume, atunci cand iesim din platile karmice.

4. Cel pentru care ne rugam, crede si practica si el rugaciunea. Insa cel care se roaga pentru altul, are el insusi propriile greseli karmice, deci un program de viata. El se poate afla in una din urmatoarele situatii:
- fie nu are putere in rugaciune, datorita greselilor din vietile trecute, sau din alta viata,
- fie are o legatura karmica cu cel care se roaga pentru el, legatura ce poate consta intr-o plata karmica de suferinta, intr-o lectie de rabdare, de iubire sau de alt gen. Lucru ce ii priveste pe amandoi, iar lantul karmic nu se poate rupe decat in anumite conditii, si invatand anumite lectii. Caz in care rugaciunea poate aduce intelepciunea necesara rezolvarii situatiei, constientizarea problemei, inspiratie, intuitie si in timp… schimbarea dorita.
- Fie persoana pentru care ne rugam are o karma grea, liber aleasa din perspectiva sa de spirit, altfel spus, inainte de intrupare, caz in care rugaciunea altuia nu poate decat sa ii faca suferinta mai usoara si nicidecum sa-i schimbe total viata si situatia.

5. Cel care se roaga pentru altul o face pentru ca vrea gloria lumii. Adica se roaga pentru a demonstra celuilat sau altora ca „el poate”, ca el e „mai bun” ca „are o relatie deosebita cu Dumnezeu” sau har si sfintenie.
Sau nu are nici o empatie pentru celalalt, ci se roaga pentru a-i demonstra lui Dumnezeu cat e el de bun. E bine de stiut, glasul mandriei, nu ajunge sa fie ascultat de Dumnezeu.
Cel care se roaga, este o persoana de vibratie joasa, birfitoare, invidioasa, altfel spus fara a avea un nivel ridicat de constiinta, si uneori gandul repetat care o anume persoana, fie el si sub foarta de rugaciune acesteia chiar ii poate dauna.

CAND ESTE EFICIENTA RUGACIUNEA PENTRU ALTUL.

Este eficienta atunci cand:
- persoana pentru care ne rugam practica si ea rugaciunea; Energiile se unesc, iar vorbele lui Iisus devin adevarate: „Unde sunt doi si se roaga acolo voi fi si Eu.”
- persoana pentru care ne rugam se afla intr-o situatie in care nu se poate ajuta singura,
respectiv boala grava, accident;
- cand cel pentru care ne rugam este copil, handicapat, prea batran.
- cand suntem datori fata de acea persoana, fie chiar si cu o rugaciune, nu trebuie sa stim asta, dar o simtim. Lucru nevazut, insa extrem de important.

RASPUNSUL LUI DUMNEZEU
Dumnezeu ne asculta intotdeauna rugaciunile. Uneori ne raspunde rapid, alteori pot trece ani, sau sa ne rugam o viata degeaba.
Uneori lipsa unui raspuns pozitiv, ne conduce spre o situatie mai buna. Alteori ne conduce spre intelegerea unei lectii karmice.
Exista rugaciunea de prelure a pacatelor, in mod voluntar, de catre cel ce se roaga catre
celalalt.
Dar exista si preluarea de energii negative atunci cand insistam sa ajutam pe cineva care nu doreste sa fie ajutat, care reneaga pe Dumnezeu, sau care persista in greseala constient. La fel este si atunci cand cerem ceva injust, incorect, imoral. Mai simplu spus, atunci cand insistam mult in a ne ruga pentru a ajuta pe cineva sa faca rau sau sa-si faca rau. Chiar daca noi sau el, nu stim ca ceea ce cerem e rau din punct de vedere spiritual. Sufletul stie, un sentiment apasator de neliniste, tot vom avea.
Inainte de a ne ruga pentru altii, e necesar sa stim sa ne rugam pentru noi. E necesar sa avem noi o inima curata si iubire pentru Dumnezeu.
O persoana cu o constiinta inalta, cu practica in rugaciune, iar practica se face in ani, detine mult mai multa putere de a schimba realitatile din viata sa, dar si implicit pe ale celor din jurul sau.

Binecuvantare
Binecuvantat fii Tu Doamne… si binecuvantate fie fiintele, creatiile Tale.
Binecuvantat fie Cerul… si binecuvantat fie Pamantul.
Binecuvantat fie Soarele si binecuvantata fie Luna… si fiecare zodie pusa de Dumnezeu pe instelatul Cer.

Atunci cand dorim sa schimbam o situatie in care suntem si noi si altii implicati, ii vom
schimba pe acestia, schimbandu-ne in primul rand pe noi. Este un adevar constatat. Uneori rugaciunea insasi ne va lumina mintea si ne va arata daca si cand trebuie sa renuntam a ne ruga pentru ceva.
Informatia, energia si fizica cuantica sunt realitati cu care jonglam fara sa stim, fara sa vrem.
Ele apartin lumii nevazutelor, dar lumea noastra nu e decat o umbra, o proiectie, a adevarului ce-l construim in interiorul nevazutului din noi.
Sa nu uitam, rugaciunea e o necesitate a sufletului si o slava adusa puterii divine din cosmos si din noi, o necesitate din pacate mult prea des neglijata.

Atunci cand dorim sa schimbam o situatie in care suntem si noi si altii implicati, ii vom
schimba pe acestia, schimbandu-ne in primul rand pe noi. Este un adevar constatat. Uneori rugaciunea insasi ne va lumina mintea si ne va arata daca si cand trebuie sa renuntam a ne ruga pentru ceva.
Informatia, energia si fizica cuantica sunt realitati cu care jonglam fara sa stim, fara sa vrem.
Ele apartin lumii nevazutelor, dar lumea noastra nu e decat o umbra, o proiectie, a adevarului ce-l construim in interiorul nevazutului din noi.
Sa nu uitam, rugaciunea e o necesitate a sufletului si o slava adusa puterii divine din cosmos si din noi, o necesitate din pacate mult prea des neglijata.

Carla von Vlad

preluare de pe sursa:
http://www.lumeaspirituala.ro/spiritualitate/rugaciunea-altuia.htm

19 decembrie 2012

Cauzele Spirituale ale Necazurilor si Suferintelor




”Când voi cadea prada spaimei si groazei eu Îl voi binecuvanta. Când ma voi afla la ananghie, Îl voi preamari. Si când El ma va salva, voi striga de bucurie. ”(Manuscrisele de la Marea Moarta)
În lumea aceasta, necazuri veti avea, dar întrazniti, Eu am biruit lumea. (Sfânta Scriptura)

Fiecare lucru ce ţi se întâmplă în viaţă este o parte din experienţa legată de Dumnezeu. Uneori tragediile se transformă în binecuvântări neaşteptate. A-ţi auzit oameni care spun: Mulţumesc Lui Dumnezeu pentru lecţia pe care am primit-o, ea m-a ajutat să mă trezesc şi să-mi găsesc scopul în această viaţă. Uneori ceea ce vă este luat, e de fapt cel mai mare dar, deoarece vă împinge înainte, spre evoluţia spirituală. Durerea este un mare egalizator. Ea ne aşează pe toţi în genuchi, ne face mai umili şi mai sensibili la nevoile celorlalţi. Fără durere nu există dezvoltare spirituală.

Să păstrăm iubirea faţă de Dumnezeu indiferent ce ni s-a întâmplat şi să nu învinuim pe nimeni niciodată. În tot ceea ce se întâmplă să vedem voinţa Divină. Ştiinţa de a primi în orice secundă pierderea fericirii omeneşti, aspirând în acel moment spre Divin, reprezintă posibilitatea unei evoluţii spirituale normale.

Dacă noi nu ştim să pierdem, atunci suntem privaţi de posibilitatea de a dobândi. Orice boală pe care o primim de la soartă constituie zălogul fericirii viitoare. Cu cât un om este mai perfect cu atât îi vine mai greu să suporte înjosirea sau pierderea şi devine mai agresiv. În final, el cade răpus de un puternic program de autodistrugere. Ori de câte ori intervenim în ordinea firească a lucrurilor apare suferinţa. Îndată ce nu mai intervenim suferinţa încetează. Noi suntem creatorii fericirii sau a nefericirii noastre.

Cu cât există în subconştientul dvs. mai multă iubire cu atât suntem mai uniţi cu Dumnezeu. În acest caz, orice încercare de a vă conduce şi de a vă influenţa înseamnă o agresiune la adresa Lui Dumnezeu şi cu cât va fi mai puternic agresorul, cu atât va fi mai periculos pentru el.  Un rău făcut cândva de om nu se pierde niciodată, el se cuibăreşte în subconştient şi, mai devreme sau mai târziu, răbufneşte în exterior şi, adesea, se îndreaptă spre cei care ne sunt alături şi pe care noi îi iubim cel mai mult. Sentimentele şi trăirile negative, pătrunzând în subconştient, nu mai pot fi controlate de om şi, întrucât sănătatea fizică este strâns legată de subconştient, apar anumite porniri greu de controlat. Apare astfel o influenţă a subconştientului asupra tuturor sistemelor de autoreglare fiziologică şi psihică.

3 noiembrie 2011

Ce efect are credinţa în Dumnezeu asupra oamenilor?


Ce efect are credinţa în Dumnezeu asupra oamenilor? Galerie foto (1)
Un nou studiu publicat de Asociaţia Americană a Psihologilor relevă câteva efecte interesante pe care credinţa în Dumnezeu le are asupra oamenilor.
 
Cercetătorii au descoperit că, atunci când oamenilor le este menţionat conceptul de Dumnezeu, se disting două reacţii: o reducere a motivaţiei acestora de a-şi urma ţelurile şi o amplificare a puterii de a rezista tentaţiilor.
 
Conducătoarea studiului, dr. Kristin Laurin de la Universitatea din Waterloo, Canada, a explicat: “ Mai mult de 90% din locuitorii planetei consideră că Dumnezeu sau o forţă spirituală similară există.
 
Acesta studiu oferă primele dovezi empirice asupra faptului că simpla menţionare a conceptului de Dumnezeu conduce la reducerea anumitor mecanisme de auto-reglementare, precum capacitatea de a urma propriile ţeluri, dar amplifică alte mecanisme, precum acela de a rezista tentaţiilor “.
 
Studiul a constat în 6 experimente efectuate pe 353 de studenţi, dintre care 186 erau femei, pentru a determina cum poate influenţa conceptul de Dumnezeu motivaţia persoanelor, inclusiv în rândul celor care s-au declarat non-religioase.
 
Într-unul dintre experimente, la care au luat parte studenţi de la Facultatea de Inginerie, voluntarii au fost rugaţi să creeze fraze corecte din punct de vedere gramatical folosind 4 cuvinte din seturi de câte 5.
 
Unii au primit cuvinte cu conotaţii religioase (precum “divin”, “sacru”, “spirit” şi “profet”), în timp ce studenţii din grupul de control au primit cuvinte neutre (“minge”, “birou”, “cale” şi “cutie”).
 
Apoi, studenţilor li s-a cerut să formeze cât mai multe cuvinte într-un interval de 5 minute, folosind o anumită combinaţie de litere.
 
Cercetătorii au determinat nivelul de motivare al studenţilor prin numărul de cuvinte produse – cu cât erau mai motivaţi, cu atât au format mai multe cuvinte. Înainte de test, studenţilor li s-a spus că o bună performanţă în cadrul acestuia ar putea prezice dacă vor reuşi într-o carieră în inginerie.
 
Cu câteva săptămâni înainte de acest test, studenţii au fost întrebaţi dacă sunt de părere că factorii externi (precum alte persoane, fiinţe, forţe pe care nu le pot controla) le pot influenţa cariera.
 
Cercetătorii au descoperit că persoanele care au declarat că factori externi, precum Dumnezeu, pot influenţa succesul lor în carieră au avut rezultate mai slabe în cadrul probei în care au folosit cuvinte religioase, decât în cea în care au folosit cuvinte neutre.
 
În schimb, participanţii care au declarat că factorii externi nu le influenţează cariera nu au prezentat diferenţe de rezultate între cele două sarcini.
 
Al doilea set de experimente a testat abilitatea participanţilor de a rezista tentaţiei după ce le-a fost amintit conceptul de Dumnezeu.
 
Într-unul dintre experimente, participanţii care au declarat că a consuma mâncare sănătoasă este important pentru ei au mâncat mai puţine prăjituri după ce au citit un pasaj despre Dumnezeu, în comparaţie cu cei care au citit un pasaj care nu avea legătură cu divinitatea.
 
Participanţii care au citit textul despre Dumnezeu au prezentat o mai mare voinţă de a rezista tentaţiilor care i-ar fi deturnat de la obţinerea unui ţel important, precum menţinerea unei greutăţi sănătoase, găsirea unui partener pentru o relaţie de durată sau dezvoltarea unei cariere de succes.
 
Acest efect a fost observat doar în rândul participanţilor care îşi declaraseră credinţa într-o entitate omniscientă care îi observă atunci când “calcă strâmb”.
 
Conform cercetătorilor, nivelul de devoţiune religioasă al participanţilor nu a afectat rezultatele niciunui experiment.
 
 
Sursa: Eurekalert
preluare de pe sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA

8 octombrie 2011

Creierul uman, un releu interdimensional


Suntem fiinţe raţionale înzestrate cu chakre, glande, fluide vitale, cu suflet şi minte.
Această alcătuire ne permite să fim pe planeta pe care trăim specia dominatoare din multe puncte de vedere, deşi trebuie să recunoaştem că în faţa urgiilor naturii încă nu dispunem de soluţii efici-ente. Cu toate acestea beneficiem de raţiune şi logică pentru a cerceta atât mediul înconjurător, cât şi pe noi înşine.
Maeştrii spirituali din vechime ne-au lăsat moştenire o serie întreagă de cunoştiinţe necesare pro-cesului nostru de dezvoltare ca specie trăitoare pe o minunată planetă amenajată cândva de o supercivilizaţie care a colonizat întreaga Cale Lactee. Faptul că suntem lăsaţi să evoluăm prin propriile noastre capacităţi, pe care trebuie să ni le descoperim pas cu pas, reprezintă o şansă acordată speciei noastre pentru a reuşi să ne completăm rezervorul conştiinţei şi astfel să evoluăm către un stadiu elevat de existenţă.
Din acest motiv principal fondul genetic şi spiritual al speciei noastre conţine structuri energetice şi psihoinformaţionale care pot fi folosite, odată ce sunt descoperite, pentru dezvoltarea gradată a fiinţei personale. Vorbim aici de evoluţia fiecărui individ uman care înţelege acest proces al extin-derii propriilor structuri pornind de la planul fizic şi până la cel spiritual.
Ştim că avem 7 chakre considerate principale, deşi Sahasrara poziţionată în creştet face parte din-tre Chakrele Superioare. În interiorul capului avem 6 Chakre Superioare care delimitează clar zone de activitate psihoinformaţională – adică informaţia psihică/sufletească interioară care circulă în fiinţa noastră – ce coordonează nu numai funcţiile cerebrale cum ar fi scrisul, cititul sau percep-ţia vizuală, ci şi percepţiile care trec de nivelul fizic tridimensional.
Creierul nostru este asemenea unui jeleu încărcat electromagnetic, şi el vehiculează în interiorul său fluide energetice care preiau substanţele biochimice şi semnalele lor bioelectrice şi le transpun în fluxuri de energii subtile care iau calea spaţiului interdimensional, prin intermediul dublurii eteri-ce a creierului. În partea subtilă a creierului există membrane eterice care în literatura esoterică şi iniţiatică sunt numite Porţile Tainice, Portaluri sau Praguri aceste membrane servind de separare şi schimb de energii psihomentale între planul tridimensional şi planurile dimensiunilor superioare.
Unii cursanţi yoga din Europa sau America de Nord riscă să mediteze asupra acestor Porţi fără îndrumarea profesorului, astfel expunându-se unor pericole grave, unele membrane rupându-se datorită faptului că este forţată evoluţia conştiinţei atunci când nivelul spiritual personal nu este unul adecvat. Altfel spus, mulţi îşi doresc puteri paranormale fără a avea nivelul spiritual necesar pentru aşa ceva.
Ştiinţa modernă a reuşit să descopere după anul 2000 încoace ceea ce Ştiinţa Iniţiatică deţinea, ca informaţie, de mii de ani, şi anume că omul dispune de o formidabilă maşinărie vie aşa cum este considerat creierul. Studiat în laboratoare cu multă minuţiozitate, creierul uman s-a dovedit a fi un organism alimentat de oxigen şi de fluxuri de energii subtile dovedite că există cu ajutorul apara-turii de analiză spectrometrică.
Dacă vă amintiţi şi dacă aţi văzut vreodată în vreun documentar la televizor, există anumite arii cerebrale active situate undeva în partea de mijloc-centrală a creierului, ceea ce dovedeşte faptul că acea zonă manifestă cea mai intensă activitate. Culoarea specifică acestor zone indicate de apa-ratura de analiză este roşie cu margini galbene, în rest creierul are culoarea albastră, indice al non activităţii intense.
Adăugând la aceste dovezi ştiinţifice realitatea că ne folosim doar maxim 15% din procentul de 100 % al creierului, acest 15% fiind indicat de către zona culorii roşie, înţelegem că restul de 85% arătat de către culoarea albastră reprezintă potenţialul în aşteptare al creierului. Acest potenţial urmează să se dezvolte în viitorul apropiat al speciei noastre, în funcţie de complexitatea factorilor din mediul ambiant şi energetic. Au existat cazuri de persoane paranormale studiate care, la nivel cerebral li s-au identificat şi alte zone mai mici de culoare roşie, de jur împrejurul zonei roşii despre care am explicat anterior.
Studiile au demonstrat că aceste zone suplimentare de culoare roşie erau câteva procente peste cele 15 şi erau responsabile de capacităţile paranormale manifestate de acele persoane. Însă tre-buie reţinut faptul că aceste zone suplimentare se dezvoltă treptat la indivizii respectivi care lu-crează la îmbunătăţirea propriului nivel spiritual, astfel încât ariile de culoare roşie se pot extinde de-a lungul anilor până la maxim 35% din capacitatea cerebrală.
Cu alte cuvinte, restul de zone albastre ale creierului, care stau în aşteptare, sunt practic zone care fac conexiunile psihoenergetice cu dimensiunile superioare.
În acest fel se explică acele capacităţi vizionare ale clarvăzătorilor. Dar lucrurile nu se opresc aici, pentru că putem realiza conexiuni nu numai cu planurile subtile de pe planeta noastră, respectiv cu lumile paralele de lângă noi, ci şi cu lumi din dimensiuni superioare, cum ar fi lumile angelice, pla-nurile subtile pe care există spiritele Maeştrilor Înălţaţi sau chiar putem merge până aproape de dimensiunea a 10-a, unde se află Conştiinţele Universului. Dar despre acestea şi contactul cu di-mensiunile superioare, citiţi în numerele viitoare ale revistei…

preluare de pe sursa: http://www.revistacosmos.ro/creierul-uman-un-releu-interdimensional/