Petrica
Rachita, Gabriel Bejan, Mihai Boeru
Decizia de
luni a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) referitoare la
desecretizarea dosarelor de securitate ale inaltilor ierarhi ai cultelor
religioase din Romania poate face lumina intr-un domeniu cit se poate
controversat
Ulterior
deciziei CSAT, mai-marii Bisericii Ortodoxe Romane (BOR) au afirmat ca si-au
dat acordul pentru deconspirarea relatiilor prelatilor cu Securitatea.
Reprezentantii BOR au uitat - si cred, pesemne, ca si opinia publica are
amnezie - ce spuneau in urma cu cinci ani. In 2001, presa centrala publica
punctul de vedere oficial al BOR, in care paragraful referitor la preoti din
Legea privind deconspirarea securitatii ca politie politica era apreciat ca
fiind "neconstitutional, o incalcare a autonomiei bisericii". Mai
mult decit atit, reprezentantii PSD au dorit si ei modificarea legii astfel
incit dosarele preotilor sa nu fie facute publice. Ostilitatea bisericii pe
tema publicarii dosarelor preotilor - atitudine imbratisata si de guvernul
Nastase - a facut ca si in acest delicat domeniu Romania sa se comporte atipic
fata de celelalte tari din fostul bloc socialist.
Legea
187/1999, referitoare la accesul la propriul dosar si deconspirarea fostei
Securitati ca politie politica, prevede ca pot fi cerute pentru a fi facute
publice si dosarele care se refera la "ierarhii si sefii cultelor
religioase recunoscute de lege, pina la nivel de preot inclusiv, precum si
asimilatii lor de la parohiile din tara si din strainatate". Acest
paragraf nu a fost pe placul reprezentantilor Bisericii Ortodoxe Romane. PSD,
care in perioada in care s-a aflat la guvernare (2001-2004) a vrut sa-l
modifice radical.
BISERICA, MAI PRESUS DE CONSTITUTIE?
In 4 iulie
2001, Biserica Ortodoxa Romana a trimis CNSAS si Comisiei parlamentare de
control a activitatii SRI o scrisoare sub semnatura vicarului patriarh Vicentiu
Ploiesteanu (cu girul Preafericitului Patriarh Teoctict), prin care solicita
ca, la modificarea legii privind accesul la propriul dosar si deconspirarea
Securitatii ca politie politica, eventuala colaborare a fetelor bisericesti cu
Securitatea sa nu fie facuta publica. Conducerea BOR mai sustinea atunci ca
textul de lege pe care-l incrimineaza este neconstitutional, "cultele
religioase fiind autonome fata de stat".
Potrivit
scrisorii, nominalizarea clericilor care au colaborat cu securitatea ar aduce o
grava atingere caracterului sacramental al preotiei, fiind si o forma vadita de
imixtiune a statului in treburile interne ale Bisericii. Citeva zile mai
tirziu, acest punct de vedere a capatat forma oficiala, Sfintul Sinod al BOR
declarindu-si printr-un comunicat opozitia fata de cercetarea dosarelor
preotilor sub aceeasi scuza, cum ca Taina Spovedaniei trebuie aparata si ca BOR
este autonoma.
Practic,
BOR nu cerea altceva decit sa faca exceptie de la legea privind deconspirarea
fostei securitati, in conditiile in care Constitutia Romaniei prevede expres ca
nimeni nu este mai presus de lege. Acest lucru s-a intimplat, desi Sfintul
Sinod a recunoscut ca unii preoti ar fi putut sa cedeze la presiunile Securitatii
inainte de 1989.
Tot in
2001, presedintele Comisiei parlamentare de control a activitatii SRI, Ion
Stan, a prezentat sefului CNSAS, Constantin Onisoru, un proiect de modificare a
acestui text de lege potrivit caruia decizia de verificare a preotilor va
reveni, exclusiv, sefilor cultelor religioase. Propunerea care a ajuns si in
Biroul permanent al Camerei Deputatilor prevedea ca nici simplii cetatenii si
nici reprezentantii mass-media nu pot solicita desecretizarea vreunui dosar
referitor la trecutul unui preot.
"NU NE-AM OPUS NICIODATA
Contactat
telefonic, purtatorul de cuvint al Patriarhiei Romane, preotul Constantin
Stoica, declara ca pozitia Bisericii Ortodoxe Romane fata de desecretizarea
dosarelor inaltilor ierarhi a fost precizata foarte clar de Sfintul Sinod inca
din 1997 si reiterata in 2001. Aceasta pozitie, dupa cum afirma acum preotul
Stoica, este de sustinere a desecretizarii dosarelor inaltilor ierarhi care au
colaborat cu Securitatea.
Preotul
Constantin Stoica sustine ca BOR a fost in 2001 victima unei manipulari de
presa: un punct de vedere destinat doar CNSAS - ca raspuns unei cereri de
verificare a tuturor preotilor din Romania - a fost facut public. Purtatorul de
cuvint al Patriarhiei Romane afirma ca, in opinia juristilor bisericii, aceasta
solicitare cerea o discriminare care aducea atingere BOR, dar si celorlalte
culte din Romania, deoarece "cerea verificarea tuturor, de la vladica la
opinca", in timp ce pentru celelalte categorii socio-profesionale legea ar
fi prevazut doar verificarea dosarelor cadrelor cu functie de conducere.
Preotul Constantin Stoica spune ca BOR s-ar fi opus atunci doar acestei
interpretari conferite legii de catre CNSAS, si nu desecretizarii dosarelor
inaltilor ierarhi ai Bisericii. Juristii Patriarhiei au cerut, dupa cum declara
acum purtatorul de cuvint, ca legea sa puna pe picior de egalitate BOR si toate
cultele cu celelalte categorii socio-profesionale vizate de lege.
CEHIA, POLONIA SAU UNGARIA N-AU TRATAT CLERICII SEPARAT
Problema
deconspirarii fostilor colaboratori ai Securitatii din rindul clericilor a
framintat si alte societati post-comuniste. Istoricul Armand Gosu sustine insa
ca, spre deosebire de Romania, in tari precum Polonia, Ungaria, Cehia sau in
alte foste state socialiste colaboratorii securitatii nu au fost tratati
diferentiat, fie ca purtau sutana, fie nu. "Din acest punct de vedere,
Romania este aproape unica pentru ca se face aceasta diferentiere. Cert este ca
bisericile din celelalte tari nu s-au opus deconspirarii preotilor", spune
Armand Gosu.
Si in
aceste state, insa, deconspirarea reprezentantilor bisericii care au colaborat
cu serviciile secrete a produs surprize, uneori de proportii. In Polonia au
fost doua cazuri rasunatoare, ale unor ierarhi sprijiniti inclusiv de Papa,
despre care s-a aflat ca erau informatori ai serviciilor secrete poloneze.
Cazurile au fost puternic mediatizate, scandalul a fost imens. Polonia a
inceput, totusi, tirziu acest proces. De abia in 1997 s-a aprobat legea de
deconspirare a fostei politii politice, s-a infiintat un Institut al Memoriei
Nationale (un fel de CNSAS), dar cu atributii mult mai largi. In cazul actelor
grave de politie politica, cazul respectiv mergea in instanta, omul putea face
puscarie.
Romania
este din acest punct de vedere apropiata cu Rusia. "In Rusia nu s-a
intimplat nimic. Singurul scandal izbucnit pe aceasta tema a fost in 1993, cind
saptaminalul 'Strict Secret>> a publicat o marturie despre Alexei al
II-lea, patriarhul Moscovei, acuzat ca ar fi lucrat pentru KGB. In citeva
saptamini scandalul s-a stins. Asta a fost tot. In Romania, chiar daca acum
pretind ca nu s-au opus niciodata, reprezentantii BOR joaca teatru pentru ca se
stie ce pozitie au avut in 2001. Asta demonstreaza ca BOR are destule secrete
pe care vrea sa le pastreze", mai spune istoricul Armand Gosu. II
BARTOLOMEU ANANIA: "ADEVARUL NE VA FACE LIBERI"
Mitropolitul Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului,
IPS Bartolomeu Anania, sustine ca este de acord cu desecretizarea dosarelor de
securitate ale preotilor. "Biserica Ortodoxa Romana a cerut acest lucru
dinaintea presedintelui Basescu.
Mai intii prin 1996 si apoi, din nou, in 2001. Iar eu ma alatur deciziei
BOR", ne-a declarat prelatul. Acesta a adaugat ca demersul i se pare
firesc si normal. "Ceea ce se va afla poate fi dat publicitatii. Adevarul
ne va face liberi", a precizat mitropolitul.
Mentionam ca IPS Bartolomeu Anania este, de asemenea, tinta unor acuzatii
privind o eventuala colaborare cu securitatea, dar nu a dorit sa discute despre
acest lucru. Totusi, in iesirile sale publice anterioare, s-a aratat de acord
cu publicarea propriului dosar de Securitate. (R. Chiruta)
Capi ai BOR, in vizor
>>
In ultimii ani, despre mai multi reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe Romane s-a
spus ca ar fi colaborat cu Securitatea. Unul dintre acestia, Nicolae Corneanu,
Episcop al Timisoarei si Caransebesului, a recunoscut chiar ca ar fi dat note
informative la fosta politie politica. Alte nume pronuntate in acest context au
fost cele ale Arhiepiscopului de Alba Iulia - Andrei Andreicut, Episcopului
Argesului si Muscelului - Constantin Calinic Argatu si Arhiepiscopului
Tomisului - Teodosie Tomitanul, cel despre care istoricul Stejarel Olaru spunea
ca a fost racolat de Securitate in 1986 si ca ar avea un dosar incomplet la CNSAS. Nu a fost scutit
de speculatii nici macar Patriarhul Teoctist, despre care se spune ca ar fi
fost chiar agent de influenta al Securitatii dar si ca in tinerete ar fi
participat la o manifestatie legionara.
Stejarel Olaru crede ca se vor clatina mai multi stilpi
ai Bisericii Ortodoxe
(fragment dintr-un interviu aparut intr-un numar anterior al ziarului nostru )
Ati declarat de curind ca Patriarhul Teoctist ar fi fost
agent de influenta. Ce inseamna acest lucru?
Afirmatia,
e adevarat, este mai veche. Daca imi aduc aminte, in urma cu un an am si scris
un material despre asta in Cotidianul. Pentru ca in acea perioada gasisem
documente care sugerau ca in anumite operatiuni ale Securitatii desfasurate
atit in tara, dar mai ales in strainatate, a fost folosit ca agent de influenta.
Securitatea avea nevoie de personalitati ale Romaniei de atunci pentru a le
folosi ca agenti de influenta, care reprezinta o categorie speciala. Adica,
exista un plan de masuri foarte concret care trebuia indeplinit prin
intermediul acestor personalitati. Vorbim de anii ’70, la sfirsitul anilor ’70.
Vreau insa sa mentionez citeva lucruri. In primul rind, agentul de influenta
poate fi in mod constient agent de influenta sau poate fi exploatat in orb de
catre Securitate. Mai trebuie sa retinem ca dosarele care au venit pina acum o
jumatate de an la CNSAS
erau incomplete. Este foarte posibil ca in ultima perioada de timp sa fi venit
si alte dosare ale prelatilor, inclusiv ale lui Teoctist, si din care sa aflam
lucruri mai grave.
S-ar putea ca si dosarele prelatilor sa intre in vizorul
CNSAS, dupa cele ale politicienilor, liderilor de opinie etc.? Legea permite
acest lucru, nu?
Legea
spune ca da, insa nu sesizez acum vointa politica pentru ca aceste dosare sa
fie facute publice.
NICOLAE CORNEANU, PLATIT PENTRU NOTELE INFORMATIVE
Sa raminem la prelati. Mitropolitul Corneanu a recunoscut
printre primii ca a colaborat cu Securitatea, dar in virtutea functiei pe care
o avea. Au aparut apoi zvonuri ca lucrurile n-ar fi stat chiar asa. Cunoasteti
amanunte despre acest caz?
Daca
mitropolitul Corneanu a facut o astfel de afirmatie pot sa va spun cu
exactitate ca este falsa. Corneanu a fost recrutat ca informator si a avut o
activitate intensa in acest sens timp de decenii. Notele informative semnate de
Corneanu erau date dupa ce acesta participa la inmormintari, nunti sau
botezuri. Erau foarte precise si nenumarati oameni au avut de suferit. De
altfel, Corneanu a facut aceste lucruri nu doar din motive pe care securistii
le invocau adesea, si anume dragostea fata de tara, ci si din interes material.
Pentru ca in dosarul de informator al lui Nicolae Corneanu exista o lista
intreaga cu sumele pe care acesta le-a primit in urma notelor informative si
avantajele pe care le-a avut. Bineinteles ca si cariera in cadrul bisericii a
fost favorizata si de faptul ca era colaborator al Securitatii.
Mai exista si alti prelati care au colaborat cu
Securitatea?
Bineinteles
ca exista. Si au mai si aparut in presa ultimilor ani. Teodosie Snagoveanu,
care a fost racolat ca informator prin 1986-1987 si care are un dosar incomplet
la CNSAS , de
care se si prevaleaza, spunind ca el chiar si dupa ce a semnat angajamentul a
refuzat sa colaboreze.
preluare de pe sursa:
