Se afișează postările cu eticheta clarvazatori. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta clarvazatori. Afișați toate postările

8 martie 2013

Misterele unui mare clarvăzător – WOLF MESSING


Wolf Messing a fost una dintre cele mai enigmatice personalităţi ale
secolului XX. El a prezis cu exactitate moartea lui Hitler, înfrângerea
Germaniei naziste şi victoria URSS-ului în cel 
de-al doilea război mondial. Previziunile sale uluitoare au creat în jurul lui o aur mistică, care înspăimânta şi totodată fascina. Prin puterea sa fenomenală de sugestie şi control al minţii, el a reuşit să scape de lagărele morţii hitleriste şi de gulagurile sovietice. Deşi capacităţile sale uimitoare au fost studiate de savanţi din întreaga lume, Wolf Messing a rămas o enigmă, un om-legendă, cunoscut astăzi ca cel mai renumit hipnotizator şi cel mai bun telepat din istoria omenirii. Toate documentele care i-au aparţinut se află astăzi în arhiva FSB şi poate că într-o bună zi vor fi desecretizate.
Povestea începe în septembrie 1899, în Polonia, în oraşul Góra Kalwaria,
care la vremea aceea făcea parte din Imperiul Rus. În familia
negustorului evreu Messing se născu un băieţel ce de la prima vedere le
păru tuturor foarte ciudat: cu ochii mari, de culoarea tăciunelui, cu
părul negru, neobişnuit de des pentru un nou-născut. Tocmai de aceea
primi numele de Wolf, cuvânt care în limba germană înseamnă “lup”. La
vârsta de patru ani, băieţelul a început să sufere de som­nambu­lism, o
tulburare neurologică care atunci se considera ca fiind provocată de
fazele lunii. Fusese adesea surprins de familie stând în somn la
fereastră şi privind luna. Într-o bună zi, le povesti părinţilor că
astrul ceresc este locuit de nişte fiinţe stranii care îi vorbesc.
“Mi-au spus că eu nu sunt ca toţi ceilalţi. Că în mine este ascunsă o
putere incredibilă şi că ei toţi, locuitorii cerului, mă vor ajuta să o
scot la iveală”. Auzind grozăviile pe care le îndrugă băiatul, tatăl lui
Wolf s-a gândit că cea mai bună soluţie este să îl dea la şcoala
religioasă.
Misterele unui mare clarvăzător - WOLF MESSING
Wolf Messing în anii tinereţii
De boala noctambulismului, Wolf a fost vindecat printr-un leac simplu, băbesc. Părinţii i-au aşezat lângă pat un lighean cu apă, astfel încât, atunci când se ridica, trebuia să păşească în apa rece care-l trezea pe dată. Încă din primii ani de şcoală, Wolf dovedi că are o memorie excepţională, învăţând cu rapiditate texte complexe din Talmud. Întreaga familie îl vedea deja ca pe un viitor rabin. Însă învăţătura religioasă nu era deloc pe placul copilului şi, într-o bună zi, se hotărî să fugă de la seminar.
Având în buzunar doar câteva monede, Wolf se îndreptă către staţia de cale ferată şi se urcă în primul tren care-i ieşi în cale. Nu voia decât să doarmă puţin după drumul lung şi obositor pe care-l parcursese până
la gară. Se ascunse sub o banchetă şi adormi pe dată. Acesta a fost
momentul decisiv care i-a marcat întreaga existenţă. Aici, în vagonul
trenului ce se îndrepta către Berlin, i-a fost dat lui Wolf să descopere
pentru pri­ma dată puterea sa incredibilă de sugestie, capacitatea de a
in­duce anumite gânduri oame­nilor. Con­trolorul de bilete îl văzu
ghemuit sub banchetă şi îi ceru biletul. Speriat, băiatul se uită în
jurul său şi, zărind o hârtie aruncată pe jos, i-o întinse controlorului
spunând în gând: “Acesta e biletul meu!”. Conductorul luă hârtiuţa, o
suci între palme, o compostă şi i-o înapoie ca pe un adevărat bilet: “Ce
cauţi sub banchetă dacă ai tichet? Sunt locuri destule. În două ore vom
fi la Berlin!”.






Aşa ajunse Wolf în capitala Germaniei, singur şi fără nici un ajutor de nicăieri. Urmară zile grele, de foame cum­plită.  Singura modalitate de a scoate câţiva bănuţi era să văcsuiască pantofii
trecătorilor, însă câştigul era atât de mic, încât Wolf era mereu lihnit
de foame. Până în­tr-o zi, când trupul său firav cedă şi puştiul se
prăbuşi pe caldarâm. Găsit de poliţai şi considerat mort, este dus la
morgă. După trei zile, din întâmplare, un student descoperă că băiatului
încă îi bate inima. Readus în simţiri, începu să strige: “De ce să mă
duceţi la poliţie sau la casa de copii?”. Profesorul Abel, un renumit
neurolog care fusese chemat de urgenţă pentru a vedea ciudatul caz, îl
privi năucit şi îl întrebă: “De ce ai spus asta?”. “Pentru că asta aţi
gândit chiar acum câteva minute”, replică băiatul. După câteva zile,
profesorul Abel constată cu şi mai multă uluire că Wolf, în ciuda
fap­tului că suferise de o anemie foarte pu­ter­nică, era capabil să-şi
regenereze singur organis­mul, prin proprie voinţă. Neu­rologul ger­man a
realizat rapid că băiatul deţine capa­cităţi extrasenzoriale
fantastice. Şi astfel, Wolf a ajuns să fie cunoscut în spital sub numele
de “copilul minune”


Tânărul Wolf, în vârstă de 16 ani, s-a angajat la circul de stat din
Berlin, unde avea pro­priul său număr de iluzionism. În prima parte a
reprezentaţiei, Wolf uluia spectatorii mergând desculţ pe săbii şi
înfigându-şi ace în trup, fără ca măcar o picătură de sânge să-i curgă.
Iar în a doua parte, realiza de­monstraţii de hipnoză şi telepatie:
citea gân­durile celor aflaţi în sală, “şterpelea” din buzunarele
spectatorilor diverse obiec­te, fără să părăsească scena, sau transmitea
la nivel mental di­ver­se comenzi subiecţilor. “Nu este vorba despre
citirea gândurilor ci, mai corect spus, citirea muşchilor. Când un om se
gândeşte intens la ceva anume, celulele ner­voase din creier transmit
impulsuri către toţi muşchii din organism. Această acţiune nu este
vizibilă ochiului neiniţiat, eu însă o captez imediat şi o preiau sub
con­trol. Şi astfel, transmit cu uşurinţă subiectului co­menzi la nivel
subconştient, fără să avem un contact direct”, explica câţiva ani mai
târziu Wolf Messing. 
Curând, faima lui s-a răspândit în întreaga Europă, şi însuşi Albert
Einstein îşi exprimă dorinţa arzătoare de a-l cunoaşte pe tânărul
medium. Aflând că este în turneu în Austria, celebrul fizician îl invită
pe Messing în vizită. În casa acestuia, Wolf îl întâlneşte şi pe
Sigmund Freud, marele neuropsihiatru care, de îndată, îi propune să
realizeze împreună un experiment. Prin telepatie, Freud îi sugerează
tânărului Wolf să se ducă în cealaltă cameră, să aducă de pe birou o
vioară, să i-o înmâneze fizicianului şi, la nivel mental, să-i transmită
acestuia rugămintea de a le inter­preta o bucată muzicală. Wolf a
trecut cu succes testul psihiatrului care, încântat peste măsură, îi
propune un al doilea experiment. De data aceasta, Messing trebuia să ia
de pe masa de toaletă o pensetă şi să-i smulgă fizi­cianului trei fire
de păr din faimoasa mustaţă luxu­riantă. Uşor stânjenit, Wolf a luat cu
două degete pen­se­ta, s-a îndreptat către savant şi, scuzându-se, i-a
ex­plicat ce este obligat să facă. Einstein a zâmbit şi a acceptat
jocul.
Astfel s-a ales tânărul Messing cu doi prieteni ce­lebri în
întreaga lume. Se pare că tânărul telepat a locuit timp de câteva luni
în casa lui Freud, unde părintele psihanalizei l-a ajutat să îşi
lărgească şi mai mult orizonturile, instruindu-l în domeniul hipnozei şi
auto-hipnozei.



În 1937, în timpul unei reprezentaţii din Varşovia, Messing a îndrăznit
să rostească o predicţie care avea să îi schimbe traiectoria vieţii şi a
strălucitei sale carie­re. În faţa a mii de oameni, a prezis data
exactă a morţii lui Adolf Hitler, pe atunci cancelar al Germa­niei, care
deja pregătea politica de declanşare a celui de-al doilea război
mondial. A doua zi, toate marile coti­diene poloneze titrau cu litere
mari pe prima pagină “Un prooroc evreu prevesteşte data de 30 aprilie
1945 ca fiind ziua morţii lui Hitler!”. Fireşte că aceas­tă ştire a
ajuns de îndată la urechile conducă­torului nazist şi Führer-ul a oferit
o recompensă de 200 de mii de mărci, o sumă fabuloasă, celui care îi va
aduce “ca­pul” profetului.
Când trupele germane au invadat Polonia, împo­tri­va lui Wolf Messing
s-a declanşat o adevărată vână­toare. Conştientizând pericolul, vestitul
medium s-a ascuns luni în şir în beciul casei unui negustor din
Varşovia, până într-o zi, când inevitabilul s-a produs. Messing a fost
descoperit, arestat şi bătut cu cruzime, până şi-a pierdut cunoştinţa.
Revenindu-şi în simţiri abia în celula întunecoasă din subsolul
Ministerului de Interne din Varşovia, Messing şi-a adunat toate forţele
şi, prin puterea minţii, a transmis gardienilor aflaţi dincolo de
zidurile reci ale carcerei în care fusese aruncat, ca toţi să se adune
acolo. Întâi au sosit gardienii şi, după câteva minute, în fugă, a venit
chiar ofiţerul de serviciu. Lui Messing nu i-a mai rămas nimic de făcut
decât să treacă pe lângă ei fără pro­ble­me, să zăvorască uşa grea de
fier şi să părăsească clă­direa.








Cei care reuşeau să scape fugeau peste graniţă, cu pre­cădere în Uniunea
Sovietică, în speranţa unei vieţi mai tihnite. Astfel, deşi ideea nu îl
încânta, Messing decide că noua sa destinaţie trebuie să fie imensa
ţară de la răsărit. Deşi nu vorbea limba rusă şi nu cunoştea pe nimeni,
Wolf Messing este primit în trupa unor artişti care ofereau
re­pre­zentaţii în regiunea Brest, din sud-vestul Belaru­siei. Şi iată
că, încă o dată, darul său unic, neobişnuit, avea să îi salveze viaţa.
În timpul unui spectacol oferit în Minsk, pe sce­nă, lângă Messing,
şi-au făcut apa­riţia câţiva agenţi NKVD (poliţia secretă sovietică)
care, cerându-şi scuze publi­cu­lui, l-au “săl­tat” pe telepat. A fost
dus direct în faţa te­ri­bilului Sta­lin, care deja auzise despre
puterile feno­menale ale clar­vă­zătorului. Pentru a-i verifica
capa­cităţile, Stalin i-a ordonat să pătrundă în trezoreria de stat şi
să obţină o sumă uriaşă, o sută de mii de ruble, fără niciun document la
mână, ajutându-se doar de puterea minţii. Chiar sub ochii agenţilor
secreţi, Messing a intrat în clădirea Băncii Centrale, s-a îndrep­tat
către casierie şi, întinzându-i funcţio­narului o simplă pagină goală
dintr-un caiet dictando, şi-a deschis servieta în aşteptarea
bancnotelor. Casierul a cerce­tat simpla bu­cată de hârtie, apoi a
deschis seiful şi a nu­mă­rat o sută de mii de ruble. Pentru telepat,
experimentul s-a dovedit a fi floare la ure­che.
Deşi în Rusia, în
acea perioadă, hip­no­za, telepatia sau alte asemenea “trucuri
ilu­zioniste” erau considerate şarla­tanii şi, ca atare, complet
interzise, Stalin i-a permis lui Wolf Messing să ofere reprezentaţii pe
întreg teritoriul Uniunii Sovietice.
În 1943, în timpul unui
spectacol sus­ţinut în No­vosibirsk, Messing a fost întrebat când se va
sfârşi războiul. Fără să stea pe gânduri, clarvă­ză­torul a răspuns cu
voce gravă: “Văd tancuri cu însem­nele Armatei Roşii defilând pe
străzile Ber­linului. 8 mai 1945″.


Misterele unui mare clarvăzător - WOLF MESSING
Psiholoaga Olga Migunova
Testamentul lui Messing
Singura persoană pe care Messing a acceptat-o în preajma sa şi căreia i-a
dezvăluit o parte din tehnicile experimentelor sale psihologice este
Olga Migunova, astăzi preşedinta Academiei de Hipnoză de la Mos­cova,
psihoterapeut şi doctor în ştiinţe neuropsi­ho­lo­gice. Cu celebrul
telepat, Olga Migunova s-a întâlnit în 1966, în oraşul Gelendjik din
regiunea Krasnodar. “Aveam 17 ani, venisem împreună cu mama să asis­tăm
la una dintre conferinţele profesorului Messing. Îmi amintesc perfect
acea zi, de parcă ar fi fost ieri. Sala era arhiplină. Pe scenă, în
aplauzele a sute de oameni, a apărut Wolf Messing. S-a oprit pentru
câ­teva clipe şi s-a uitat în sală, căutând parcă pe cineva. S-a
îndreptat direct către rândul unde stăteam şi s-a oprit în dreptul
mamei. S-a aplecat şi i-a spus: «Vă rog să o scoateţi pe fiica
dumneavoastră din sală. Ol­ga îmi perturbă experimentele. Aşteptaţi-mă
după re­prezentaţie». Ardeam de nerăbdare să îl urmăresc pe acel
personaj fascinant, dar m-am supus voinţei lui şi am ieşit din sală
plângând. Biata mama nu ştia cum să mă împace. Dar nu am ple­cat acasă
şi, după două ore, profesorul Messing a venit la noi şi i-a spus mamei:
«Olga trebuie să meargă cu mine la Moscova. Locul ei este ală­turi de
mine, pe scenă. Fiica dumneavoastră deţine capa­ci­tăţi fenomenale»”.
Astfel
a ajuns Olga asis­ten­ta şi eleva lui Wolf Mes­sing. Şi, într-o bună
zi, ma­estrul i-a destăinuit un secret: starea letargică în care că­zuse
în copilărie fusese pri­ma sa călătorie în lumea de dincolo. Se pare că
Wolf Messing trecuse de zeci de ori pragul lumii celor fără viaţă, în
încercarea de a desluşi taina morţii. “Păstrez cu sfinţenie până astăzi
aceas­tă hârtie pe care pro­fe­sorul mi-a înmânat-o într-o zi”,
povesteşte Olga Migu­no­va. “Am în­văţat pe de rost toate liniile şi
formele ciu­date care au fost desenate de mâna maestrului. Când mi-a dat
hârtia avea o strălucire caldă în ochi. Am ştiut că este un mesaj
important, dar nu am reuşit nici până astăzi să îl descifrez. Cred că
este un mesaj codat des­pre faptul că omul poate exista în am­bele
dimen­siuni: a vieţii şi a morţii”. În ultimii ani ai vieţii, Wolf Messing s-a închis tot mai mult în el. Reprezentaţiile erau tot mai spo­radice şi mai scurte.
Misterele unui mare clarvăzător - WOLF MESSING
Mormântul lui Messing şi al soţiei sale Aida
 Decesul
soţiei sale, Aida, alături de care tră­ise zeci de ani, l-a dărâmat
com­plet. Îl chi­nuia cumplit ideea că el, Wolf Messing, cel care
ajutase mii de oameni, deşi prevăzuse cu exac­ti­tate ziua şi ora morţii
iubitei sale soţii, cu toate abilităţile sale feno­menale, nu fusese
capabil să o sal­veze. “Omul nu ar trebui să îşi afle ni­cio­dată
viitorul. O asemenea cu­noaştere i-ar putea fi fatală”, spusese cândva
celebrul tele­pat.
Wolf Messing a murit în ziua de 8 noiembrie 1974.
Cu două zile mai devreme, bolnav fiind şi urmând să fie operat, înainte
de a pleca la spital, s-a oprit în dreptul portretului său de pe birou
şi a spus: “Ei, gata Wolf, povestea s-a sfârşit! De acum nu te mai
în­torci!”.
Un om sufletist, un copil, un tânăr, apoi un bărbat, care se numea pe el însuşi obişnuit, dar talentat. El a suferit mai mult ca un om obişnuit, doar pentru că trăia evenimentele de două ori, şi doar pentru că ştia
tot ce gândeau ceilalti despre el. A trăit sub propriul său îndemn, încă
de mic:
”Când am inteles ce pot să fac, mi-am promis în fata lui Dumnezeu ca voi încerca să nu fac rău nici măcar unui om.” 
Un îndemn extraordinar pentru un om cu astfel de puteri. A fost o personalitate marcantă în istoria omenirii şi pentru contribuţia sa pozitivă merită să-i oferim cel putin imaginar, recunoştintă şi câteva flori…

preluare de pe sursa
http://blogosfera.piatza.net/misterele-unui-mare-clarvazator-wolf-messing/

28 noiembrie 2011

Creierul uman, un releu interdimensional

Suntem fiinţe raţionale înzestrate cu chakre, glande, fluide vitale, cu suflet şi minte.
Această alcătuire ne permite să fim pe planeta pe care trăim specia dominatoare din multe puncte de vedere, deşi trebuie să recunoaştem că în faţa urgiilor naturii încă nu dispunem de soluţii eficiente.
Cu toate acestea beneficiem de raţiune şi logică pentru a cerceta atât mediul înconjurător, cât şi pe noi înşine.
Maeştrii spirituali din vechime ne-au lăsat moştenire o serie întreagă de cunoştiinţe necesare procesului nostru de dezvoltare ca specie trăitoare pe o minunată planetă amenajată cândva de o supercivilizaţie care a colonizat întreaga Cale Lactee.
Faptul că suntem lăsaţi să evoluăm prin propriile noastre capacităţi, pe care trebuie să ni le descoperim pas cu pas, reprezintă o şansă acordată speciei noastre pentru a reuşi să ne completăm rezervorul conştiinţei şi astfel să evoluăm către un stadiu elevat de existenţă.
Din acest motiv principal fondul genetic şi spiritual al speciei noastre conţine structuri energetice şi psihoinformaţionale care pot fi folosite, odată ce sunt descoperite, pentru dezvoltarea gradată a fiinţei personale.
Vorbim aici de evoluţia fiecărui individ uman care înţelege acest proces al extinderii propriilor structuri pornind de la planul fizic şi până la cel spiritual.
Ştim că avem 7 chakre considerate principale, deşi Sahasrara poziţionată în creştet face parte dintre Chakrele Superioare.
În interiorul capului avem 6 Chakre Superioare care delimitează clar zone de activitate psihoinformaţională – adică informaţia psihică/sufletească interioară care circulă în fiinţa noastră – ce coordonează nu numai funcţiile cerebrale cum ar fi scrisul, cititul sau percepţia vizuală, ci şi percepţiile care trec de nivelul fizic tridimensional.
Creierul nostru este asemenea unui jeleu încărcat electromagnetic, şi el vehiculează în interiorul său fluide energetice care preiau substanţele biochimice şi semnalele lor bioelectrice şi le transpun în fluxuri de energii subtile care iau calea spaţiului interdimensional, prin intermediul dublurii eterice a creierului.
În partea subtilă a creierului există membrane eterice care în literatura esoterică şi iniţiatică sunt numite Porţile Tainice, Portaluri sau Praguri aceste membrane servind de separare şi schimb de energii psihomentale între planul tridimensional şi planurile dimensiunilor superioare.
Unii cursanţi yoga din Europa sau America de Nord riscă să mediteze asupra acestor Porţi fără îndrumarea profesorului, astfel expunându-se unor pericole grave, unele membrane rupându-se datorită faptului că este forţată evoluţia conştiinţei atunci când nivelul spiritual personal nu este unul adecvat.
Altfel spus, mulţi îşi doresc puteri paranormale fără a avea nivelul spiritual necesar pentru aşa ceva.
Ştiinţa modernă a reuşit să descopere după anul 2000 încoace ceea ce Ştiinţa Iniţiatică deţinea, ca informaţie, de mii de ani, şi anume că omul dispune de o formidabilă maşinărie vie aşa cum este considerat creierul.
Studiat în laboratoare cu multă minuţiozitate, creierul uman s-a dovedit a fi un organism alimentat de oxigen şi de fluxuri de energii subtile dovedite că există cu ajutorul aparaturii de analiză spectrometrică.
Dacă vă amintiţi şi dacă aţi văzut vreodată în vreun documentar la televizor, există anumite arii cerebrale active situate undeva în partea de mijloc-centrală a creierului, ceea ce dovedeşte faptul că acea zonă manifestă cea mai intensă activitate.
Culoarea specifică acestor zone indicate de aparatura de analiză este roşie cu margini galbene, în rest creierul are culoarea albastră, indice al non activităţii intense.
Adăugând la aceste dovezi ştiinţifice realitatea că ne folosim doar maxim 15% din procentul de 100% al creierului, acest 15% fiind indicat de către zona culorii roşie, înţelegem că restul de 85% arătat de către culoarea albastră reprezintă potenţialul în aşteptare al creierului.
Acest potenţial urmează să se dezvolte în viitorul apropiat al speciei noastre, în funcţie de complexitatea factorilor din mediul ambiant şi energetic.
Au existat cazuri de persoane paranormale studiate care, la nivel cerebral li s-au identificat şi alte zone mai mici de culoare roşie, de jur împrejurul zonei roşii despre care am explicat anterior.
Studiile au demonstrat că aceste zone suplimentare de culoare roşie erau câteva procente peste cele 15 şi erau responsabile de capacităţile paranormale manifestate de acele persoane.
Însă trebuie reţinut faptul că aceste zone suplimentare se dezvoltă treptat la indivizii respectivi care lucrează la îmbunătăţirea propriului nivel spiritual, astfel încât ariile de culoare roşie se pot extinde de-a lungul anilor până la maxim 35% din capacitatea cerebrală.
Cu alte cuvinte, restul de zone albastre ale creierului, care stau în aşteptare, sunt practic zone care fac conexiunile psihoenergetice cu dimensiunile superioare.
În acest fel se explică acele capacităţi vizionare ale clarvăzătorilor.
Dar lucrurile nu se opresc aici, pentru că putem realiza conexiuni nu numai cu planurile subtile de pe planeta noastră, respectiv cu lumile paralele de lângă noi, ci şi cu lumi din dimensiuni superioare, cum ar fi lumile angelice, planurile subtile pe care există spiritele Maeştrilor Înălţaţi sau chiar putem merge până aproape de dimensiunea a 10-a, unde se află Conştiinţele Universului.
Dar despre acestea şi contactul cu dimensiunile superioare, citiţi în numerele viitoare ale revistei…
preluare de pe sursa: http://www.revistacosmos.ro/creierul-uman-un-releu-interdimensional/

8 octombrie 2011

Creierul uman, un releu interdimensional


Suntem fiinţe raţionale înzestrate cu chakre, glande, fluide vitale, cu suflet şi minte.
Această alcătuire ne permite să fim pe planeta pe care trăim specia dominatoare din multe puncte de vedere, deşi trebuie să recunoaştem că în faţa urgiilor naturii încă nu dispunem de soluţii efici-ente. Cu toate acestea beneficiem de raţiune şi logică pentru a cerceta atât mediul înconjurător, cât şi pe noi înşine.
Maeştrii spirituali din vechime ne-au lăsat moştenire o serie întreagă de cunoştiinţe necesare pro-cesului nostru de dezvoltare ca specie trăitoare pe o minunată planetă amenajată cândva de o supercivilizaţie care a colonizat întreaga Cale Lactee. Faptul că suntem lăsaţi să evoluăm prin propriile noastre capacităţi, pe care trebuie să ni le descoperim pas cu pas, reprezintă o şansă acordată speciei noastre pentru a reuşi să ne completăm rezervorul conştiinţei şi astfel să evoluăm către un stadiu elevat de existenţă.
Din acest motiv principal fondul genetic şi spiritual al speciei noastre conţine structuri energetice şi psihoinformaţionale care pot fi folosite, odată ce sunt descoperite, pentru dezvoltarea gradată a fiinţei personale. Vorbim aici de evoluţia fiecărui individ uman care înţelege acest proces al extin-derii propriilor structuri pornind de la planul fizic şi până la cel spiritual.
Ştim că avem 7 chakre considerate principale, deşi Sahasrara poziţionată în creştet face parte din-tre Chakrele Superioare. În interiorul capului avem 6 Chakre Superioare care delimitează clar zone de activitate psihoinformaţională – adică informaţia psihică/sufletească interioară care circulă în fiinţa noastră – ce coordonează nu numai funcţiile cerebrale cum ar fi scrisul, cititul sau percep-ţia vizuală, ci şi percepţiile care trec de nivelul fizic tridimensional.
Creierul nostru este asemenea unui jeleu încărcat electromagnetic, şi el vehiculează în interiorul său fluide energetice care preiau substanţele biochimice şi semnalele lor bioelectrice şi le transpun în fluxuri de energii subtile care iau calea spaţiului interdimensional, prin intermediul dublurii eteri-ce a creierului. În partea subtilă a creierului există membrane eterice care în literatura esoterică şi iniţiatică sunt numite Porţile Tainice, Portaluri sau Praguri aceste membrane servind de separare şi schimb de energii psihomentale între planul tridimensional şi planurile dimensiunilor superioare.
Unii cursanţi yoga din Europa sau America de Nord riscă să mediteze asupra acestor Porţi fără îndrumarea profesorului, astfel expunându-se unor pericole grave, unele membrane rupându-se datorită faptului că este forţată evoluţia conştiinţei atunci când nivelul spiritual personal nu este unul adecvat. Altfel spus, mulţi îşi doresc puteri paranormale fără a avea nivelul spiritual necesar pentru aşa ceva.
Ştiinţa modernă a reuşit să descopere după anul 2000 încoace ceea ce Ştiinţa Iniţiatică deţinea, ca informaţie, de mii de ani, şi anume că omul dispune de o formidabilă maşinărie vie aşa cum este considerat creierul. Studiat în laboratoare cu multă minuţiozitate, creierul uman s-a dovedit a fi un organism alimentat de oxigen şi de fluxuri de energii subtile dovedite că există cu ajutorul apara-turii de analiză spectrometrică.
Dacă vă amintiţi şi dacă aţi văzut vreodată în vreun documentar la televizor, există anumite arii cerebrale active situate undeva în partea de mijloc-centrală a creierului, ceea ce dovedeşte faptul că acea zonă manifestă cea mai intensă activitate. Culoarea specifică acestor zone indicate de apa-ratura de analiză este roşie cu margini galbene, în rest creierul are culoarea albastră, indice al non activităţii intense.
Adăugând la aceste dovezi ştiinţifice realitatea că ne folosim doar maxim 15% din procentul de 100 % al creierului, acest 15% fiind indicat de către zona culorii roşie, înţelegem că restul de 85% arătat de către culoarea albastră reprezintă potenţialul în aşteptare al creierului. Acest potenţial urmează să se dezvolte în viitorul apropiat al speciei noastre, în funcţie de complexitatea factorilor din mediul ambiant şi energetic. Au existat cazuri de persoane paranormale studiate care, la nivel cerebral li s-au identificat şi alte zone mai mici de culoare roşie, de jur împrejurul zonei roşii despre care am explicat anterior.
Studiile au demonstrat că aceste zone suplimentare de culoare roşie erau câteva procente peste cele 15 şi erau responsabile de capacităţile paranormale manifestate de acele persoane. Însă tre-buie reţinut faptul că aceste zone suplimentare se dezvoltă treptat la indivizii respectivi care lu-crează la îmbunătăţirea propriului nivel spiritual, astfel încât ariile de culoare roşie se pot extinde de-a lungul anilor până la maxim 35% din capacitatea cerebrală.
Cu alte cuvinte, restul de zone albastre ale creierului, care stau în aşteptare, sunt practic zone care fac conexiunile psihoenergetice cu dimensiunile superioare.
În acest fel se explică acele capacităţi vizionare ale clarvăzătorilor. Dar lucrurile nu se opresc aici, pentru că putem realiza conexiuni nu numai cu planurile subtile de pe planeta noastră, respectiv cu lumile paralele de lângă noi, ci şi cu lumi din dimensiuni superioare, cum ar fi lumile angelice, pla-nurile subtile pe care există spiritele Maeştrilor Înălţaţi sau chiar putem merge până aproape de dimensiunea a 10-a, unde se află Conştiinţele Universului. Dar despre acestea şi contactul cu di-mensiunile superioare, citiţi în numerele viitoare ale revistei…

preluare de pe sursa: http://www.revistacosmos.ro/creierul-uman-un-releu-interdimensional/