Traditii, superstitii si obiceiuri romanesti de Boboteaza

'Sfintirea mare a apei" se poate face doar in ziua de 6 ianuarie.  Doar sfintita in aceasta zi de catre preot, in cadrul unui ceremonial  religios, apa capata proprietati cu adevarat miraculoase si vindecatoare. Agheasma nu se strica, ci  ramane proaspata si "vie" pe tot parcursul anului, este vindecatoare de orice boala, alunga spiritele rele, purifica si curata sufletul. 

Boboteaza, celebrata in ziua de 6 ianuarie, este sarbatoarea care  incheie ciclul sarbatorilor de iarna, prece-
dand sarbatoarea Craciunului  ca importanta. Ea semnifica botezul lui Iisus Hristos in apa Iordanului  si este sarbatoarea careia ii sunt asociate o serie de obiceiuri, datini  si traditii stravechi, religioase si pagane, frumoase prin ineditul  lor. In articolul de astazi iti prezentam cateva dintre traditiile si  superstitiile romanesti legate de Boboteaza, dar si de ziua Sfantului  Ioan, celebrata pe 7 ianuarie.

Apa reprezinta un element ce prezinta o simbolistica deosebita in ansamblul acestei sarbatori.  “Sfintirea mare a apei” se poate face doar in ziua de 6 ianuarie. Doar sfintita in aceasta zi de catre preot, in cadrul unui ceremonial  religios, apa capata proprietati cu adevarat miraculoase si vindecatoare.  Agheasma nu se strica, ci  ramane proaspata si “vie” pe tot parcursul anului,  este “leac” de orice  boala, alunga spiritele rele, purifica si curata sufletul.
De asemenea,  agheasma se bea cu inima curata si credinta, pe nemancate, in zilele in  care se posteste sau e sarbatoare, “la nevoie’ sau in vreme de necaz  si suferinta. Inainte de Boboteaza, preotul umbla din casa in casa  binecuvantand oamenii si sfintind cu agheasma locuintele. Apa sfanta are  si rolul de purificare a spatiu-
lui, de inlaturare a duhurilor rele din  locuinte si gospodarii. In plus, se spune ca este pacat mare sa arunci  sau sa versi voluntar agheasma, dar si sa o bei dupa ce ai mancat.

Pentru multi, ajunul Bobotezei reprezinta un prilej de descifrare a  destinului in iubire. Fetele tinere care vor sa isi viseze ursitul  trebuie sa “fure” sau sa ceara preotului un firicel de busuioc sfintit.  Busuiocul este un element vegetativ investit cu puteri speciale, una  dintre plantele cele mai intrebuintate in descantecele de dragoste si  cele de maritis. Fata care posteste, se roaga cu credinta si asaza acest  busuioc sub perna in ajunul
Bobotezei are sanse mari sa isi viseze  alesul in aceasta noapte.

Un alt obicei legat de maritisul fetelor tinere este cel al  consumarii unei turte de faina sarate inainte de culcare (daca visezi ca  un barbat iti va aduce apa pentru a-ti potoli setea, acel barbat este  ursitul tau), al innodarii pe degetul inelar al unui fir de lana rosu  sau al punerii sub perne al unei verighete imprumutate. Totodata, daca  te impiedici si cazi pe gheata in ziua de Boboteaza este semn sigur ca  te vei casatori in acel an. In anumite parti ale tarii, in ziua de  Boboteaza se practica si ritualul lumanilor. Intr-o farfurie cu apa se  lasa sa pluteasca doua lumanari, una reprezentand fata si cealalta  baiatul pe care iti place. In cazul in care lumanarile sunt atrase una  spre cealalta si se intalnesc, fata isi va uni destinul cu cel al  barbatului iubit.Este poate o datina pe care mai putini o respecta, insa ajunul  Bobotezei trebuie “tinut” cu post, urmand ca in ziua de Boboteaza sa se  serveasca in mod traditional piftie, grau fiert si vin rosu. In anumite  zone ale tarii, femeile
pregatesc piftie pentru ca obrazul sa le fie la  fel de proaspat si imbietor ca piftia.

Pe meleagurile bucovinene, de Boboteaza se merge cu colindul si se  aprinde “focul de Boboteaza”. Cand flacarile isi pierd din intensitate, iar focul mocneste mai potolit, tinerii se veselesc in jurul lui si sar  peste flacari pentru a se purifica si a scapa de pacate.  Flacaii  trebuie sa stie ca fetele tinere pot fi petite pana in ziua de  Boboteaza. De asemenea, in popor se crede ca lupii pot ataca oamenii  doar pana in Boboteaza. In satele din Brasov, s-a pastrat  obiceiul de  a  merge cu “zauritul" ( un fel de colind) de Sfantul Ion, pe 7 ianuarie,  la acele persoane ce poarta acest nume sfant.

In anumite zone ale tarii, in asezarile intemeiate pe malul unei  apei, in cadrul unei slujbe, preotul arunca o cruce de lemn in apele  inghetate. Tinerii mai temerari se avanta in apele ca gheata pentru a  scoate crucea din apa. Se spune ca cel care gaseste primul crucea si o  va aduce la suprafata va avea parte de un an rodnic si norocos, iar  gestul sau nu va fi trecut cu vederea de Dumnezeu in ziua Judecatii de  Apoi. De asemenea, in popor se crede ca momentul aruncarii crucii in apa  este echivalent cu izgonirea dracilor din ape si fuga lor rusinoasa, cu  coada intre picioare, de-a lungul campiilor.
A spala in aceasta zi este considerat a fi un pacat mare. Daca speli  in aceasta zi, se crede ca dai drumul “necuratilor” sa intre in apa sau  ca “spurci” apa. Totodata, nu se da nimic cu imprumut in aceasta zi. Sub  nicio forma nu trebuie sa imprumuti jaratic sau foc din soba indiferent  de cat de apropiata iti este persoana care iti cere. In plus, in popor,  se crede ca apele raman sfintite pana intr-un interval de 2-6  saptamani.

Boboteaza este o sarbatoare insotita in mod traditional de ger si  vant, considerate ca aducatoare de belsug in bucate. Odata cu ziua  Sfantului Ion insa, cand sfantul Ioana “boteaza gerul”, gerul incepe si  se mai inmoaie. De asemenea, promoroaca din Ajunul Bobotezii este  perceput drept un semn al rodniciei pomului respectiv, dar si al anului  care tocmai a inceput.