Despre McDonnalds si “hrana sanatoasa” cu care isi imbolnaveste clientii

Protest in SUA: Sute de specialisti in nutritie, sanatate, medici si reprezentantii mai multor ONG-uri din Statele Unite au trimis grupului McDonald’s o scrisoare deschisa in care cer retragerea mascotei Ronald McDonald, pe motiv ca acesta ademeneste copiii sa consume hrana de tip fast food. Ei vor ca Ronald McDonald sa fie retras dupa mai bine de 40 de ani de “existenta”, scrie The Independent. 

Scrisoarea deschisa este semnata in total de 550 de specialisti in sanatate si nutritie, medici si reprezentanti ai unor ONG-uri si a fost publicata in mai multe ziare importante de pe intreg teritoriul Statelor Unite.

“Dorim sa protejam sanatatea copiilor nostri si sa prevenim imbolnavirile printr-o educatie publica buna. Dar eforturile noastre nu pot fi complete atata timp cat se investesc milioane de dolari in strategii de marketing care ii vizeaza direct pe copii. Publicitatea este sufletul modelului de afacere McDonald’s”, se arata in document.

Reprezentantii grupului McDonald’s sustin, insa, ca mascota Ronald McDonald nu are o influenta negativa asupra copiilor, aratand ca mascota promoveaza mancarea buna si un stil de viata echilibrat si sanatos. In plus, compania puncteaza si in legatura cu actele caritabile facute in numele indragitului clovn cu peruca rosie si subliniaza, de asemenea, ca in meniurile McDonald’s pentru copii, celebrele Happy Meal, sunt incluse si fructe sau lapte degresat.

In iunie anul trecut, o organizatie pentru protectia consumatorilor din Statele Unite acuza grupul McDonald’s de practici comerciale “incorecte si inselatoare”, din cauza distribuirii de jucarii impreuna cu meniul Happy Meal, produs destinat copiilor, si ameninta ca va da grupul in judecata din acest motiv, daca nu retrage jucariile. “Suntem mandri de meniurile Happy Meal, care le ofera clientilor nostri atat mancare sanatoasa, cat si jucarii de cea mai buna calitate si care corespund celor mai inalte standarde de siguranta. Oferirea de jucarii reprezinta doar o parte din distractia de care au parte familiile care aleg McDonald’s”, raspundea, atunci, compania. Hotnews.ro

Amenintarea fast-food

Studiile de specialitate din lumea întreaga atrag atentia asupra efectului nociv pe care alimentatia necorespunzatoare, mai ales cea de tip fast-food o are asupra sanatatii. Continutul nutritional al produselor de tip fast-food e neglijabil comparativ cu cel caloric, motiv pentru care aceste produse sînt contraindicate. Anul acesta, protestele consumatorilor împotriva acestui gen de alimentatie, au determinat autoritatile române sa ia masuri de interzicere a comercializarii fast-food în incinta si apropierea scolilor. Petitiile parintilor au dus la o propunere de lege, care conform declaratiilor lui Mircea Giurgiu, deputat independent, sustinator al ofensivei fast-food, ” va intra în vigoare în urmatorul an scolar”. Deputatul este de parere ca “tara nostra are nevoie de campanii agresive de constientizare a consecintelor consumului de fast-food, publicul român fiind înca atras de acest sistem alimentar defectuos”. În ceea ce priveste copiii, Mircea Giurgiu considera “parintii drept principalii vinovati, lor revenindu-le capacitatea de a decide tipul de alimentatie al acestora la vîrste fragede” . Tot el nu exclude posibilitatea introducerii în scoli a alimentelor ecologice, ca alternativa pentru fast-food.

Imagine sifonata

Cel mai adesea, criticile împotriva McDonald’s aduc în discutie probleme referitore la obezitate, mediu, proprietate intelectuala, drepturile animalelor, decese survenite în urma problemelor medicale cu inima, si distrugerea societatii moderne. Însa cel mai mediatizat scandal McDonald’s la nivel mondial ramîne procesul McLibel, catalogat de presa drept “cel mai mare dezastru PR din istoria omenirii” pentru companie. Principalii actori ai povestii au fost doi activisti englezi, David Morris si Helen Steel, care au distribuit în Londra fluturasi cu titlul “Ce nu este în regula la McDonald’s?”. McDonald’s i-a somat pe cei doi sa îsi ceara scuze, iar atunci cînd acestia au refuzat, compania i-a dat în judecata. Procesul a durat mai mult de doi ani. Evident decizia a fost în favoarea McDonald’s, dar compania a fost serios afectata de scandal.

Concurenta ataca

McDonald’s are o concurenta deloc neglijabila. Kentucky Fried Chicken (KFC) si Burger King sînt doi adversari pe masura McDonald’s, ritmul de dezvoltare al acestora fiind unul agresiv, care acopera segmente de piata din ce în ce mai mari. Desi a intrat pe piata româneasca dupa McDonald’s, KFC si-a propus sa recupereze acest dezavantaj, scopul sau declarat fiind deschiderea a cîte 8 noi restaurante anual la nivel de tara.

Initiative anti McDonald’s

În anul 2004, filmul documentar al lui Morgan Spurlock “Super Size Me” (Mareste-ma) a constituit o bila neagra pentru McDonald’s. Acuzatiile aduse erau legate de ipoteza conform careia mîncarea McDonald’s contribuie în mare masura la raspândirea obezitatii în societatea americana, deoarece nu furnizeaza clientilor sai informatii nutritionale. Timp de 30 de zile Spurlock a mîncat doar produse McDonald’s . La sfîrsitul lunii, consecintele înregistrate de Spurlock erau modificari rapide în atitudine si o crestere în greutate de aproximativ 11.11 kg. Drept urmare a filmului documentar a lui Spurlock, McDonald’s a introdus informatii detaliate cu privire la aportul caloric si nutritional al produselor comercializate, astfel încît la ora actuala consumatorul sa aiba acces la aportul caloric al produselor consumate de la McDonald’s. La nivel international, 16 octombrie , cunoscuta drept Ziua Mondiala a Alimentatiei este totodata si Ziua Mondiala de protest împotriva McDonald’s si a efectelor negative pe care consumul acestor alimente le are împotriva sanatatii consumatorului. ftr.ro

Daca si “mancarea” de la McDonnalds e sanatoasa, ori sunt prea spalati pe creieri, ori prea machiavelici angajatii lor… Recomandam si consultarea urmatoarelor surse in ce priveste “sanatatea” provocata de alimentele tip fast-food provenite din SUA:

SuperSize Me:

Consequences:

The Truth about McDonnalds:

The Ugly Thruth about McDonnalds

McDonnalds Exposed

10 Nasty reasons not to eat McDonalds

Si un site Anti-McDonnalds:

http://www.mypage.tsn.cc/c_richardson/maccas.htm

Don’t eat McShit!

Cititi mai mult pe www.infoalternative.net

preluare de pe sursa:

Sursa: Centrul de Informare Alternativa

Cum arată un meniu de la McDonald’s după ce a fost păstrat 6 luni la temperatura camerei

Un aliment ţinut trei zile la temperatura camerei începe să se altereze vizibil, fiind atacat de drojdii, mucegaiuri şi insecte, susţin nutriţioniştii.


Nu acelaşi lucru se întâmplă cu produsele de tip fast-food, al căror aspect trece, de multe ori, cu brio proba timpului. gândul a făcut un experiment şi a păstrat timp de 6 luni, la temperatura camerei (care a variat între 18 şi 24 grade Celsius), un hamburger şi o porţie de cartofi prăjiţi cumpăraţi, pe 14 octombrie 2010, de la McDonald’s.


Deşi, în această perioadă produsele nu au fost acoperite şi nici stropite cu aditivi alimentari sau condimente, care să le prelungească termenul de valabilitate, acestea şi-au păstrat aspectul comercial.

Nu au început să dezvolte mucegaiuri, nu au făcut viermi şi nici musculiţe, ci doar s-au deshidratat şi au început să miroasă a rânced.


Fotografiile realizate periodic au demonstrat că meniul nu şi-a modificat vizibil aspectul, din data de 14 octombrie 2010 până pe data de 14 aprilie 2011.

După ce am terminat experimentul, am luat reacţii din partea companiei, am vorbit cu specialişti în nutriţie şi am comparat datele noastre cu date obţinute în urma unor experimente similare realizate în alte ţări unde lanţul McDonald’s este reprezentat.

Hamburgerul şi cartofii prăjiţi, la trei zile după ce au fost cumpăraţi

Contactaţi de gândul, reprezentanţii McDonald’s au declarat că rezistenţa în timp a meniului “este o probă a calităţii produselor” lor.

În schimb, nutriţioniştii care au aflat de experiment, fără a şti numele restaurantului de unde provin hamburgerul şi cartofii prăjiţi, spun altceva.

“Faptul că bacteriile din atmosferă nu au reuşit să distrugă produsele păstrate timp de şase luni arată efortul pe care organismul uman trebuie să îl depună pentru a descompune un astfel de aliment”, crede, de pildă, Livia Nena, de profesie biolog.

Hamburgerul şi cartofii prăjiţi la o lună de la cumpărare

Cum a rezistat un meniu Happy Meal nealterat timp de 365 de zile în SUA

Experimentul nu este primul de acest gen.


În aprilie anul trecut, o fotografă britanică, Sally Davies, şi-a cumpărat un hamburger cu cartofi prăjiţi de la McDonald’s şi a păstrat produsele pe o etajeră din locuinţă timp de 6 luni, a relatat Daily Mail.


 “Singura schimbare pe care am observat-o a fost că hamburgerul a devenit tare ca piatra”, a mărturisit fotografa citată, toamna trecută, de publicaţia britanică.


Înaintea ei, Joann Bruso, o nutriţionistă din SUA, a păstrat pe un raft un meniu Happy Meal timp de un an fără ca acesta să se altereze vizibil.

 “Am deschis geamul de mai multe ori în această perioadă, dar muştele şi alte insecte au ignorat pur şi simplu meniul. Ce vă spune asta?” se întreba în martie 2010, la sfârşitul experimentului ei, nutriţionista.

Hamburgerul şi cartofii prăjiţi în a doua lună de la cumpărare

McDonald’s România: “Produsele noastre sunt destinate consumului imediat”

Informaţi despre testul gândul, reprezentanţii companiei McDonald’s au declarat că acesta este “o dovadă în plus a calităţii produselor“.


“Uscarea este una dintre cele mai vechi tehnici de conservare a alimentelor. Cele mai simple exemple sunt uscarea pâinii şi a diferitelor tipuri de salamuri”, susţine Alexandra Olaru, director de resurse umane şi comunicare McDonald’s România.


“Nu este un fapt excepţional acela că alimentele lăsate în condiţii normale se vor usca. Cartofii noşti sunt feliaţi din cartofi întregi şi prăjiţi în uleiuri vegetale. Carnea folosită în preparate este 100% carne de vită, fără conservanţi şi aditivi alimentari, căreia i se adaugă, după finalizarea pregătirii, sare şi piper. Din această perspectivă, experimentul este de a proba calitatea produselor noastre”, a mai spus aceasta.


Potrivit Alexandrei Olaru, preparatele McDonald’s “conţin cantităţi minime de conservanţi care contribuie la siguranţa produselor”, iar în ceea ce priveşte valabilitatea acestora – ele sunt destinate consumului imediat.


“De aceea, nu sunt relevante cercetările legate de durata de viaţă a produselor pentru o perioadă mai îndelungată decât aceea necesară fiecărui produs sau ingredient“, susţine Alexandra Olaru.


“Timpul de menţinere pentru fiecare ingredient în parte este subiectul unei analize individuale”, mai spune aceasta.

Hamburgerul şi cartofii prăjiţi în a treia lună de la cumpărare

Aditivii sunt cei care inhibă dezvoltarea bacteriilor

Doi nutriţionişti şi un şef de restaurant au comentat experimentul gândul, afirmând la unison că aditivii sunt cei care păstrează alimentele intacte pe perioade mari de timp.


“După două-trei zile, alimentele depozitate la temperatura camerei sunt atacate de bacterii, drojdii şi mucegaiuri şi, uneori, de insecte. Astfel, produsele încep să se altereze. De cele mai multe ori, preparatele de tip fast-food sunt fabricate utilizând aditivi care inhibă dezvoltarea bacteriilor, drojdiilor şi mucegaiurilor“, spune prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

Potrivit specialistului, “problema substanţelor chimice folosite în industria alimentară este că nu sunt selective. Ele pot distruge flora intestinală, deoarece inhibă atât microflora periculoasă, cât şi pe cea benefică”.

Întrebat dacă mănâncă la restaurante de tip fast-food, Mencinicopschi a precizat că fructele, salatele şi fresh-urile sunt singurele produse pe care le cumpără dintr-un astfel de local.

Hamburgerul şi cartofii prăjiţi în a patra lună de la cumpărare

“Preparatele de tip fast-food sunt tratate cu tot felul de aditivi alimentari pentru a rezista cât mai mult timp”, susţine şi biologul Livia Nena.


“Substanţele folosite au menirea de a păstra aspectul produsului pe o perioadă mai lungă de timp, dar nu şi a calităţilor nutritive. Experimentul realizat de gândul este o dovadă în plus că astfel de produse nu conţin nicio proteină sau vitamină benefică organismului”, mai spune aceasta.


Dr. Nena afirmă că organismul depunde eforturi mari pentru a descompune astfel de alimente.


“Faptul că bacteriile din atmosferă nu au reuşit să distrugă produsele păstrate timp de şase luni arată efortul pe care organismul uman trebuie să îl depună pentru a descompune un astfel de aliment“.

Hamburgerul şi cartofii prăjiţi în a cincea lună de la cumpărare

Cum ai putea conserva alimentele în mod natural fără aditivi

Jakob Hausmann, bucătar la un restaurant de lux din Capitală, dezvăluie câteva metode de conservare naturală a alimentelor.

“Alcoolul, în special vinul, sarea şi piperul sunt condimente care ajută la păstrarea alimentelor pe o perioadă mai lungă de timp. Atunci când prepar carnea, o las la macerat în vin, sare şi piper, pentru a-i da un gust aparte. Aceste condimente au capacitatea de a proteja alimentul împotriva bacteriilor din atmosferă, fără a ataca organismul. În industria fast-food-ului sunt folosite chimicale pentru a asigura longevitatea alimentelor. Aceste chimicale atacă organismul”, spune Hausmann.

Hamburgerul şi cartofii prăjiţi în a şasea lună de la cumpărare

Reţeta meniului McDonald’s: cartofi prefierţi şi preprăjiţi şi ceapă deshidratată şi rehidratată

● Reprezentanţii lanţului de fast-food susţin că nu folosesc conservanţi pentru cartofii prăjiţi.


“Cartofii sunt prăjiţi la o temperatură de 168 de grade Celsius, care este un pas în distrugerea oricărei forme de mucegai sau drojdie. Cartofii sunt prefierţi şi preprăjiţi în procesul de producţie, iar apoi sunt păstraţi congelaţi până când sunt folosiţi pentru preparare şi servire. Ei sunt tăiaţi mai subţire decât alţi cartofi prăjiţi, ceea ce duce la obţinerea unei cruste cu un conţinut de apă mai scăzut”.

● Hamburgerul nu conţine conservanţi. Carnea de vită este 100% naturală, peste care se adaugă sare şi piper după preparare, spun reprezentanţii McDonald’s.

● Chiflele, muştarul şi ketchupul nu conţin conservanţi, potrivit reprezentanţilor lanţului fast-food.

● Ceapa este rehidratată din 100% ceapă deshidratată, susţin oficialii citaţi.

INFO

Fast-food-urile din România, o industrie de 350 de milioane de euro anual

Şaormeriile din România au vânzări zilnice de circa 550.000 de euro, respectiv 200 de milioane de euro pe an, echivalentul a 220.000 de şaorme de 10 lei (2,5 euro) în fiecare zi a anului, potrivit unei analize Business Magazin.

Vânzările şaormeriilor le egalează ca valoare pe cele ale celor mai importante cinci lanţuri fast-food, dintre care cele mai mari sunt McDonald’s, cu vânzări de peste 110 milioane de euro în 2008, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe, şi KFC, cu vânzări 40 de milioane de euro.

preluare de pe sursa: Fata nevazuta a lumii….