Laptele pasteurizat, cauză principală a îmbolnăvirilor

Alăptarea la sân este dieta cea mai bună şi mai hrănitoare pentru sugari.

Laptele matern clădeşte un sistem imunitar puternic, care face un copil suficient de puternic pentru a rezista la diferite boli, cum ar fi poliomielita, tusea convulsivă etc.

Cele mai multe dintre decesele infantile care au loc astăzi sunt din cauza lipsei alăptării corespunzătoare şi acestea sunt datele oferite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Laptele matern este lapte crud.

Laptele matern nu a fost pasteurizat.

Laptele de vacă crud este laptele matern furnizat nouă de către mama-natură.

Fiecare mamifer de pe Pământ produce lapte crud pentru hrănirea descendenţilor lui.

Consumul laptelui crud este instinctual.

Consumul laptelui crud este natural.

Laptele de consum pasteurizat şi consumul de alimente pasteurizate este nenatural şi pune viaţa în pericol.

Deşi mulţi oameni nu cunosc asta, pasteurizarea laptelui distruge nutrienţii esenţiali din lapte.

Cum?

Pasteurizarea laptelui distruge bacteriile benefice, împreună cu cele dăunătoare şi distruge enzimele esenţiale pentru absorbţia substanţelor nutritive.

Pasteurizarea laptelui distruge toată fosfataza; aceasta este esenţială pentru absorbţia de calciu, iar calciul funcţionează împreună cu vitamina D, care este disponibilă nu numai prin expunerea la soare, dar este şi un nutrient esenţial în smântâna brută.

Natura a împachetat un model superb pentru hrana omului în lapte, deoarece acesta vine de la vacă cu toate substanţele nutritive esenţiale originale – atât timp cât acesta nu este pasteurizat.

Încălzirea oricăror alimente crude descompune enzimele active, astfel încât lipaza (o enzimă unică a laptelui şi necesară pentru a finaliza digestia grăsimilor) este distrusă, împreună cu multe alte elemente nutritive esenţiale care sunt distruse prin pasteurizare.

Vânzarea laptelui crud (lapte care nu a fost pasteurizat) este, de fapt, scos în afara legii în unele state.

Are sens să se interzică vânzarea laptelui crud, dar alte produse, ştiindu-se că provoacă moartea, sunt încă legale?

Ţigările şi alcoolul au ucis milioane de oameni dar vânzarea de ţigări şi de alcool nu a fost interzisă.

Câţiva oameni s-au îmbolnăvit uşor consumând lapte, care nu a fost manipulat în mod corect de către o instalaţie de prelucrare şi ca rezultat, toată vânzarea de lapte crud este acum interzisă.

Laptele pasteurizat este ca vitaminele sintetice – nu are nicio valoare nutritivă.

Deci, de ce să-l bei până la urmă?

O formă sintetică de vitamina D se adaugă în laptele pasteurizat pentru a încerca să i se dea o valoare nutritivă.

Se adaugă 40 UI de vitamina D sintetică laptelui mort.

Doza zilnică de vitamina D recomandată pentru adulţii de 50 de ani şi peste este de 400 UI.

Asta ar însemna ca, în scopul obţinerii necesarului recomandat de vitamina D, un adult ar trebui să consume 10 pahare de lapte pasteurizat în fiecare zi.

Atât de multe pahare ar duce la tulburări severe de tranzit intestinal (diaree) – în fiecare zi.

Numai puţin!

Acesta a fost şi motivul pentru care FDA a obligat toţi producătorii de lapte să-l pasteurizeze, în primă instanţă, sau să fie interzisă vânzarea sa.

Ei au precizat că E.coli – prescurtarea de la Escherichia coli – o bacterie (germen), din laptele crud provoacă crampe severe şi diaree şi pentru a preveni aceasta, au ordonat ca tot laptele crud să fie pasteurizat.

Atunci când vacile sunt ţinute în medii necorespunzătoare, ele se îmbolnăvesc şi produc lapte bolnav, care necesită deci pasteurizarea, pentru a nu-ţi face rău.

Fermele industriale moderne reduc viaţa vacilor la aceea de producătoare de cisterne de lapte.

Acestea sunt manipulate brutal, trăiesc în teamă, sunt private de relaţiile cu semenele lor, sunt îndopate cu antibiotice şi alte medicamente.

Evident, ele nu pot produce decât lapte bolnav.

Deoarece laptele obţinut în fabrică de la vaci blonave este bolnav, acesta este pasteurizat pentru a nu te ucide, cel puţin, nu aşa de repede.

Totuşi el te va omorî încet – prin malnutriţie şi boli cauzate de malnutriţie.

Laptele crud natural este un aliment viu.

Acesta conţine enzime, care ajută la convertirea sa în alte alimente sănătoase, cum ar fi brânza.

În loc să râncezească, ca laptele pasteurizat, laptele crud se acreşte, oferindu-ne o gamă largă de delicatese, cum ar fi brânzeturile franţuzeşti, olandeze, britanice, brânzeturile Wisconsin, iaurtul şi kefirul.

Da, laptele crud este plin de bacterii.

Dar este plin de bacterii bune, bacterii care sunt esenţiale pentru absorbţia substanţelor nutritive.

Gândiţi-vă, ce are iaurtul de este atât de bun pentru voi?

Este probiotic, care este un cuvânt drăguţ ce înseamnă „bacterii bune”.

Ştiaţi că laptele pasteurizat conţine, de asemenea, o mulţime de bacterii?

Diferenţa este că totul este mort, astfel încât niciuna dintre bacteriile bune nu este prezentă aici să vă ajute.

Ceea ce consumi din laptele pasteurizat şi iaurtul făcut din lapte pasteurizat sunt milioane de corpuri de bacterii moarte, şi bune şi rele.

Pasteurizarea nu filtrează şi nu înlătură bacteriile, le ucide doar.

Pasteurizarea nu filtrează nici bacteriile moarte.

Deci, data viitoare când beţi un pahar de lapte pasteurizat, gândiţi-vă la ceea ce tocmai aţi băut!

Dan Tanasescu

preluare de pe sursa: Piatza.net

Boli care se pot transmite prin sărut

Herpesul, mononucleoza, dar şi alte infecţii virale sau bacteriene pot fi transmise de la o persoană la alta prin transferul de salivă.

Specialiştii spun că igiena bucală riguroasă şi evitarea contactului cu persoane bolnave sunt cele mai bune metode de a preveni declanşarea anumitor tipuri de boli infecţioase.

În cavitatea bucală sălăşluiesc circa 600 de bacterii.

Unele dintre acestea sunt inofensive, însă altele pot provoca afecţiuni severe în urma sărutului.

Astfel, deşi saliva are un rol natural de protecţie împotriva germenilor, unele virusuri şi bacterii pot trece de această „barieră” şi ne pot îmbolnăvi.

„Numărul bolilor care se pot transmite prin sărut este destul de mare, iar unele dintre ele pot fi foarte periculoase.

Meningita este un bun exemplu, aceasta fiind o afecţiune a ţesuturilor care «căptuşesc» creierul şi măduva spinării şi, în unele cazuri, poate fi fatală”, spune medicul de familie Radu Leon George de la Clinica Leomedica din Bucureşti.



Mononucleoza, cel mai frecvent pericol

Numită şi „boala sărutului”, mononucleoza este cauzată de infecţia cu virusul Epstein-Barr şi se transmite în special prin intermediul salivei.

Totuşi, sărutul nu este singura cale prin care acest virus poate fi contractat, ci şi împrumutarea tacâmurilor, tusea sau strănutul.

Primele manifestări ale afecţiunii apar după 4-7 săptămâni de la expunerea la virus, fiind asemănătoare răcelilor (dureri în gât, oboseală, febră şi astenie).

Specialiştii spun că boala sărutului apare o singură dată în viaţă, în general până în 35 de ani, însă virusul rămâne în organism toată viaţa.

„Mononucleoza infecţioasă se tratează cu antiinflamatoare nesteroidiene de tipul indometacinului sau diclofenacului.

În formele severe se impune terapie cu cortizon (prednison).

Complicaţiile mononucleozei infecţioase sunt relativ rare, cel mai adesea putând apărea hepatita satelită.

În mai puţine cazuri, pot apărea anemia autoimună hemolitică, ruptura de splină sau o serie de complicaţii neurologice, cum ar fi meningita cu lichid clar şi encefalita”, explică prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, medic primar infecţionist la Institutul de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Bucureşti.

Printre virusurile ce pot fi luate prin sărut se numără şi Herpes simplex 1, cel care duce la apariţia herpesului bucal.

Pentru că acest virus se transmite foarte uşor, majoritatea adulţilor îl au în corp chiar dacă nu se manifestă prin apariţia leziunilor în zona buzelor.

De asemenea, specialiştii spun că şi persoanele care nu au făcut niciodată herpes, ceea ce înseamnă că nu au fost infectate, ar trebui să evite sărutul cu o persoană care prezintă leziuni active, extrem de contagioase.



Se poate lua gripa

„Prin sărut se pot transmite şi virusuri gripale, paragripale, cele care declanşează varicela, dar şi alte virusuri ce provoacă boli respiratorii precum adenovirusurile sau rhinovirusurile.

În plus, prin transferul de salivă se pot lua infecţii streptococice”, precizează medicul primar infecţionist Simin-Aysel Florescu de la Clinica Medlife din Bucureşti.

Potrivit medicului de familie Radu Leon George, candidoza bucală este o altă afecţiune transmisibilă prin sărut, aceasta fiind o boală destul de greu de tratat şi cu o recurenţă destul de frecventă.



Risc de HIV dacă există leziuni bucale

Deşi în general HIV şi hepatitele virale cronice B şi C se transmit prin sânge sau prin contact sexual, nu este exclus în totalitate ca virusurile să fie luate şi prin sărut în cazul în care există leziuni bucale.

 „Pentru a minimiza riscurile la care ne expunem în urma sărutului este de dorit să avem o igienă bucală impecabilă”, mai spune medicul Radu Leon George.

preluare de pe sursa: Adevarul

O lume fara antibiotice?

Intr-un interviu acordat New York Times in 1945, Sir Alexander Fleming avertiza intreaga lume: potrivit inventatorului penicilinei, o utilizare improprie a antibioticului putea duce la selectia de “forme mutante” si rezistente de Stafilococ auriu, capabile sa provoace infectii grave nu doar la pacienti, ci si la cei care se afla in vecinatatea acestora.

Fleming avea dreptate: dupa un an de utilizare a penicilinei, un procent mare din aceste bacterii dezvoltase rezistenta la terapie.

De atunci, in pofida faptului ca cercetarea a produs zeci de noi molecule, situatia s-a inrautatit pana la a deveni cu adevarat alarmanta.

In prezent exista germeni invincibili, capabili sa supravietuiasca tuturor (sau aproape) tuturor antibioticelor menite a-i ucide.

Ultimul a aparut in India si, din cauza turismului sanitar practicat de multi englezi (care merg la Delhi pentru a se supune interventiilor chirurgicale, mai ieftine decat in Marea Britanie), a reusit sa ajunga in Europa si sa provoace infectii, dupa cum se arata recent intr-un articol publicat de revista The Lancet.

Ingrijorarea in lumea medicala este tot mai mare.

Aparitia acestor super-bacterii ultra-rezistente nu este o noutate: enterobacteria indiana este doar ultima, dar au fost deja identificate bacterii, denumite Acinetobacterii, impotriva carora cele mai multe dintre moleculele disponibile sunt ineficiente, si care pot provoca infectii grave, mai ales in departamentele de chirurgie sau terapie intensiva ale spitalelor.

Aproape toate antibioticele au fost descoperite intre anii ‘50 si ‘70, si in ultimii 10 ani nu au aparut decat doua noi clase de compusi.

Industria farmaceutica nu are interes sa dezvolte molecule de tipul antibioticelor, care spre deosebire de cele pentru hipertensiune sau diabet, sunt administrate o perioada scurta de timp si, in plus, risca sa devina rapid inutilizabile din cauza rezistentelor.

Dar in timp ce cercetarea si-a incetinit ritmul, bacteriile nu stau locului, vehiculand infectii si rezistente de la un capat la altul al lumii.

Pesimistii vorbesc acum de “era post-antibiotice”, dar optimistii continua sa creada in cercetarea medicala, bazandu-se pe faptul ca, in ultima instanta, oamenii de stiinta se vor dovedi mai “smecheri” decat bacteriile.

preluare de pe sursa: Descopera.ro

Cum arată un meniu de la McDonald’s după ce a fost păstrat 6 luni la temperatura camerei

Un aliment ţinut trei zile la temperatura camerei începe să se altereze vizibil, fiind atacat de drojdii, mucegaiuri şi insecte, susţin nutriţioniştii.


Nu acelaşi lucru se întâmplă cu produsele de tip fast-food, al căror aspect trece, de multe ori, cu brio proba timpului. gândul a făcut un experiment şi a păstrat timp de 6 luni, la temperatura camerei (care a variat între 18 şi 24 grade Celsius), un hamburger şi o porţie de cartofi prăjiţi cumpăraţi, pe 14 octombrie 2010, de la McDonald’s.


Deşi, în această perioadă produsele nu au fost acoperite şi nici stropite cu aditivi alimentari sau condimente, care să le prelungească termenul de valabilitate, acestea şi-au păstrat aspectul comercial.

Nu au început să dezvolte mucegaiuri, nu au făcut viermi şi nici musculiţe, ci doar s-au deshidratat şi au început să miroasă a rânced.


Fotografiile realizate periodic au demonstrat că meniul nu şi-a modificat vizibil aspectul, din data de 14 octombrie 2010 până pe data de 14 aprilie 2011.

După ce am terminat experimentul, am luat reacţii din partea companiei, am vorbit cu specialişti în nutriţie şi am comparat datele noastre cu date obţinute în urma unor experimente similare realizate în alte ţări unde lanţul McDonald’s este reprezentat.

Hamburgerul şi cartofii prăjiţi, la trei zile după ce au fost cumpăraţi

Contactaţi de gândul, reprezentanţii McDonald’s au declarat că rezistenţa în timp a meniului “este o probă a calităţii produselor” lor.

În schimb, nutriţioniştii care au aflat de experiment, fără a şti numele restaurantului de unde provin hamburgerul şi cartofii prăjiţi, spun altceva.

“Faptul că bacteriile din atmosferă nu au reuşit să distrugă produsele păstrate timp de şase luni arată efortul pe care organismul uman trebuie să îl depună pentru a descompune un astfel de aliment”, crede, de pildă, Livia Nena, de profesie biolog.

Hamburgerul şi cartofii prăjiţi la o lună de la cumpărare

Cum a rezistat un meniu Happy Meal nealterat timp de 365 de zile în SUA

Experimentul nu este primul de acest gen.


În aprilie anul trecut, o fotografă britanică, Sally Davies, şi-a cumpărat un hamburger cu cartofi prăjiţi de la McDonald’s şi a păstrat produsele pe o etajeră din locuinţă timp de 6 luni, a relatat Daily Mail.


 “Singura schimbare pe care am observat-o a fost că hamburgerul a devenit tare ca piatra”, a mărturisit fotografa citată, toamna trecută, de publicaţia britanică.


Înaintea ei, Joann Bruso, o nutriţionistă din SUA, a păstrat pe un raft un meniu Happy Meal timp de un an fără ca acesta să se altereze vizibil.

 “Am deschis geamul de mai multe ori în această perioadă, dar muştele şi alte insecte au ignorat pur şi simplu meniul. Ce vă spune asta?” se întreba în martie 2010, la sfârşitul experimentului ei, nutriţionista.

Hamburgerul şi cartofii prăjiţi în a doua lună de la cumpărare

McDonald’s România: “Produsele noastre sunt destinate consumului imediat”

Informaţi despre testul gândul, reprezentanţii companiei McDonald’s au declarat că acesta este “o dovadă în plus a calităţii produselor“.


“Uscarea este una dintre cele mai vechi tehnici de conservare a alimentelor. Cele mai simple exemple sunt uscarea pâinii şi a diferitelor tipuri de salamuri”, susţine Alexandra Olaru, director de resurse umane şi comunicare McDonald’s România.


“Nu este un fapt excepţional acela că alimentele lăsate în condiţii normale se vor usca. Cartofii noşti sunt feliaţi din cartofi întregi şi prăjiţi în uleiuri vegetale. Carnea folosită în preparate este 100% carne de vită, fără conservanţi şi aditivi alimentari, căreia i se adaugă, după finalizarea pregătirii, sare şi piper. Din această perspectivă, experimentul este de a proba calitatea produselor noastre”, a mai spus aceasta.


Potrivit Alexandrei Olaru, preparatele McDonald’s “conţin cantităţi minime de conservanţi care contribuie la siguranţa produselor”, iar în ceea ce priveşte valabilitatea acestora – ele sunt destinate consumului imediat.


“De aceea, nu sunt relevante cercetările legate de durata de viaţă a produselor pentru o perioadă mai îndelungată decât aceea necesară fiecărui produs sau ingredient“, susţine Alexandra Olaru.


“Timpul de menţinere pentru fiecare ingredient în parte este subiectul unei analize individuale”, mai spune aceasta.

Hamburgerul şi cartofii prăjiţi în a treia lună de la cumpărare

Aditivii sunt cei care inhibă dezvoltarea bacteriilor

Doi nutriţionişti şi un şef de restaurant au comentat experimentul gândul, afirmând la unison că aditivii sunt cei care păstrează alimentele intacte pe perioade mari de timp.


“După două-trei zile, alimentele depozitate la temperatura camerei sunt atacate de bacterii, drojdii şi mucegaiuri şi, uneori, de insecte. Astfel, produsele încep să se altereze. De cele mai multe ori, preparatele de tip fast-food sunt fabricate utilizând aditivi care inhibă dezvoltarea bacteriilor, drojdiilor şi mucegaiurilor“, spune prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

Potrivit specialistului, “problema substanţelor chimice folosite în industria alimentară este că nu sunt selective. Ele pot distruge flora intestinală, deoarece inhibă atât microflora periculoasă, cât şi pe cea benefică”.

Întrebat dacă mănâncă la restaurante de tip fast-food, Mencinicopschi a precizat că fructele, salatele şi fresh-urile sunt singurele produse pe care le cumpără dintr-un astfel de local.

Hamburgerul şi cartofii prăjiţi în a patra lună de la cumpărare

“Preparatele de tip fast-food sunt tratate cu tot felul de aditivi alimentari pentru a rezista cât mai mult timp”, susţine şi biologul Livia Nena.


“Substanţele folosite au menirea de a păstra aspectul produsului pe o perioadă mai lungă de timp, dar nu şi a calităţilor nutritive. Experimentul realizat de gândul este o dovadă în plus că astfel de produse nu conţin nicio proteină sau vitamină benefică organismului”, mai spune aceasta.


Dr. Nena afirmă că organismul depunde eforturi mari pentru a descompune astfel de alimente.


“Faptul că bacteriile din atmosferă nu au reuşit să distrugă produsele păstrate timp de şase luni arată efortul pe care organismul uman trebuie să îl depună pentru a descompune un astfel de aliment“.

Hamburgerul şi cartofii prăjiţi în a cincea lună de la cumpărare

Cum ai putea conserva alimentele în mod natural fără aditivi

Jakob Hausmann, bucătar la un restaurant de lux din Capitală, dezvăluie câteva metode de conservare naturală a alimentelor.

“Alcoolul, în special vinul, sarea şi piperul sunt condimente care ajută la păstrarea alimentelor pe o perioadă mai lungă de timp. Atunci când prepar carnea, o las la macerat în vin, sare şi piper, pentru a-i da un gust aparte. Aceste condimente au capacitatea de a proteja alimentul împotriva bacteriilor din atmosferă, fără a ataca organismul. În industria fast-food-ului sunt folosite chimicale pentru a asigura longevitatea alimentelor. Aceste chimicale atacă organismul”, spune Hausmann.

Hamburgerul şi cartofii prăjiţi în a şasea lună de la cumpărare

Reţeta meniului McDonald’s: cartofi prefierţi şi preprăjiţi şi ceapă deshidratată şi rehidratată

● Reprezentanţii lanţului de fast-food susţin că nu folosesc conservanţi pentru cartofii prăjiţi.


“Cartofii sunt prăjiţi la o temperatură de 168 de grade Celsius, care este un pas în distrugerea oricărei forme de mucegai sau drojdie. Cartofii sunt prefierţi şi preprăjiţi în procesul de producţie, iar apoi sunt păstraţi congelaţi până când sunt folosiţi pentru preparare şi servire. Ei sunt tăiaţi mai subţire decât alţi cartofi prăjiţi, ceea ce duce la obţinerea unei cruste cu un conţinut de apă mai scăzut”.

● Hamburgerul nu conţine conservanţi. Carnea de vită este 100% naturală, peste care se adaugă sare şi piper după preparare, spun reprezentanţii McDonald’s.

● Chiflele, muştarul şi ketchupul nu conţin conservanţi, potrivit reprezentanţilor lanţului fast-food.

● Ceapa este rehidratată din 100% ceapă deshidratată, susţin oficialii citaţi.

INFO

Fast-food-urile din România, o industrie de 350 de milioane de euro anual

Şaormeriile din România au vânzări zilnice de circa 550.000 de euro, respectiv 200 de milioane de euro pe an, echivalentul a 220.000 de şaorme de 10 lei (2,5 euro) în fiecare zi a anului, potrivit unei analize Business Magazin.

Vânzările şaormeriilor le egalează ca valoare pe cele ale celor mai importante cinci lanţuri fast-food, dintre care cele mai mari sunt McDonald’s, cu vânzări de peste 110 milioane de euro în 2008, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe, şi KFC, cu vânzări 40 de milioane de euro.

preluare de pe sursa: Fata nevazuta a lumii….

Adio carii! Un gel inovator ajută dinţii să se repare singuri!

Cariile şi experienţele neplăcute asociate acestora – sunetul stresant făcut de freza dentistului, durerile îngrozitoare şi costurile ridicate – ar putea deveni în scurt timp doar o amintire neplăcută.

Acest lucru este posibil graţie unui gel inventat de cercetătorii de la Universitatea din Leeds, ce promite să elimine în totalitate existenţa cariilor.

Oamenii de ştiinţă de la Facultatea de Chimie a Universităţii din Leeds au conceput un fluid ce ajută dinţii să prevină formarea cariilor şi să se repare singuri.

Cariile se formează atunci când acidul produs de bacterii formează găuri microscopice în dinţi, denumite “pori”, care în timp se cresc în dimensiune.

Fluidul conceput de cercetătorii britanici conţine peptida P 11-4.

Aplicat pe dinţi, fluidul pătrunde în porii creaţi de bacterii şi se transformă într-un gel ce atrage calciu spre zona afectată, permiţând dintelui să se refacă.

“Poate sună prea bine ca să fie adevărat, dar ceea ce am reuşit cu acest fluid este să permitem dinţilor afectaţi de acid să se regenereze. Este vorba despre un proces de reparaţie non-chirurgical, complet natural şi care nu provoacă deloc durere“, anunţă Jennifer Kirkham, un cercetător care a luat parte la acest proiect.

“Rezultatele testelor noastre sunt extrem de promiţătoare până acum”, afirmă profesorul Paul Brunton, cel însărcinat cu testarea acestui nou gel pe pacienţi.

“Dacă aceste rezultate pot fi repetate pe un grup mai mare de pacienţi, atunci sunt convins că în maxim 2-3 ani această tehnică va fi disponibilă dentiştilor din întreaga lume pentru uzul zilnic“, a afirmat acesta.

Brunton a adăugat: “Principalul motiv pentru care oamenii nu merg la dentist în mod regulat este frica de de durere. Dacă putem oferi un tratament complet non-invaziv, ce nu implică folosirea unei freze, atunci vom putea schimba asocierea pe care publicul o face între stomatologie şi durere. Cel mai importantă reuşită a acestui nou tratament este faptul că permite pacienţilor să-şi păstreze dinţii naturali”.

Sursa: University of Leeds

Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA