” Oamenii infometati vor face orice pentru hrana, ceea ce inseamna ca cei care detin controlul asupra hranei, se vor folosi de aceasta spre propriul avantaj.”
In anul 1974,
Henry Kissinger sugera folosirea hranei ca arma pentru a induce reducerea numarului populatiei tinta, in cadrul unui
raport secret de 200 de pagini intitulat: Studiu pentru Securitatea Nationala – Memorandumul 200 – Implicatiile cresterii numarului populatiei la Nivel Mondial pt Securitatea SUA si Interesele din strainatate.
Tactica primara care urma sa fie aplicata conform acestui raport era aceea ca ajutorul aliementar sa fie retinut pentru tarile in curs de dezvoltare, pana cand aceste tari nu vor adopta politici de control a natalitatii.
“Deoarece cresterea populatiei este un factor determinant pt cresterea cererii de alimente, alocarea resurselor limitate ar trebui sa tina seama de pasii pe care o tara ii adopta pentru controlul demografic cat si pentru productia de alimente.
Pentru aceste relatii “sensibile”, totusi, este important sa se evite, atat ca modalitate precum si in substanta, aparitia constangerii” spunea Kissinger
Din citatul de mai sus reiese ca produsele alimentare se folosesc ca si o alta metoda de “colonizare” imperiala, pentru a forta tarile sa se supuna politicilor ce se doresc a fi aplicate de catre cei care detin controlul.
In special, aceasta tactica functioneaza precum o arma contondenta in teritoriile care sufera un colaps economic sever si care detin putine resurse pentru productia de alimente.
Insa cu toate acestea, in zilele noastre, se pare ca intregul glob este asaltat de un arsenal de bombe aliementare.
Se poate observa ca exista un atac pe mai multe fronturi in ce priveste accesul oamenilor la alimente.
Cu alte cuvinte, ceea ce a fost o tactica admisa pentru ultimii 40 de ani de control al ajutoarelor alimentare pentru reducerea populatiei in diverse regiuni, a devenit acum o tactica deosebit de compexa si de expansiva.
Mai jos sunt expuse cele 6 cai prin care, prin intermediul hranei, s-a declarat razboi impotriva populatiilor:
1. Inflatia: Inflatia paralizanta a preturilor alimentelor afecteaza actual fiecare colt al planetei, saracii simtind acut aceste neajunsuri.
Indexul pretului alimentelor cnf Organizatiei Natiunilor Unite pentru Alimente si Agricultura a crescut cu 3 puncte ajungand la 234 puncte in Iunie -
o crestere de 39% anul acesta.
Aceste cresteri provoaca foamete in masa si rascoale in multe regiuni sarace ale lumii, insa au inceput sa afecteze si patura de mijloc. Astfel, pretul alimentelor creste in primul rand datorita devalorizarii din cauza printarii masive de bani dar si datorita speculatiilor (marfa trece prin x “maini” pana la consumatorul final).
Speculatii poate este totusi un termen prea bland, trebuie sa fie clar, aici este vorba despre manipularea pietei de bunuri, nu numai de speculatii. Ceea ce alimenteaza speculatiile de bunuri nu este numai declinul monedelor, insa si problemele de aprovizionare care pot fi cauzate de o serie de factori ce conduc la recolte mai sarace: conditiile meteorologice extreme sau boli.
Indiferent daca avem de-a face cu
hrana insuficienta in realitate sau insuficienta prin manipulare, preturile alimentelor vor continua sa creasca datorita cererii, dar si datorita monedelor slabite. Din fericire, exista
multe metode de a ne proteja de inflatia alimentelor si de acest razboi alimentar in general.
2. Hrana insuficienta: Prin controlul aprovizionarii, insuficienta alimentelor s-a folosit precum:
- o arma pentru a creea conflicte regionale
- pentru a incuraja misiunile de pace
- si, pe post de momeala a politicii externe – dupa cum se subliniaza clar in Memorandumul 200 al lui Kissinger din 1974.
Cele mai recente exemple se pot gasi printre:
-
negocierile actuale si in desfasurare tinute cu Korea de Nord, care tine mereu o arma nucleara indreptata catre “capul” Vestului in schimbul aliemntelor.
- Somalia, care producea destula hrana pentru proprii locuitori pana in 1970, a devenit o “tara ratata” datorita harnei insuficiente. In mod semnificativ, situatia din
Somalia si din alte zone afectate de foametela scara larga, este cauzata de un colaps economic prin manipulare.
- multe persoane au sustinut deasemenea ca lipsa hranei a fost un factor determinant si al recentei
revolutii din Egipt.
Datorita consolidarii corporative a culturilor de baza: precum porumbul, boabele de soia, graul – si controlului central al ajutoarelor alimentare – este usor acum ca insuficienta hranii sa fie manipulata.
Insa, in mod clar exista deasemena catastrofe meteorologice care distrug productia in regiuni intregi, cum s-a intamplat vara trecuta in Rusia din cauza valului de caldura care a condus la
restrictia exporturilor de grau.
Multe tari care aveau contracte incheiate cu Rusia au fost nemultumite de aceste restrictii, iar aceasta manevra de protectie a Rusiei a avut efecte globale asupra preturilor aliementelor.
Cu alte cuvinte, insuficientele iminente de hrana sunt in mod tipic o problema locala, insa, datorita faptului ca sistemul hranei este atat de interconectat, problemele locale afecteaza acum comunitatea globala.
3. Aditivii chimici: Aditivii chimici, de la pesticide la conservanti, pot fi priviti numai ca o arma pentru indeplinirea agendei de depopulare.
Cu siguranta, substantele chimice nascocite in laborator nu au fost niciodata potrivite pentru consum uman.
Asadar, acestea pot fi considerate numai ca fiind un efort deliberat de a otravi lent populatia. Multe toxine care se regasesc in alimente si bauturi cum sunt: fluorul, aspartamul, sau monoglutamatul de sodiu, sunt acum bine-cunoscute ca avand efecte negative asupra sanatatii noastre.
Alte asemenea creatii de laborator cum sunt siropul de fructoza obtinut din porumb, incep sa se dovedeasca a fi foarte nesanatoase, in urma testelor reiesind ca exista
mercur in siropul de porumb.
Chiar va rog, intamplator, sa gasiti orice aliment dulce din comert care sa nu contina aspartam sau sirop de fructoza. Chiar si ketchup-urile cat si orice bomboane sau gume de mestecat contin
ASPARTAM!
Pesticidele intra deasemenea in categoria aditivilor chimici (denumite toxine Bt). Acestea se regasesc aproape in sangele tuturor nord americanilor, si chiar in procentaj de
80% in sangele bebelusilor nenascuti inca.
Se spune ca aceste toxine sunt asimilate prin consumul de porumb sau soia modificata genetic, si din carnea animalelor care sunt hranite cu acestea. Un studiu recent a dovedit ca aceste chimicale care se regasesc in cel mai vandut pesticid,
glifosat, cauzeaza defecte congenitale printre alte afectiuni.
Trebuie sa intelegem ca, desi toate aceste toxine plus multe altele, sunt aprobate spre consum, acest lucru nu inseamna ca prezinta siguranta. Si chiar si cele cu denumiri exotice, chiar daca nu s-a dovedit inca cum ca ar avea efecte toxice, cu siguranta au un impact cumulativ asupra sanatatii umane. Pesicidele sunt omniprezente si ne poate parea imposibil sa le evitam, insa
exista inca cai de a manca precum o fiinta umana.
4. Reglementarile: Prin restragerea libertatii de acces la alimente, agentiile de reglementare gen Codex Alimentarius, doresc sa augmenteze intentionat dependenta fata de cartelurile de monopol care controleaza in totalitate hrana de baza.
Mai simplu spus, aceste carteluri de monopol sunt cei care detin controlul asupra porumbului, graului, boabelor de soia si orezului, prin urmare asupra tuturor alimentelor, din moment ce toate efectivele de animale si toate alimentele procesate depind de aceste surse de hrana.
In America, si din ce in ce mai mult in intreaga lume, aceste carteluri de monopol isi plaseaza acolitii in agentii guvernamentale de reglementare, pentru a elimina concurenta prin intermediul unor reglementari excesive.
Mai mult, aceste restrictii ale libertatii hranei sunt impuse acum pe tot globul, tocmai pentru ca sunt practic niste initiative globalizatoare de sus in jos, conduse de agentii internationale de reglementare cum sunt
Organizatia Internationala a Comertului si Organizatia Natiunilor Unite.
Aceste agentii parcurg o agenda complexa, interconectata, care ia in considerare totul, de la
siguranta sanatatii la
drepturile de utilizare a terenurilor, pentru a forta producatorii independenti de alimente sa se conformeze, astfel incat la final numai structura corporatista globalizata va avea beneficii.
Agentiile de reglementare reprezinta una dintre cele mai importante arme indreptate impotriva unei vieti independente.
5. Modificarile genetice: Exista multe motive pentru a evita sa consumam alimente modificate genetic, incepand cu problemele de sanatate si pana la sprijinirea cartelurilor alimentare machiavelice.
Alimentele modificate genetic reprezinta calea de a monopoliza viata umana prin intermediul tehnologiei patentate si prin distrugerea mediului datorita practicilor de monocultura ce utilizeza chimicale “la greu”.
Multe state europene cat si alte regiuni au respins organismele modificate genetic. Ungaria a distrus recent culturile ilegale de porumb modificat genetic si doreste sa ia masuri pentru a include distribuirea unor astfel de seminte in categoria delict grav.
Cu toate acestea, din cauza presiunilor corporatiste/politice, chiar si cele mai rezistente state sunt fortate incet-incet sa adopte organismele modificate genetic. Chiar si in ciuda faptului ca infectarea si contaminarea mediului sunt efectele unor plante transgenice. Intre timp, se urmareste implementarea unui control in temeiul unor legi de brevetare, prin care mutatia in sine se doreste sa insemne originalitate si control asupra organismelor naturale pe care le imita.
6. Conditiile meteorologice: Fara doar si poate, conditiile meteorologice afecteaza accesul la hrana precum si costurile acesteia. Daca aruncam o singura privire pe harta globala, vom vedea ca zonele de productie a alimentelor sunt greu lovite, si in consecinta- preturile cresc.
Aceste evenimente naturale pot fi exploatate atat de speculatori cat si de guverne. Totusi, odata cu inceputul programelor de modificare a conditiilor meteo, in care au investit cei ca Bill Gates, si care au fost promovate de catre elitele globaliste “think tanks”, au aparut si ingrijorarile privind posibilitatea ca guvernele sa se foloseasca de acest lucru ca de o arma pentru a creea razboaie alimentare.
Deja au aparut acuzatii in acest sens. In timp ce unii ar putea respinge ideea existentei unor posibilitati de a “manevra conditiile meteo” in scopuri rauvoitoare – conspiratie, este din ce in ce mai dificil de ignorat documentul prezentat in anul 1996 Fortelor Aeriene Americane intitulat ” Owning the Weather 2025″, document care prevede in mod explicit ca titlu in pagina a 10-a: Aplicarea de modificari meteo- Operatiuni Militare.
Un segment cheie prevede ca controlul asupra conditiilor meteo poate fi virtual, insa si literalmente real:
“Abilitatile ofensive ar putea furniza posibilitati de spoofing pentru a creea virtual conditii meteo in sistemele inamice senzoriale si de informatii, astfel fiind mai probabil ca acestia sa ia decizii care vor conduce la rezultatele pe care le dorim noi mai degraba decat la cele pe care le doresc ei.
Aceasta ar permite deasemenea capacitatea noastra de a masca sau ascunde activitatile noastre de modificare a conditiilor meteo
Esentiala pentru fezabilitatea unui astfel de sistem este abilitatea de a modela un sistem global nonlinear deosebit de complex pentru conditiile meteo, in sensul ca se va putea prezice cu precizie rezultatul schimbarilor in ce priveste variabilele influentatoare.”
Este admisibil deci, ca in conditii propice, si cu un interval corect intre initiere si executie, sa obtinem “conditii meteo la comanda”.
“Vremea la comanda” ar fi cu siguranta masura extrema pentru oricine ar dori sa se foloseasca de hrana ca si de o arma de control si profit. Aceasta posibilitate nu ar trebui respinsa cu usurinta, ci mai degraba ar trebui sa ne deschida mintea si sa ne conduca spre investigatii si cercetari.
Dupa cum reiese din acest articol, controlul hranei este un spectru complet, cu razboaie declarate simultan fiecaruia dintre noi, statelor si natiunilor suverane. Cei ce detin controlul asupra alimentelor se folosesc de sanatate, politica si economie pentru a-si duce la indeplinire agenda. Numai un intreg spectru de solutii ar putea reprezenta o protectie. Inca exista speranta care vine din partea pietelor alternative, sistemelor de troc (care la noi in tara inca mai exista) si cooperativelor locale.
PS:
” Adevarata libertate individuala nu poate exista fara securitate economica si independenta. Oamenii care sunt flamanzi si au ramas fara locuri de munca reprezinta materia din care sunt facute dictaturile” – Franklin Roosevelt
Sursa: Codrin Prisecaru
