Jacque Fresco, părintele teoriilor din Zeitgeist, adună an de an noi adepţi
„Gata cu competiţia pentru joburi şi oportunităţi, e timpul pentru cooperare în scopuri benefice tuturor. Depinde doar de tine dacă vrei să trăieşti într-o societate fără bani sau într-una plină de griji pentru facturi, credite sau crize economice."
Cu aceste cuvinte se prezintă mişcarea Zeitgeist România, iar ideea s-a dovedit suficient de seducătoare pentru ca peste 15.000 de români să se înscrie în această organizaţie, care are filiale în mai toate ţările lumii.
Scopul mişcării este lupta împotriva sistemului actual după care este alcătuită societatea.
The Zeitgeist Movement (TZM) a apărut în 2008, la îndemnul direct lansat de Peter Joseph, realizatorul seriei de documentare Zeitgeist, termen din limba germană ce se poate traduce ca „spiritul timpului". Mai suspicioşi decât americanii
Pe site-ul oficial, TZM se laudă cu peste 455.000 de membri din întreaga lume, grupul cel mai numeros fiind constituit de americani (92.500 de persoane).
Urmează canadienii, cu 27.000 de membri, britanicii (23.000) şi ruşii (26.000).
Românii sunt puternic reprezentaţi, ţara noastră fiind plasată pe poziţia a cincea, cu 16.583 de membri.
Numărul este cu atât mai semnificativ, dacă luăm în considerare faptul că populaţia României este de 15 ori mai mică decât cea a SUA (310 milioane).
Un calcul simplu arată că procentul românilor pasionaţi de teoriile conspiraţioniste propuse de TZM este mai mare decât cel al americanilor.
Numărul mare de români care s-au alăturat mişcării Zeitgeist este uşor de explicat atunci când vizionezi „Zeitgeist - Addendum", episodul axat strict pe economie.
Filmul conţine o amplă porţiune dedicată rolului jucat de instituţii precum Fondul Monetar Internaţional sau Banca Mondială în aservirea economică a unor ţări, pe care, departe de a le ajuta, le afundă în datorii uriaşe, ce vor fi plătite de omul de rând, cu care spectatorul român se poate identifica pe deplin în contextul actualei crize.
Peter Joseph enumeră rând pe rând etapele intervenţiei acestor organisme financiare într-o ţară şi efectele acestora.
Astfel, ţările care încheie un acord cu FMI se vor confrunta cu devalorizarea monedei naţionale, reduceri drastice în domeniul educaţiei şi în cel al sănătăţii sau privatizări în beneficiul unor mari companii străine, unul dintre numele pomenite fiind al celebrei firme Bechtel.
Toate aceste lucruri au fost evocate în ultimii 20 de ani de nenumăraţi politicieni sau analişti români, însă aceştia ar putea fi lesne suspectaţi de partizanat politic, în timp ce documentarul lui Peter Joseph apare ca imparţial.
Printre cei care s-au înrolat în mişcarea Zeitgeist, seduşi de argumentele strict economice, se numără şi Danny, pseudonimul său pe internet.
Realizarea, fie şi a unui scurt interviu online cu acesta, s-a dovedit destul de anevoioasă pentru că, deşi recunosc că un pic de publicitate nu le-ar strica, se tem că presa este pornită să compromită TZM.
Spaima militantului român
Despre dezvăluirea numelui său nici nu poate fi vorba.
„Dacă se aude la firmă, zbor la prima ocazie", explică el.
Tot ce se poate spune este că are 33 de ani şi este agent de vânzări într-o multinaţională.
Filmul l-a descoperit graţie unui amic din facultate şi, potrivit spuselor sale, „a rămas trăsnit".
Asta se întâmpla în urmă cu doi ani.
A trimis filmul tuturor prietenilor şi i-a convins şi pe părinţii săi să-l vadă.
Le-a pus mai întâi primul film, ceea ce s-a dovedit o eroare, aceştia fiind indignaţi de atacul vehement al lui Joseph la adresa religiei.
Întrebat ce face el, concret, ca militant al TZM, în care s-a înscris anul trecut, Danny recunoaşte sincer că, deocamdată, „nu mare lucru".
După care adaugă, „primul pas este conştientizarea situaţiei în care ne aflăm".
Acelaşi lucru se poate spune şi despre ceilalţi membri români ai mişcării, a căror preocupare de bază este menţinerea site-ului filialei locale şi urmărirea interviurilor acordate de Joseph.
Mulţi ar fi tentaţi să pună semnul egal între militanţii acestei mişcări şi cei obsedaţi de vizitele extratereştrilor sau de civilizaţia din interiorul Pământului.
Danny s-a simţit uşor iritat de întrebarea privind alte conspiraţii care-l interesează.
Recunoaşte totuşi că este preocupat de alimentaţia sănătoasă şi evită, pe cât posibil, hrana procesată.
Motivul?
„Ăştia au tot interesul să ne bage pe gât toate mizeriile, să murim repede, înainte de pensie. Şi-aşa suntem prea mulţi..."
Întrebarea „cine sunt ăştia" este inutilă, e clar că e vorba de cei care vor să domine lumea.
Culmea conspiraţiei
Deloc surprinzător, există şi o categorie de oameni, care, deşi cred în teoriile expuse de TZM, nu sunt dispuşi să se alăture acestei mişcări, temându-se că aceasta este, la rândul ei, o parte a conspiraţiei celor care vor să stăpânească lumea.
Pe diverse forumuri de profil, apar acuzaţii că se doreşte reunirea tuturor nemulţumiţilor într-o mişcare ce nu va duce nicăieri.
Alţii avertizează chiar că aceia care se înscriu în mişcare vor fi identificaţi pe baza IP-urilor calculatoarelor şi monitorizaţi.
Scenariile din Zeitgeist Toate cele trei filme ale seriei au ca subiect marile conspiraţii puse la cale de grupări oculte, alcătuite, în principal, din mari bancheri şi oameni de afaceri, al căror scop este dominarea lumii şi subjugarea totală a omului de rând. Ideile avansate de Peter Joseph nu sunt noi, însă stilul sobru şi clar în care sunt prezentate, precum şi modul în care îmbină elementele vastei conspiraţii denunţate au făcut ca documentarele sale să fie vizionate de zeci de milioane de oameni.
Cele trei documentare - „Zeitgeist - The Movie" (2007), „Zeitgesit Addendum" (2008) şi „Zeitgeist - Moving Forward" (2011) - circulă pe DVD-uri sau pot fi vizionate pe internet.
Minciuni vechi şi noi
Primul film al seriei porneşte de la denunţarea religiei, de orice fel, afirmând vehement că este vorba de „cel mai mare basm născocit vreodată", în scopul de a impune tot felul de constrângeri oamenilor, astfel încât ei să poată fi uşor de condus.
Partea a doua a filmului este dedicată trecerii în revistă a unor fapte ce susţin ideea că, în spatele atacurilor de la 11 septembrie 2001, din Statele Unite, s-au aflat chiar americanii.
Atacurile ar fi avut ca scop profitul unor companii ce au beneficiat din plin de declanşarea războaielor din Afganistan şi Irak.
A treia parte a filmului îi vizează pe bancherii care manipulează sistemul financiar internaţional.
„O sclavie plătită"
Dacă Peter Joseph s-ar fi rezumat la acest prim film, succesul său ar fi fost modest.
Un an mai târziu însă, el a ieşit pe piaţă cu „Addendum", un film mai bun, în primul rând, pentru că lasă la o parte subiecte sensibile precum religia sau 11 septembrie şi se concentrează pe economie.
Impactul a fost cu atât mai mare cu cât lansarea sa a coincis cu debutul crizei economice.
Peter Joseph explică în termeni simpli, pe înţelesul tuturor, viciile actualului sistem monetarist în care trăim şi prognozează sumbru că omul de rând va trăi sub povara datoriei perpetue.
În opinia sa, sistemul monetar actual, precum şi cel politic sunt nişte false instituţii, create şi susţinute de un grup restrâns de oameni care vrea să domine lumea.
Ei sunt „oamenii din spatele uşilor", iar politicienii aleşi nu sunt decât nişte marionete în mâinile lor.
„Munca este doar o sclavie plătită", afirmă Joseph.
Situaţia este chiar mai rea decât a sclavilor, pentru că întreţinerea acestora cădea în sarcina stăpânului, în timp ce un lucrător este dator să-şi plătească singur casa şi masa.
O mare parte dintre aceste probleme economice sunt reluate şi în al treilea film, „Zeitgeist - Moving Forward".
Filmul se încheie cu îndemnul „Revoluţia începe acum".
Proiectul Venus sau utopia SF
Sistemul actual nu e făcut pentru oameni, ci pentru un grup restrâns care acumulează profituri uriaşe, susţine TZM.
În locul său, adepţii propun un model care va genera o abundenţă fără precedent pentru locuitorii Pământului.
Peter Joseph nu vine cu o viziune proprie, ci preia ideile futuriste ale conaţionalului său, Jacque Fresco, care a lansat Proiectul Venus încă din 1975.
Fresco propune o societate bazată pe resurse.
În lumea imaginată de el, nu va mai fi nevoie de bani, deoarece toţi oamenii vor avea asigurat un trai mult mai bun decât standardele actuale.
Nu va mai exista nici munca, aceasta urmând a fi preluată de roboţi.
Nu va mai fi nevoie nici de legi, pentru că societatea va fi guvernată de necesităţile dezvoltării continue a tehnologiei.
Jacque Fresco oferă exemple concrete pentru îmbunătăţirea vieţii - exploatarea uriaşelor resurse din oceane, folosirea energiei solare, a vântului sau cea geotermală.
Toate alternativele energetice sunt nepoluante şi inepuizabile.
Expunerile lui Jacque Fresco sunt prezentate în al doilea şi al treilea film Zeitgeist.
Unii oameni caută explicaţii convenabile
În general, teoriile conspiraţioniste sau teleologice explică relativ uşor fenomene complicate, spune sociologul Mircea Kivu.
„Dacă e greu să înţelegi cum se produc furtunile, e mai simplu să se spună că e cineva care le produce.
Lucruri mai greu de acceptat şi de înţeles sunt uşor de explicat prin teoria conspiraţiei", afirmă Kivu.
Sociologul crede că acest mod de a explica lucrurile are şi un avantaj: nu poate fi niciodată infirmat.
În privinţa celor dispuşi să se alăture mişcărilor conspiraţioniste, el afirmă că aceştia sunt oameni care au un sistem de gândire mai simplu.
Faptul că în România mişcarea conspiraţionistă Zeitgeist a strâns atât de mulţi adepţi este pus pe seama unor factori economici şi sociali.
„Probabil că, în general, oamenii acceptă aceste explicaţii atunci când nu au încredere în discursul oficial", spune Kivu.
Totuşi, numărul mare de adepţi este greu de justificat în cazul episodului privind religia, în contextul în care Biserica este instituţia în care românii au mare încredere, potrivit sondajelor.
Tulburări de personalitate
Cei care creează aceste teorii ale conspiraţiei sunt oameni care au o personalitate exagerată, crede şi psihologul Keren Rosner.
„Sunt persoane paranoice, care cred că în spatele oricărei stări de fapt există o conspiraţie. Majoritatea liderilor cu o concepţie extremistă au avut tulburări de personalitate", afirmă Rosner.
Cei care aderă la aceste mişcări simt nevoia sa-şi explice realitatea.
„Nu-şi găsesc o explicaţie convenabilă pentru ceea ce se întâmplă, iar, în contextul limitelor şi complexelor individuale, caută un vinovat. În general, sunt persoane tinere, care cred despre ele că sunt bune, dar că cineva le împiedică să realizeze mult într-un timp scurt", explică Keren Rosner.
Ea crede că se poate trece uşor limita normalităţii şi dă exemplul mişcării legionare. „Aici acţionează şi psihologia mulţimii, pentru că un individ reacţionează foarte diferit când este într-un grup decât dacă ar lua decizii pe cont propriu."
Mihaela Dincă "Sunt persoane care cred că în spatele oricărei stări de fapt există o conspiraţie. Liderii cu o concepţie extremistă au avut tulburări de personalitate."
preluare de pe:
s-a ajuns, rapid, la un mesaj cu rezonanţă în inimile tuturor celor afectaţi de criza globală.
s-a ajuns, rapid, la un mesaj cu rezonanţă în inimile tuturor celor afectaţi de criza globală.
