21 de lucruri pe care nu le stiai despre una din cele mai negre zile din istoria omenirii.

 

Sunt inca foarte multe lucruri care n-au fost explicate sau publicate despre atentatele din septembrie 2001. In fiecare an apar noi concluzii si noi anchete. Iata ca britanicii au pus cap la cap cateva date interesante.

1. Numarul de copii care au pierdut un parinte in evenimentele din 9/11 a fost de 3051. 17 bebelusi au fost ulterior nascuti de femeile ai caror soti au murit in timpul atentatelor. La noua luni dupa 9/11, numarul de nasteri din New York a crescut cu 20%, fata de aceeasi luna din 2000.

2. Conform cercetatorilor, consumul de alcool in Manhattan, in saptamana de dupa 9/11 a crescut cu 25% fata de aceeasi perioada a anului anterior. Consumului de tutun a crescut cu 10%, consumul de marijuana cu 3,2%, iar participarea oamenilor la slujbele din biserici s-a inmultit cu 20%.

3. Valoarea totala a obiectelor de arta pierdute atunci cand Turnurile Gemene s-au prabusit, a depasit 100 de milioane de dolari. Printre ele se numara elementele de sculptura ale WTC, facute de Alxander Calder, tapiteria World Trade Center Tapestry, realizata de Joan Miro si multe tablouri de Picasso sau David Hockney.

4. Unul dintre eroii necunoscut de la 9/11 a fost un caine pe nume Roselle, un labrador care si-a condus proprietarul, orb, care era la etajul 78 al Turnului de Nord. L-a scos teafar de acolo si l-a ghidat apoi pana la casa unui prieten.

5. Pompierilor le-au trebuit 100 zile pentru a stinge toate focurile aprinse de atacurile de la New York.

6. Numai 291 de cadavre au fost recuperate “intacte” de la Ground Zero. Parintii Lisei Anne Frost, in varsta de 22 de ani, care a fost pasagera in zborul 175, care a lovit turnul de sud, au asteptat aproape un an pana ca un obiect care a apartinut fiicei lor sa fie gasit prin moloz de cautatorii specializati.

7. in total, muncitorii au cernut peste un milion de tone de moloz si cenusa si cauta in continuare, si astazi, obiecte personale ale victimelor. Ei au descoperit pana acm 65.000 de astfel de bunuri sau ramasite, inclusiv 437 de ceasuri de mana si 144 de verighete.

8. Cu trei ore inainte de atacuri, un aparat numit Generator aleator de evenimente, aflat la Princeton University, a prezis un eveniment faptul ca un eveniment cataclismic era pe cale sa se intample.

9. Sectiunea din Pentagon, lovita de Zborul 77, fusese renovata recent, cu 258 de milioane de dolari. Peretii au fost consolidati si ferestrele au fost intarite, asa ca multe dintre ele au ramas intacte dupa atentat.

10. Primele patru cele mai cautate subiecte pe Google in saptamana dinaintea 9/11, au fost: Nostradamus, CNN, World Trade Center si Osama bin Laden.

11. Romanul american cel mai bine vandut in anul 2001 a fost Desecration: Antichrist Takes the Throne, de Tim LaHaye si Jerry Jenkins.

12. Atunci cand coordonatorul atentatelor, Mohamed Atta, a facut checkin-ul pe aeroportul Logan, din Boston, numele sau a declansat o alerta in sistemul de securitate a aeroportului si bagajele sale nu mai fost urcate in cala avionului.

13. Sute de memorii, dedicatii, crucifixuri si opere de arta au fost create din otelul de la Ground Zero.

14. intr-un exercitiu numit “The Guardian Vigilant”, NORAD (North American Aerospace Defense Command), care este responsabil pentru apararea spatiului aerian al SUA, simulase de cel putin patru deturnari de avioane in saptamana dinainte de 9/11 si in dimineata atacurilor era programat un alt exercitiu de acest fel.

15. Magnatul din domeniul imobiliar, Larry Silverstein, a incheiat un contract de inchiriere pe 99 de ani a World Trade Center cu suma de 3,2 miliarde de dolari cu sase luni inainte ca turnurile sa fie distruse.

16. La inceputul acestui an, numarul oficial al mortilor provocate de 9/11 a fost ridicat la 2753. Asta dupa ce Jerry Borg, un contabil care lucra si ca actor pe un contract de o jumatate de norma, a murit la sfarsitul anului 2010 de o boala de plamani provocata de inhalarea de praf, din apropierea World Trade Center.

17. Cinci dintre teroristii responsabili de atentate s-au cazat intr-un motel chiar in apropierea serviciului secret american, NSA, cu cateva zile inainte de atacuri.

18. Cutiile negre ale zborului 77 au fost descoperite in interiorul Pentagonului la 12 septembrie 2001. Secretarul de Stat, Donald Rumsfeld, a declarat ulterior ca datele au fost irecuperabile. Acest lucru este considerat o premiera in ultimii 40 de ani – pana atunci si de atunci incoace, nicio cutie neagra nu a mai fost declarata irecuperabila total.

19. Un loc de rugaciune musulman a fost distrus atunci cand World Trade Center s-a prabusit.

20. John Patrick O’Neill, un agent special al FBI, care a investigat Al-Qaeda si primul atac asupra World Trade Center, din 1993, a parasit FBI-ul din motive politice. El a preluat jobul de sef al securitatii de la World Trade Center – iar in cele din urma a murit pe 9/11.

21. Oamenii de stiinta au profitat de interdictia de zbor de trei zile, impusa in Statele Unite, pentru a efectua experimente privind efectul avioanelor cu reactie asupra atmosferei. Ei au descoperit ca zilele au fost un pic mai calde si noptile mai reci, sugerand astfel ca gazele evacuate de avioane in timpul zborului actioneaza la fel ca norii, protejeaza Pamantul de soare in timpul zilei si mentin caldura pe timpul noptii.

preluare de pe sursa: Fata nevazuta a lumii….

Vezi mesajul celor care cheamă la Revoluţie MONDIALĂ pe 15 octombrie 2011 (VIDEO)

Anunturi

Se prefigurează o mişcare amplă de protest, care se va desfăşura, simultan, începând cu 15 octombrie 2011, în oraşe din zeci de ţări.

Pornită la New York, ca un protest împotriva corporaţiilor financiare, OWS (Ocupy Wall Street) tinde să se transforme într-o revoluţie planetară cu consecinţe încă nebănuite.












La o primă vedere, OWS pare o simplă „zvârcolire a socialismului”, ce poate fi ridiculizată de liberali şi de economiştii apropiaţi acestora. Este aberant să ceri anularea datoriilor bancare – aceasta este una dintre revendicările celor care, zilele acestea, ocupă Liberty Plaza şi Podul Brooklyn. Ar fi pe principiul „Hoţul strigă hoţii!”.

Cu toate acestea, aşa cum a declarat la CNN şi regizorul Michael Moore, majoritatea americanilor simpatizează cu protestele din New York şi nu este exclus ca mulţi să li se alăture acolo sau în alte oraşe, în zilele şi săptămânile ce vor urma.











De la cele câteva scandări împotriva corporatiştilor care au generat criza şi prosperă în continuare, „pe spatele celor săraci”, s-a ajuns, rapid, la un mesaj cu rezonanţă în inimile tuturor celor afectaţi de criza globală.









S-a ajuns la un mesaj care cheamă la o Revoluţie care să producă o „schimbare adevărată”. Deşi mesajul este pacifist, videoclipul de promovare pe youtube conţine şi imagini ale confruntărilor violente anterioare dintre manifestanţi şi forţele de ordine, din decursul protestelor de anul acesta, din SUA şi Europa.


În plus, mascota mişcării este masca din filmul 

„V de la Vendetta”, care, deşi are o concluzie generoasă, umanistă, este plin de scene violente.


Iată ce se spune în mesaj:

„Suntem conştienţi de corupţie, de minciuni, de războaie, de sistemele nedrepte care încurajează comportamentele egoiste şi anti-sociale, de violări ale drepturilor omului, de distrugerea acestei planete şi a locuitorilor săi, de acţiunile injuste şi inumane ale corporaţiilor globale pentru putere şi profit… Şi ne-am săturat!

Pe 15 octombrie 2011 putem produce o SCHIMBARE ADEVĂRATĂ, dacă oamenii de bun simţ ai acestei planete vor putea lăsa deoparte nimicurile care îi separă şi se vor UNI! Revoluţia Globală – 15 octombrie 2011. Vrem o democraţie reală. Pentru oameni, făcută de oameni. Opriţi maşinăria – creaţi o nouă lume! Acesta poate deveni un eveniment de cotitură… depinde de TINE! Casa noastră, vieţile noastre, viitorul nostru. Nu sunteţi singuri. Viitorul e acum. E timpul să modernizăm planeta”.

Cine este în spatele mişcării OSW şi a Revoluţiei din 15 octombrie?

Unii vor arăta spre socialişti şi spre serviciile secrete ruse. Televiziunea de ştiri RT, finanţată de Moscova, a prezentat reportaje „incendiare” de la New York, încă din primele zile ale mişcării, în timp ce mediile tradiţionale occidentale au păstrat tăcerea asupra subiectului. Doar arestările de sămbătă au făcut înconjurul lumii, pe toate canalele.

Cert este că, oficial, promotorii mişcării sunt persoane cvasinecunoscute, cel mai proeminent fiind un fost membru de campanie al unui candidat la alegerile prezindeţiale din SUA, din 2008.

Regizorul Michael Moore i-a vizitat pe protestatarii din Wall Street şi, cum spuneam, a fost invitat la CNN să vorbească despre OWS. Cunoscut pentru mai multe pelicule în care a blamat regimul republican al lui George Bush pentru atentatele din 11 septembrie 2011 şi cartelurile financiare americane pentru criza declanşată în 2008, Moore a susţinut că OSW poate fi începutul unei adevărate revoluţii.

Protestatarii din Liberty Plaza au fost vizitaţi şi de actriţa Suzan Sarandon, care şi-a declarat solidaritatea cu cauza acestora. “Îi înţeleg foarte bine. Personal, nu am fost afectată de maşinaţiunile celor de pe Wall Street, dar dacă mi-aş fi pierdut averea din cauza lor, aş fi fost teribil de mânioasă”, a spus Sarandon.

Se pare că, pe 15 octombrie, în afara SUA, cele mai ample proteste vor fi în Spania, Brazilia, Germania, Anglia, Grecia şi Israel. Şi în Ungaria s-au anunţat proteste pe 15 octombrie.

preluare de pe sursa: http://www.jurnalul.ro/stiri/externe/vezi-mesajul-celor-care-cheama-la-revolutie-mondiala-pe-15-octombrie-2011-video-592252.html

De ce evreul George Soros sustine manifestantii de pe Wall Street?

Iata ce aflam din articolul Miliardarul Soros îi susţine pe manifestanţii de pe Wall Street: Am simpatie faţă de opiniile lor:

Investitorul american George Soros a declarat luni că priveşte cu simpatie manifestaţiile împotriva Wall Street care, în opinia sa, au fost cauzate de “super-bonusurile” plătite de către bănci, informează AFP.

“Am simpatie faţă de opiniile lor”, a declarat Soros într-o conferinţă de presă la ONU, răspunzând unei întrebări despre manifestanţii care au încercat să blocheze Podul Brooklyn la sfârşitul acestei săptămâni şi care au făcut apel la organizarea de noi manifestaţii miercuri, în cartierul financiar din New York.Soros, unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, a precizat că o proporţie importantă din furia exprimată de manifestanţii anticapitalişti şi ultraconservatorii din cadrul “tea party” vizează acţiunile băncilor.

“Le înţeleg reacţia, sincer”, a spus Soros, subliniind situaţia micilor întreprinderi, ale căror dobânzi la credite au crescut de la opt la 28 de procente, după criza din 2008.“Şi pentru că depindeau de acest credit pentru a-şi gestiona întreprinderile, mulţi dintre ei au fost nevoiţi, în realitate, să îşi înceteze activitatea”, a continuat el.

“Iar, în acelaşi timp, hotărârea de a nu injecta capitaluri în bănci, ci, în realitate, de a le scăpa de activele neperformante şi a le permite să iasă din gaură, lasă băncile cu super-profituri şi le permite să ofere super-bonusuri”, a adăugat miliardarul.“Contrastul între cele două (situaţii) este, cred eu, principalul motiv” al manifestaţiilor anticapitaliste şi ale “tea party”, a mai apreciat Soros.

Soros a făcut aceste declaraţii într-o conferinţă de presă în care a anunţat că donează până la 40 de milioane de dolari pentru un proiect de dezvoltare în numeroase ţări africane.Mobilizarea anticapitalistă a luat sâmbătă o nouă amploare. Peste 700 de persoane care au blocat circulaţia rutieră pe Podul Brooklyn au fost arestate, potrivit Poliţiei din New York, provocând o puternică susţinere pe Internet şi o “publicitate” fără precedent pentru mişcare.


Comentariu saccsiv:

De ce o face? Probabil pentru a-i face o si mai mare publicitate:
Stim ca a fost in spatele multor revolutii din 1989 incoace:
Si s-ar parea ca inclusiv in spatele celei egiptene:
 

preluare de pe sursa: Saccsiv’s Weblog

Tehnologia de scanare biometrica a irisului

“Fiecare persoana, loc si obiect de pe aceasta planeta o sa fie conectata [la un sistem de iris] in urmatorii 10 ani”

O companie de cercetare si dezvoltare biometrica are ca scop raspandirea tehnologiei de recunoastere a irisului intr-un oras intreg, in cadrul unei miscari care pretinde ca o sa creeze un “Minority Report” in viata reala, unde oricine ia trenul sau face cumparaturile intr-un super-market o sa aiba ochii scanati de senzori hi-tech.

Global Rainmakers Inc. (GRI), cu sediul in New York, a anuntat ca o sa inceapa sa foloseasca tehnologia pentru a creea ceea ce considera a fi “cel mai sigur oras din lume”, in Leon, unul dintre cele mai mari orase ale Mexicului.

Miscarea prevede masinariile GRI-ului de scanare a ochilor, care se gasesc intr-o varietate de forme si dimensiuni, legate la o baza de date a irisurilor creata in colaborare cu autoritatile din Leon.

“In viitor, indiferent daca e vorba despre intrarea in casa, deschiderea masinii, intrarea la locul de munca, obtinearea unei prelungiri pentru prescriptia farmaceutica sau preluarea fisei medicale, toate se vor putea face cu cheia unica, care este irisul dumneavoastra”, declara Jeff Carter, membru din conducerea administrativa a GRI, pentru site-ul FastCompany.com.

Conform articolului, “Criminalii vor fi luati in evidenta si irisurile le vor fi scanate odata ce vor fi condamnati.  Cetatenii care respecta legea vor avea optinuea de a o face voluntar”

Cu toate acestea Carter pare a fi sigur ca toti, indiferent daca este vorba de un criminal sau nu, vor fi introdusi in baza de date.

Fiecare persoana, loc si obiect de pe aceasta planeta o sa fie conectat [la sistemul de iris] in urmatorii 10 ani”, spune el.

In viziunea de viitor hidoasa a lui Carter, care vrea sa controleze totul, oricine face o extragere de la un automat de bani, plateste cumparaturile intr-un magazin sau doar ia autobuzul o sa trebuiasca sa priveasca direct la un sistem-bestie in timp ce “Ofiterii de politie vor monitoriza si urmarii miscarile indivizilor de pe lista de suspecti”.

Carter chiar face aluzie la “Minority Report” a lui Philip K. Dick, mentionand faptul ca sistemul o sa opereze la un nivel de control si mai mare decat in film.

Nici macar “ochii morti” din “Minority Report” nu vor putea sa triseze sistemul, spune el. “Daca ati fost condamnat pentru o crima, in esenta, asta o sa aiba rolul de o insemnare digitala.

Daca sunteti cunoscut ca un hot in magazine, de exemplu, nu veti putea sa intrati intr-un magazin fara a fi marcat. Pentru altii, intrarea intr-un avion o sa fie imposibila”.


preluare de pe sursa: http://piatza.net/tehnologia-de-scanare-biometrica-a-irisului/

Adio păr alb! O descoperire recentă va elimina acest semn al îmbătrânirii

Unul dintre cele mai vizibile semnale ale îmbătrânirii va putea fi evitat, după ce oamenii de ştiinţa au descoperit sursa albirii părului. Această reuşită deschide calea spre un potenţial tratament.

Culoarea părului este determinată de celulele stem ale foliculilor piloşi (din care cresc firele de păr) care lucrează în colaborare cu celulele stem producătoare de culoare, cunoscute sub numele de melanocite.

Dar în prezent, cercetătorii au identificat proteina de semnalizare ce coordonează pigmentarea în două tipuri de celule, cunoscute sub numele de Wnt.

O lipsă a proteinelor din celulele stem melanocite duce la apariţia firelor de păr gri, susţin cercetătorii de la University Medical Centre din New York.

Profesorul Mayumi Ito susţine că manipularea genetică a proteinelor Wnt de semnalizare ar putea opri grizonarea părului, datorită faptului că echipa sa a găsit o metodă de succes pentru a restaura culoarea părului la şoareci.

“Am cunoscut de zeci de ani faptul că celulele stem ale foliculilor piloşi şi celulele melanocite producătoare de pigment colaborează pentru a produce părul colorat, dar motivele care stau la baza acestei acţiuni erau necunoscute”, susţine Ito.

“Am descoperit că semnalizarea Wnt este esenţială pentru coordonarea acţiunilor acestor două tipuri de celule stem şi pentru determinarea culorii părului”.

Această cercetare ar putea oferi perspective în domeniul bolilor care implică melanocitele, incluzând melanomul.

Sursa: The Telegraph

Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA

SOROS VREA AURUL DIN KOSOVO !! - Iata de ce Kosovo, leaganul culturii sarbe, cucerit demografic de musulmanii albanezi, trebuia sa fie independent.!!

Daca romii locuiau la Rosia Montana, pana acum se infiinta primul stat tiganesc din Europa. Sa speram ca Soros se va intalni cu Moise cat de curand...

George Soros, unul dintre cei mai faimoşi oameni de afaceri din lume, s-a arătat interesat să cumpere minele din Kosovo, conform Wall Street Journal. Valoarea rezervelor se ridică la 300 de miliarde de euro.

Acordul ar urma să fie încheiat cu deplina colaborare a miliardarului albanez Sahit Muja, care locuieşte la ora actuală în America, la New York.

Sahit Muja, care este director al companiei Albanian Minerals, are acces la bogăţiile minerale ale statului Kosovo care cuprind mine de cărbuna şi zăcăminte de zinc, crom, aur, argint şi nichel.

În acest sens, se pare că au avut loc mai multe vizite pentru a se ajunge la câteva acorduri.

Preşedintele Agenţiei de Privatizare din Kosovo este Dino Asanaj, implicat în activităţi realizate în Statele Unite. Asanaj a fost reprezentant al KLA (Kosovo Liberation Army) în Statele Unite. KLA ar fi primit ajutoare financiare de la Fundaţia lui George Soros.

Până anul trecut cele mai mari plasamente ale miliardarului George Soros erau în aur, potrivit datelor Comisiei americane pentru bursă şi valori mobiliare, scrie money.ro.

 

În cursul lui 2011, acesta şi-a vândut însă aproape în întregime plasamentele de 800 milioane de dolari.

 

Totuşi, fondul lui Soros nu a renunţat la deţinerile în companii miniere care extrag şi proceseaza aur şi se pare că în viitorul apropiat omul de afaceri mizează serios pe acest business.

 

preluare de pe: http://secretele--sistemului.blogspot.com/2011/07/soros-vrea-aurul-din-kosovo-iata-de-ce.html

Dacia, conform Wikipedia

Dacia era în antichitate ţara locuită de geto-daci, care erau împărţiţi într-un număr mai mare de state şi ocupau un teritoriu cuprins între: râul Tisa (vest), râul Nistru şi Marea Neagră (est), Dunăre (sud) şi Carpaţii Păduroşi (nord). În anumite părţi chiar depăşeau aceste hotare: spre est peste Nistru, "înaintând până spre Bug", iar spre vest, "ajunseră până la Dunărea panonică".^[1]
Regatul dacic a ajuns la cea mai mare întindere a sa în timpul regelui Burebista, având ca hotare: ţărmul Mării Negre şi Bugul - spre est, Cadrilaterul boem, Dunărea panonică şi Morava - spre vest, Carpaţii Păduroşi - spre nord, iar Muntele Haemus (lanţul Balcanilor) - spre sud. Capitala regatului era oraşul Argedava.^[2]

Geto-dacii

Conform informaţiilor rămase de la Strabon, dacii locuiau în zona muntoasă (şi indică râul Mureş) până în partea superioară a Dunării (denumită Danubius - de la izvoare şi până la Drobeta), iar geţii stăpâneau partea de la cataracte, (astăzi Cazane) denumită Istru până la vărsarea acesteia în Marea Neagră. Tot el spune că "dacii au aceeaşi limbă cu geţii" şi că "elenii i-au socotit pe geţi de neam tracic". De asemenea Dio Cassius ce spune că regele getic Burebista i-a zdrobit pe grecii conduşi de regele Critasir, afirmă că Critasir a fost învins de daci, şi păstrează denumirea luptătorilor armatei de geţi sau daci pentru a denumi popoarele de la Nord. În concluzie se poate afirma cu certitudine că "dacii sau geţii, sunt două denumiri pentru unul şi acelaşi popor".

Totuşi prima relatare despre geţi aparţine lui Herodot care relatează campania din ^514-512 î.Ch. a lui Darius împotriva sciţilor la nord de Marea Neagră, şi arată că "înainte de a ajunge la Istru, biruie mai întâi pe geţi care s-au crezut nemuritori", iar despre faptul că au pierdut lupta spune: "ei (geţii) au fost cei mai viteji şi cei mai neînfricaţi dintre traci".^[3]
De la istoricul grec Diodorus Siculus aflăm despre victoria strălucită din anul 300 î.Ch. a regelui get Dromihete împotriva regelui macedonean al Traciei, Lisimahos, dar şi de generozitatea pe care acesta a arătat-o învinsului, organizând un ospăţ pentru el şi ceilalţi comandanţi captivi, pentru ca mai apoi să-i elibereze. Scriitorul antic Justinus ne relatează că în timpul lui Oroles, dacii au fost învinşi de bastarni, iar regele lor i-a pedepsitsă se poarte ca femeile şi doar o victorie în altă bătălie le aduce iertarea.
Inscripţiile descoperite la Histria menţionează numele a doi regi geţi din sec. III î.Ch., Zalmodegicos şi Rhemaxos, faţă de care ascultau cetăţile greceşti din Dobrogea. Trogus Pompeius (sec.I î.Ch.-sec.I d.Ch) în Prologul cărţii a XXXII-a menţionează un "salt de putere a dacilor conduşi prin regele Rubobostes şi a numărului lor".
Contemporan cu evenimentele care au dus la constituirea regatului Dac, în anul 70 î.Ch., geograful şi istoricul Strabon (63 î.Ch. - 19 d.Ch.) relatează: "Ajungând în fruntea neamului său...getul Burebista l-a înălţat atât de mult...încât, a ajuns să fie temut şi de romani.^[4] O inscripţie grecească din Dionysopolis (Balcic) îl descrie pe Burebista ca fiind: "cel dintâi şi cel mai mare dintre regii din Tracia". Victoriile din luptele purtate de Burebista cu neamurile vecine au făcut ca regatul dacic să ajungă la cea mai mare întindere a sa. De asemenea, pentru a obţine aceste succese, Burebista, ajutat şi de preotul Deceneu a săvârşit o reformă politico-religioasă a poporului, bazată pe "abstinenţă şi sobrietate şi ascultare de porunci".^[5] Dacă la început capitala a fost la Argedava, Burebista a construit una nouă: Sarmizegetusa.^[6] Trebuie precizat că: "Păreri ca acelea care văd în numele capitalei dacice Sarmizegetusa o amintire a sarmaţilor n-au nici un temei istoric".^[7]
Intenţia lui Cezar de a organiza o mare expediţie în anul 44 î.Ch., împotriva dacilor nu s-a concretizat deoarece a fost asasinat. Nu la mult timp după aceea, şi Burebista "a căzut victima unei conspiraţii de nemulţumiţi". După moartea sa, regatul s-a divizat, astfel încât în timpul lui Octavianus Augustus existau 5 regate dacice, în stânga Dunării, iar în Dobrogea trei. Regii din Dobrogea erau: Roles, Zyraxes şi Dapyx. Despre Cotiso se spune că a fost în discuţii cu Octavianus Augustus pentru a se căsători cu fiica acestuia Iulia, însă căsătoria nu a mai avut loc. Dicomes a fost unul dintre regii daci care a continuat politica de ostilitate dusă faţă de Imperiul Roman. Cum regatul său era în câmpia munteană, a încercat să-şi întindă stăpânirea peste Dunăre. Ajutat şi de bastarni, a trecut în sudul Dunării şi i-a bătut pe moesi, tribali, dardani şi denteleti. Cum cei din urmă, denteletii - un neam tracic, erau sub protecţia romanilor, aceştia trimit o armată sub conducerea lui Crassus, care ajutat şi de regele get Roles, duce o serie de bătălii contra bastarnilor. Un alt rege dac, Scorilo (cca. 28 - 68 d.Ch.) credea şi el că nu e bine să intre în conflict cu romanii şi la insistenţele celor care doreau să atace provinciile de peste Dunăre le explică printr-o pildă practică relatată de istoricul Frontinus: "Scorilo...a pus doi câini să se mănânce între ei şi când erau mai în focul bătăliei, le-a arătat un lup pe care, îndată, lăsând furia dintre ei, câinii s-au aruncat".^[8]
În faţa pericolului roman ajuns la Dunăre, regele Duras a cedat conducerea lui Decebal. Acest fapt ne este relatat de Dio Cassius: "Duras care domnise mai înainte lăsase de bună voie domnia", în favoarea lui Decebal, "fiindcă era foarte priceput la planurile de război şi iscusit la înfăptuirea lor".^[9]

Înfăţişarea caracteristică dacilor

Imbracamintea lor era asemanatoare cu cea a taranilor romani din zilele noastre. Erau bărboşi cu plete mari, purtau pantaloni lungi înnodaţi la glezne, tunică scurtă cu mâneci, fiind acoperiţi pe cap cu o căciulă ( tarabostes ) conică. Femeile îmbrăcau o cămaşa plisată la gât şi pe piept, cu mâneci scurte.Civilizaţie şi cultură

Comaţi

Dacii erau organizaţi în state şi aveau cetăţi numite dava. Din agricultură obţineau: grâu, vin, miere, creşteau vite şi cai, dar şi pescuiau. Îmbrăcămintea era făcută din lână de oaie şi din cânepă. Dacă la şes locuinţele erau făcute din nuiele împletite pe pari şi zidite cu pământ, la deal şi la munte ele erau făcute din lemn, folosindu-se bârnele încheiate. Conducerea o avea regele, ajutat de un sfat de nobili, şi mai era consiliat de un preot. Dacii se ocupau cu extracţia şi prelucrarea metalelor din care confecţionau unelte, arme, obiecte de cult sau mobilier, podoabe, vase şi monede. Ceramica era prelucrată atât cu mâna cât şi cu roata olarului şi devenise o artă. Slujbele religioase se ţineau în sanctuare ce aveau formă patrulateră sau circulară. Ritualul funerar consta în arderea morţilor, iar cenuşa era pusă în urne şi îngropată în pământ. Dacii iubeau muzica. Izvoarele antice spun că ei cântau din gură, dar şi din chitare. Dion Chrysostomos îi socotea pe geţi la fel de înţelepţi ca şi grecii.

Religie

Pentru detalii, vezi: Religia dacilor.

Dacii obţinuseră deja un grad înalt de civilizaţie până să ia pentru prima dată contact cu romanii. Ei credeau în nemurirea sufletului şi considerau moartea ca o simplă schimbare de ţară. Conducătorul preoţilor avea o poziţie importantă ca reprezentant al zeităţii supreme, Zamolxis/Zalmoxis/Zalmoksha, pe pământ, fiind de asemena şi sfătuitorul regelui.
Criton (doctorul lui Traian) în Getica a spus că „Regii geţi au impus frică de zei şi concordie prin abilitaţi şi magie, bucurându-se astfel de un statut înalt”. Co-guvernarea preot-rege în Dacia (regele fiind în cele din urmă, mult mai puternic) este similară cu relaţia Enaree-rege (la sciţi), druid-rege (la celţi) şi chakravartin-yogin (în India), urmând astfel un model comun în nordul Eurasiei al acelor vremuri.^[10]
În afară de Zamolxis/Zalmoxis (numit şi Gebeleizis de către unii dintre ei), dacii mai credeau şi în alte zeităţi, Derzelas şi Bendis, cu toate ca existenţa lor nu a fost confirmată prin surse de natură arheologică.

Societate

Ei erau împărţiţi în două clase sociale: aristocraţia, numită pileaţi (pileati) sau tarabostes şi agricultorii liberi, comaţii (comati); un număr mic de izvoare istorice menţionează şi prezenţa sclavilor.^{[necesită citare]} Primii, care aveau dreptul să-şi acopere capul purtând o cuşmă şi formau o clasă privilegiată. Ceilalţi, care formau grosul armatei, erau ţărani şi meşteşugari şi purtau părul lung (capillati). Una din armele lor era "sica".

Economie

Monezi dacice de tip Koson

Ocupaţiile principale erau agricultura (în special cereale, pomi fructiferi şi viţă-de-vie), creşterea vitelor şi oilor şi cunoşteau apicultura; caii erau folosiţi mai ales ca animale de povară, dar caii crescuţi de daci aveau şi faima de a fi foarte buni în război. Ei faceau comert cu cetatile grecesti care, pe atunci, se aflau pe tarmul Marii Negre.
De asemenea extrăgeau aur şi argint din minele din Transilvania şi aveau un comerţ înfloritor cu exteriorul, inconstatabil şi prin numărul mare de monede greceşti si romane descoperite.
Primele monede geto-dace au apărut prin secolul al III-lea î.Hr. şi imitau pe cele macedonene (emise de Filip al II-lea, Alexandru cel Mare, Filip al III-lea). Bătute din argint, după cum atestă tezaurele descoperite la Jiblea (judeţul Vâlcea), Dumbrăveni (judeţul Vrancea), monedele geto-dace şi-au încetat existenţa către sfârşitul secolului al II-lea î.Hr şi primele decenii ale secolului I î.Hr., o dată cu pătrunderea în regiune a denarului roman (denarius). Aceştia vor domina economia dacică inclusiv în secolul al II-lea d.Chr. Explicaţia constă în descoperirea unei monetării în cadrul căreia moneda romană republicană era falsificată în aşezarea de la Sarmizegetusa Regia. Numărul mare de monete romane republicane descoperite putând fi explicate şi în acest sens, nu doar prin relaţiile comerciale înfloritoare între lumea dacică şi cea greco-romană.
Cele mai importante influenţe în prelucrarea metalelor şi în alte meşteşuguri erau cele ale celţilor şi ale grecilor, astfel că podoabele şi obiectele din metal preţios găsite la săpăturile arheologice dau dovadă de multă măiestrie. Totodată aceste influenţe culturale demonstrează vechimea societăţii geto-dace şi întinderea ţării lor, care au făcut posibile contactele cu celţii şi grecii.

[modificare] Limbă

Geto-daca este o limbă indo-europeană, aparţinând limbilor tracice şi fiind astfel înrudită cu limba ilirilor. Ea a fost încadrată convenţional în grupa satem, conform acestei încadrări, ea înrudindu-se cu limba vechilor locuitori baltici şi cu idiomurile slave, dar, mai mult, cu limba iraniano-persană şi cu cea iraniano-scitică, precum şi cu sanscrita.

 Entităţi politice

Dacia în timpul lui Burebista

Dromihete, conducătorul Geţilor, l-a invins pe Lysimachus în aproximativ 300 î.Hr. Mai înainte, în 531 î.Hr., Darius al Persiei i-a supus pe Geţi alături de Traci. Oroles i-a condus pe Geţi în secolul II î.Hr.. Iulius Caesar vorbeşte despre ţinuturile Dacilor în De Bello Gallico. Conflictele cu Bastarnii şi apoi cu romanii (112 îCh - 109 îCh, 74 îCh) au slăbit puterea dacilor, dar Burebista, contemporan cu Caesar, i-a unit pe Daci într-un regat puternic şi a reorganizat armata, învingându-i pe Bastarni şi pe Boi, oraşele greceşti de pe ţărmul vestic al Mării Negre, de la Olbia pe râul Bug, şi până la Apollonia, în Tracia recunoscându-i autoritatea. Dezvoltarea Daciei reprezenta o ameninţare pentru Imperiul Roman, dupa cucerirea Galiei, Caesar iniţiind planul unei campanii împotriva Dacilor, dar moartea sa a amânat războiul. Cam în acelaşi timp şi în circumstanţe asemănătoare(un complot la curtea regală), Burebista moare, iar regatul său este împărţit în cinci regate la nord de Dunăre şi trei in Dobrogea, sub conducători diferiţi.

[modificare] Cucerirea romană

Pentru detalii, vezi: războaiele daco-romane.

Imperiul Roman în jurul anului 120 d.Hr., aflat la întinderea sa maximă, şi provincia Dacia, inclusiv teritoriile deţinute temporar.

Din 85 până în 89, dacii au dus două războaie împotriva romanilor sub conducerea lui Duras si apoi Diurpaneus / Decebal. După două răsturnări de situaţii, romanii, sub conducerea lui Tettius Iullianus aveau un mic avantaj, dar vor fi nevoiţi să facă pace din cauza înfrângerii lui Domiţian de către Marcomani (trib germanic). Între timp, Decebal şi-a refăcut armata, iar Domiţian este forţat să accepte plata unui tribut anual dacilor. Astfel Roma a platit timp de peste un deceniu tribut Daciei.
Traian iniţiază o amplă campanie împotriva dacilor după ce devine imperator, o campanie cunoscută ca Războaiele Dacice, războaie ce vor necesita utilizarea unei treimi din efectivul întregii armate a Imperiului Roman. Rezultatul primei campanii (101-102) a fost atacul capitalei dace, Sarmizegetusa şi ocuparea unei părţi din ţară. Cel de-al doilea război dacic (105-106) s-a terminat cu înfrângerea lui Decebal şi sinuciderea acestuia, regatul său fiind cucerit şi transformat în provincia romană Dacia. După înfrângerea dacilor, Traian a organizat la Roma cea mai mare şi mai costisitoare festivitate, care a durat aproximativ 123 de zile, cantitatea de aur şi argint prădată din Dacia de către romani fiind apreciată de cronicarii antici ca fabuloasă. Zeci de mii de daci au fost duşi în sclavie la Roma, alte zeci de mii de daci au fugit din Dacia pentru a evita sclavia.
Detaliile războiului au fost relatate de Dio Cassius, dar cel mai bun comentariu este celebra Columnă a lui Traian construită în Roma.

Stăpânirea romană

Pentru detalii, vezi: Dacia romană.

Provincia romană Dacia cuprindea Banatul, Ardealul, Oltenia şi vestul Munteniei. Alte regiuni ale fostului regat dac au fost fie incluse provinciei Moesia, fie au rămas libere de stăpânirea romană. Legiunea a XIII-a Gemina şi Legiunea a V-a Macedonica, cu numeroase trupe auxiliare staţionând în castrele din Alba Iulia şi Potaissa. Colonişti din toate provinciile romane au fost aduşi in Dacia. De asemenea şi mulţi daci fugiţi în alte zone ale Daciei au revenit.
Trei drumuri militare au fost construite pentru a uni oraşele principale, în timp ce un al patrulea, numit "Traian", traversa Carpaţii şi intra în Transilvania prin trecătoarea Turnu Roşu.
Principalele oraşe ale provinciei erau Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa (astăzi Sarmizegetusa, judeţul Hunedoara), Apulum (azi Alba-Iulia, judeţul Alba), Napoca (azi Cluj-Napoca, judeţul Cluj) şi Potaissa (azi Turda, judeţul Cluj)
Limba română modernă este considerată o limbă romanică. De asemenea, chiar dacă a fost ocupată pentru o perioadă scurtă (107 - 271/276), Dacia a fost poate provincia cu cea mai intensă colonizare, cu oameni din toate provinciile imperiului, iar latina s-a impus ca o lingua franca, procesul fiind asemănător, în anumite privinţe, cu colonizarea europeană a Statelor Unite şi a Americii Latine.
În timpul cât au făcut parte din structurile Imperiului Roman, teritoriile nord-dunărene au avut mai multe organizări administrative, fie că a fost vorba de simple împărţiri, fie că au fost abandonate diferite teritorii. Una dintre cele mai importante reorganizări a avut loc în timpul împăratului Hadrian, reorganizare care poate fi încadrată într-un context mai larg, al crizei Imperiului Roman şi al abandonării teritoriilor asiatice cucerite de Traian.
În 106 Decebal este definitiv înfrânt de trupele romane si o parte însemnată a teritoriului condus de acesta este transformat în provincie romană. Traian mai rămâne o perioadă în noua provincie pentru a o organiza. Astfel, el dă o lex provinciae care fixa probabil forma de organizare, conducerea, hotarele, trupele şi impozitele.

Harta provinciei romane Dacia

Încă din anul 102, prin pacea încheiată cu Decebal, romanilor le sunt cedate Muntenia, sudul Moldovei, eventual estul Olteniei şi sud-estul Transilvaniei care vor fi înglobate provinciei Moesia Inferior din care vor face parte până la moartea lui Traian. Există posibilitatea ca, tot în anul 102 să fi fost creat un district militar roman, sub conducerea lui Longinus şi care cuprindea Banatul, vestul Olteniei şi sudul Transilvaniei. În anul 106 se formează provincia Dacia propriu-zisă, cuprinzând vestul Olteniei, Banatul şi cea mai mare parte a Transilvaniei. Aceasta este organizată ca provincie imperială, lucru explicabil prin faptul că se afla chiar la graniţa Imperiului. Ea va fi condusă de un legatus Augusti pro praetore ales din ordinul senatorial şi care îndeplinise în prealabil funcţia de consul. Odată stabilită organizarea noii provincii, pacificarea acesteia s-a realizat relativ repede, lucru dovedit şi de emisiunea monetară din anul 112, unde legenda Dacia Capta devine, semnificativ, Dacia Augusti Provincia. În anul 117 împăratul Traian, cel care fusese proclamat Optimus Princes, moare. Îi urmează la tron Hadrian, despre viaţa căruia principalele informaţii provin din controversata serie de biografii Istoria Augustă. După cum remarcă Dan Ruscu, viaţa lui Hadrian aparţine primului grup de vitae “ceea ce indică un grad mare de informaţii reale şi credibile” . Autorul capitolului despre viata lui Hadrian este Spartianus. Domnia lui Hadrian începe în condiţii vitrege. Astfel, el este nevoit să abandoneze teritoriile asiatice cucerite de Traian şi care nu fuseseră pacificate. Este lesne de imaginat în ce lumină l-a pus această actiune faţă de o parte din contemporanii săi, care văzând în Traian pe cel mai bun dintre principi l-au considerat pe Hadrian un succesor nedemn. Un pasaj din Eutropius vorbeşte despre faptul că în acest context al abandonării provinciilor asiatice, coroborat cu atacurile iazige şi roxolane asupra Daciei, Hadrian ar fi avut ideea de a abandona şi această provincie, idee la care a renunţat la sfatul “prietenilor” săi care motivau că prea mulţi cetăţeni romani ar rămâne astfel la bunul plac al barbarilor. Mai important decat faptul că această intenţie a existat sau nu este ceea ce rezultă din textul lui Eutropius, şi anume ca, “spre deosebire de provinciile de dincolo de Eufrat, Dacia avea o organizare avansată şi un număr mare de colonişti” .
Pentru a îndepărta pericolul creat şi a pacifica zona, Hadrian se deplasează la Dunăre în anul 117. Acolo le oferă roxolanilor subsidii, reuşind astfel să oprească atacurile venite din partea lor. De asemenea, există posibilitatea ca şi abandonarea Munteniei şi a sudului Moldovei, întreprinsă de Hadrian, să se fi făcut pentru a le permite roxolanilor să se stabilească în aceste zone. Urmează apoi înfrângerea iazigilor pentru care împăratul îi acordă lui Q.Marcius Turbo, general experimentat care înfrânsese răscoale în Egipt şi Cirenaica, o comandă excepţională asupra Daciei şi a Pannoniei Inferior. Dificultatea cu care aceste atacuri au fost respinse a făcut evident faptul că Dacia necesita o nouă organizare, o împărţire care să o facă mai uşor de apărat. Această reorganizare a avut loc probabil în anul 118, o dată cu zdrobirea iazigilor.

bust (începutul sec. II d. Hr.) de nobil dac conservat la Muzeul Vaticanului, considerat de E. Panaitescu^[11] ca fiind însuşi Decebal

Cu toate că renunţase la planul abandonării complete a provinciei şi că respinsese cu succes atacurile barbarilor, pentru Hadrian era evidentă necesitatea unei noi organizări. De altfel, el revenise la concepţia politică a lui Augustus : “o politică defensivă în cadrul limitelor existente”. Se pare că iniţial au fost create Dacia Inferior din teritorii care aparţineau Moesiei Inferior: estul Olteniei şi probabil sud-estul Transilvaniei, şi Dacia Superior cuprinzănd Transilvania, Banatul şi vestul Olteniei. Prima menţiune a Daciei Superior apare într-o diplomă militară din 29 iunie 120, ceea ce implică şi existenţa Daciei Inferior. Este de presupus, totuşi, că această organizare s-a realizat ceva mai devreme, probabil o dată cu înfrângerea iazigilor, deci în jurul anilor 118-119. După cum am mai menţionat, Muntenia si Moldova de sud fuseseră abandonate deja la momentul încheierii păcii cu roxolanii. Cele mai mari probleme în privinţa reorganizării sunt puse de provincia Dacia Porolissensis. O diplomă militară din 10 august 123, descoperită la Gherla, este dată pentru trei unităţi auxiliare din această provincie. Aceasta este prima menţiune a Daciei Porolissensis. Părerile istoricilor sunt divergente. Ioan I. Russu consideră că desprinderea Daciei Porolissensis s-a făcut între anii 120-123, aceasta neputând exista înainte de anul 120 când, la 29 iunie, două diplome militare descoperite la Porolissum şi Căşeiu vorbesc de Dacia Superior. Prin urmare, această măsură, neputându-i fi atribuită lui Turbo, ar fi probabil o măsură politico-militară a împăratului Hadrian şi a guvernatorului Daciei Superior, Iulius Severus. Pe de altă parte, M.Bărbulescu consideră că noua provincie ar fi fost creată deodată cu Dacia Superior şi Inferior şi, probabil, nu mai târziu de anul 119, crearea ei înscriindu-se perfect în demersul de reorganizare al împăratului. Oricum ar fi fost, această provincie era formată din zona nordică a fostei provincii Dacia, până la Arieş şi Mureşul superior. Având în vedere faptul că Legiunea a IV-a Flavia Felix fusese transferată la Singidunum, în Dacia Superior rămâne o singură legiune, a XIII-a Gemina, ceea ce înseamnă că guvernatorul provinciei avea să fie de acum încolo de rang praetorian. Iniţial, Dacia Inferior si Dacia Porolissensis, neavând nicio legiune vor fi conduse de un procurator Augusti. După cum am menţionat, scopul creării celor trei provincii a fost facilitarea apărării acestei graniţe a Imperiului, foarte întinsă de altfel. Dupa cum afirmă Ioan I. Russu, această reorganizare apare “ca dovadă a intensificării controlului roman în această zonă şi a necesităţii întăririi apărării Daciei printr-un corp de armată auxiliar”.
Mai ales Dacia Porolissensis constituia un bastion înaintat al apărării Imperiului, dispunând încă de la început de o armată proprie, după cum menţionează şi diploma de la Gherla. Semnificativă este şi mutarea, mai târziu, a Legiunii a V-a Macedonica în această provincie, la Potaissa.
Această organizare va dura până în timpul lui Marcus Aurelius care va transforma Dacia într-un organism unitar, noua provincie Dacia, împărţind-o în trei districte financiare: Dacia Apulensis, Dacia Malvensis, Dacia Porolissensis, conduse de un guvernator, consularis trium Daciarum.
În anul 212, împăratul roman Caracalla i-a declarat prin decretul numit "Constitutio Antoniniana" pe locuitorii Daciei cetăţeni romani, alături de toţi ceilalţi cetăţeni ai Imperiului Roman.
Se cunosc numele a mai multe cohorte recrutate din Dacia, staţionate în Britania la Birdoswald, la Chester şi la Vindolanda, în Armenia, în Balcani, în Cappadocia şi alte provincii romane.

etragerea romană

Stăpânirea romană a provinciei era, însă, dificilă, unii istorici susţinând că în provincia Dacia romană nu a existat nici un an fără conflicte cu triburile vecine nesupuse Romei. Se spune că Hadrian, conştient de dificultatea menţinerii, s-a gândit la abandonarea provinciei, dar ceea ce l-a făcut să renunţe la acest gând a fost siguranţa coloniştilor romani din acea regiune.
Începand cu 234, o serie de evenimente slăbesc puterea Romei. Legiunile din Pannonia îşi proclamă propriul împărat, din 236 Maximinus Thrax (primul Imparat Roman de origine barbară) se află în razboaie continue cu Dacii Liberi şi Sarmaţii, în cele din urmă fiind asasinat de propriile trupe, între 238 - 251 Goţii şi Carpii întreprind o campanie de raiduri devastatoare asupra provinciilor romane Dacia şi Moesia, asediind orase situate adânc în Balcani şi destabilizând Imperiul Roman - Decius e primul impărat roman care moare pe campul de luptă. In timpul lui Gallienus romanii pierd controlul în Dacia în fata Goţilor şi a Carpilor, cu excepţia unor fortificaţii între râul Timiş şi Dunăre. Nu se cunosc detalii ale situaţiei în provincia Dacia, doar o declaraţie a lui Rufius Festus "în timpul împăratului Gallienus, Dacia a fost pierdută" şi oprirea subită a inscripţiilor şi monedelor romane din Dacia în anul 256 atestă dezintegrarea administraţiei romane in provincia Dacia.
Istoricul got Jordanes în lucrarea sa din 551 Getica (De Origine Actibusque Getarum) îi descrie pe goţi ca fiind urmaşii geţilor lui Burebista si Deceneus, lucru explicat de unii istorici prin apropierea fonetică a celor două cuvinte.
Confruntat cu situaţia gravă din provinciile Spania şi Galia, care se separaseră de Imperiul Roman şi îşi proclamaseră un Impărat Celt, şi cu devastarea provinciilor din Balcani de către Goţi, Carpi şi alţi Barbari, Aurelian (270-275) a retras administraţia şi restul trupelor din fosta provincie Dacia Traiana, şi a stabilit cetăţenii romani la sud de Dunăre, în Moesia, creând provincia Dacia Aureliană (Dacia Aureliani), divizată apoi în Dacia Ripensis, lângă Dunăre, cu capitala Ratiaria (acum Arcear în Bulgaria) şi Dacia Mediterranea, cu capitala Sardica (acum Sofia, capitala Bulgariei).
Astfel Dacia a fost prima provincie romană abandonată, şi poate primul pas către dezmembrarea Imperiului Roman.
După retragerea romană, teritoriile fostei provincii Dacia au făcut parte din regatul Vizigoţilor. În secolul IV, aceştia au fost alungaţi spre vestul Europei de invaziile hunilor europeni. În 332, împăratul Constantin iniţiază construcţia unui pod peste Dunăre care să lege Imperiul Roman de Răsărit de vechea Dacie, şi o campanie prin care şi-a atribuit titlul de Dacicus. Probabil una dintre ultimele menţionări în documente a termenului "dac" aparţine istoricului grec Zosimos, care în secolul V menţionează tribul numit de el "carpo-daci", trib înfrânt de Imperiul Bizantin.

Note

1. ^ Giurescu & Giurescu, p. 31
2. ^ Giurescu & Giurescu, p.44
3. ^ Herodot, web Istorii, IV, 93. (enciclopedia-dacica.ro/)
4. ^ Liviu Mărghitan, p.10
5. ^ Giurescu & Giurescu, p. 43-44
6. ^ Radu Florescu, p.34
7. ^ Giurescu & Giurescu, p.173
8. ^ Giurecu & Giurescu, p.44-45-46
9. ^ Liviu Mărghitan, p.15
10. ^ The Oxford illustrated history of prehistoric Europe. Barry Cunliffe. Oxford University Press. 2001. ISBN:0192854410, 9780192854414.
11. ^ Emil Panaitescu, Il ritratto di Decebalo, în Ephemeris Dacoromana, t. I, Roma, 1923, p. 406

Bibliografie

• Bărbulescu M., Deletant D, Hitchins K., Istoria României, editura Corint, Bucureşti, 2004
• Bejean, A., Organizarea administrativă a Daciei Romane
• Constantin C. Giurescu şi Dinu C. Giurescu, Istoria Românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi, 1975
• Liviu Mărghitan, Civilizaţia geto-dacilor, 1981
• Radu Florescu, Magazin istoric nr.2, februarie 1990, De la Burebista la regatul lui Decebal,
• A. D. Xenpol, Istoria românilor din Dacia Traiană
• M. Macrea, Viaţa în Dacia romană, Bucureşti, 1969
• Ruscu, Dan, Provincia Dacia în istoriografia antică, editura Nereamia Napocae, Cluj-Napoca, 2003
• Russu, I.I., Dacia si Pannonia Inferior în lumina diplomei militare din anul 123, editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1973

preluare de pe: http://ro.wikipedia.org/wiki/Dacia