Otrava de zi cu zi din pahar: Vinul care nu a văzut niciun bob de strugur

Otrava de zi cu zi din pahar: Vinul care nu a văzut niciun bob de strugure

Autor:  Marian Păvălaşc

Cel puţin jumătate din producţia de vinuri ieftine comercializate în România este falsificată, susţin inspectori din Ministerul Agriculturii.

Sursa: Codrin Prisecaru

Una dintre metodele de falsificare a vinului este adăugarea de îndulcitori şi apă la o cantitate de struguri. 

A doua metodă este folosirea de apă, zahăr şi alcool, la care se adaugă coloranţi care duc împreună la formarea unui produs fals care seamănă la gust şi la culoare cu vinul original, conform raportului pe care ni l-a pus la dispoziţie Inspectoratul pentru Controlul Tehnic Vitinicol din Ministerul Agriculturii.

Un produs orginal trebuie să fie realizat exclusiv din struguri şi să conţină doar produse naturale. Nu este permisă adăugarea de îndulcitori, apă sau chiar alcool etilic. 

Feriţi-vă de vinul sub 5,5 lei litrul

Una dintre metodele simple care pot fi folosite de consumatori pentru a fi siguri că nu consumă un produs falsificat este preţul vinului. Pragul sigur care conferă originalitate vinului este cel de 5,5 lei per litru. 

"Ce este sub acest preţ nu trebuie consumat. Este limita de jos la care se poate comercializa un vin de masă. Ce este sub acest preţ e clar un fals", ne-a precizat un important producător de vin din judeţul Vrancea.

Alte indicii se referă la ambalajul din plastic al vinului, lipsa hologramei de pe sticlă şi absenţa cuvântului vin de pe eticheta. De obicei, pentru produsele de proastă calitate, se foloseşte sintagma băutură fermentată liniştit.

Cum afectează sănătatea vinul fals 

Practic, majoritatea vinurilor de masă au în compoziţie apă, alcool etilic, sirop de glucoză, îndulcitori şi aromatizanţi naturali sau sintetici, toate aceste substanţe sunt dăunătoare. 

"Noi medicii nu recomandăm consumul vinului de masă pentru că nu este un produs de calitate. Dacă este adăugat apă în el nu e nicio problemă majoră, cel mult se consumă un produs slab. În schimb se mai adaugă alţi aditivi care produc consumatorului gas trite, dureri de stomac şi toxiinfecţii. Desigur, aditivii din aceste produse conţin şi substanţe cancerigene", ne-a explicat medicul nutriţionistul Eduard Adamescu. 

El recomandă consumul de vinuri care nu sunt de masă, ci de o calitate superioară. "Evitaţi tot ce este vin de masă", spune medicul. 

Doar în cursul lunii august au fost făcute de către Inspectoratul pentru controlul tehnic vitinicol sesizări penale către Inspectoratele Judeţene de Poliţie, Departamentul de Investigaţii a Fraudelor, pentru un număr de 13 operatori în vederea efectuării de cercetări specifice.

În conformitate cu prevederile art 49 din Legea viei şi vinului "falsificarea sau substituirea vinurilor ori a băuturilor pe bază de must şi/sau vin constituie infracţiune". 

Coloranţi şi îndulcitori sintetici, gust dubios

Neregulile constatate de către inspectori în cadrul controalelor din acest an au fost: aciditate volatilă peste limita admisă, coloranţi sintetici prezenţi, urmă coloranţi, prezenţa îndulcitori sintetici, etichetarea neconformă privind conţinutul de zahăr şi deficienţe organoleptice. 

În urma efectuării de analize au fost depistaţi 13 operatori ale căror vinuri aveau în compoziţie apă şi alcool decât cel provenit din zahărul din struguri, vinurile respective fiind falsificate.

Şi la controalele ANPC s-au constatat abateri de până 63% din cantiatea de vin controlat. 

"Aditivii din vinuri produc gastrite, dureri de stomac şi conţin substanţe cancerigene." 

EDUARD ADAMESCU, medic 

EXEMPLE 

Vinuri depistate cu probleme 

Fie că a fost vorba de controale ale Inspectoratului vitinicol, fie al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor majoritatea mărcilor de vin de masă a prezentat probleme.

• 
  
• "Babanul" a fost găsit că ar avea 60% zahăr şi peste 40% apă.
• 
  
• "Perla Dunării", realizat de Vinton Galaţi, a fost depistată că ar avea în compoziţia concentraţii de 100% zahar şi aproape 80% apă.
• 
  
• "Buchet", îmbuteliat de Casa de Vinuri Zorăşti, din Buzău, a fost depistat că ar avea peste 20% zahar.
• 
  
• "Alb Nobil", vin fabricat Rom Cas SRL Dâmboviţa, este făcut din zahăr adăugat în proporţie de 100% şi 60% apă.
• 
  
• Alte mărci găsite cu nereguli au fost Muscăţel, Crâşmăriţa şi Cetera, Muşcat, 9 Poloboace, Hangiţa, Kamarad, Strămoşesc, Fraguta, Crâsmăriţa din Buzău, Podgoriile Vrancei. Şi "Busuioaca de Bohotin" este frecvent contrafăcută.

preluare de pe sursa:

http://www.evz.ro/detalii/stiri/otrava-de-zi-cu-zi-din-pahar-vinul-care-nu-a-vazut-niciun-bob-de-strugure-951428/pagina-comentarii/1.html?utm_source=export&utm_medium=rss&utm_campaign=*cancan*&cHash=38fec4d5589ae7d2a88eb3d3135fd624#ixzz1i0emZ4H9

Alcoolul si memoria

Alcoolul afecteaza chimia cerebrala modificand nivelul neurotransmitatorilor din creier.

Neurotransmitatorii sunt mesageri chimici care transmit de-a lungul organismului semnalele ce controleaza procesele, comportamentul si emotiile umane, se arata pe site-ul How Stuff Works.

Astfel, ii face pe oameni mai putin inhibati, dar le inhiba procesul de gandire si le incetineste capacitatea de procesare a informatiilor prin intermediul ochilor, a urechilor sau a gurii.

Totodata, slabeste activitatea centrilor nervosi din hipotalamus care controleaza excitatia si prestatia sexuala – desi pofta sexuala creste, calitatea prestatiei scade – si cauzeaza somnolenta, incetinind respiratia si temperatura corpului.

Si afecteaza memoria.

Pe termen scurt, alcoolul poate cauza intreruperi ale memoriei – blackouts, care, desi sunt frecvent asociate consumului de alcool, pot fi induse si de alte substante – Xanax sau de Diazepam, de exemplu, atunci cand sunt inghitite in exces.

Consumatorii uita ce s-a intamplat dupa consum, nu numai intr-un anumit moment, dar si pe perioade mai indelungate.

Blackout-urile sunt „un exemplu viu al mariajului dintre memorie si alcool”, explica plastic pentru TOTB psihologul Mugur Ciumageanu.

 „Memoria noastra, sfioasa ca o fata mare, paleste si se tulbura in prezenta agresivitatii marlanesti a alcoolului, ajungand sa o ia razna de atata pasiune”.

Tulburarile sunt multiple, continua psihologul.

Sub influenta alcoolului – in functie de predispozitia persoanei, de viteza consumului, de context, de emotiile asociate –, sunt mai mult sau mai putin blocate mecanismele care genereaza amintiri, epsioade care sunt numite, tehnic, stari amnezice anterograde.

Alcoolul afecteaza capacitatea creierului de a forma amintiri noi, insa nu le sterge pe cele formate inaintea intoxicatiei.

„In functie de blocajul memoriei, avem posibilitatea sa ne amintim franturi incomplete din evenimentele prin care am trecut in timpul consumului (brownout-uri) sau sa nu reusim sa recolectam nimic din povestea intoxicatiei cu alcool (blackout-uri)”.

Exista studii, nu foarte numeroase, spune Mugur Ciumageanu, care arata ca unii dintre noi sunt mai sensibili la intunecarile de memorie in urma consumului de alcool.

„Pe de o parte, tine de harnicia enzimelor sangvine de a face curatenie in sange cand camarile sunt inundate cu alcool”, explica psihologul.

Mai departe, parafrazand, unii dintre oameni au parte de menajere harnice, cel putin in primii ani sau primele decenii de consum masiv, care deretica rapid si descompun in mod eficient alcoolul.

„Acestia sunt bautorii care se lauda cu rezistenta lor la alcool. Exista unii dintre noi care au enzime lenese si nazuroase, ajungand sa se imbete de la o bere sau de la nici macar un pahar de tarie. Acestia, mai ales daca din eroism se arunca la consumul-viteza, risca momente glorioase de intunecare, spre deliciul anturajului”.


Astfel, poate fi spulberat mitul ca blackout-urile sunt suferite in general doar de alcoolici, afirmatie intarita si de un studiu al cercetatorilor de la Duke University, SUA.

In 2002, intr-o cercetare realizata pe studenti, acestia au observat ca intreruperile de memorie pot aparea si in cazul persoanelor care consuma alcool doar in contexte sociale, cum a fost cazul subiectilor analizati – 40% dintre ei au spus ca au suferit un blackout in anul anterior.

Exista insa grade diferite de intensitate ale blackout-urilor, in functie de modul de consum si de cantitatea consumata.

„Influenta alcoolului asupra capacitatilor de memorare depinde in mare masura de cantitatea de alcool din singe.

Bautorii in viteza, care dau pe gat rapid dusca dupa dusca, risca sa isi franjureze memoria instant”, spune Mugur Ciumageanu.

„Bautorii sistematici – pe model ardelean, am putea spune –, care consuma galoane la foc mic, chiar daca ajung sa nu se mai poata urni de sub masa de beti ce sunt, au sansa sa isi mai aminteasca – cu rusine, speram noi – cate ceva din chiolhan, dand timp unei parti a alcoolului sa se dezactiveze in fluxul sangvin”.

Un lucru clar care reiese din manualele de alcoologie, continua psihologul, este ca cei care au avut blackout-uri de la alcool risca sa aiba si altele, amintind la randul sau de studiul cercetatorilor de la Duke University pe studentii americani, care au descris momente de pierderi partiale sau totale ale amintirilor legate de evenimente.

„Nu toti acesti excesivi o vor lua pe drumul alcoolului ca destin, dar cei care si-au trait studentia lacunar risca sa continue in acelasi ritm si la varsta adulta. Nu cred ca lucrurile stau diferit cu liceeanul sau studentul roman, hotarat sa verifice sistematic daca alcoolul face casa buna cu propria lui memorie”.

Un studiu arata ca pare chiar sa existe o predispozitie genetica inspre intunecarile de memorie induse de alcool si o vulnerabilitate fata de acestea, in timp ce o alta cercetare concluzioneaza ca aceasta vulnerabilitate poate aparea in cazul unei expuneri prenatale la alcool.

In plus, psihologul E. M. Jellinek, care a dat startul cercetarilor pe blackout-uri in anii ’40, spunea chiar ca acestea ar putea reprezenta un bun indicator al alcoolismului, desi parerile sunt impartite pe aceasta tema.

Pe termen lung, mariajul alcoolului cu memoria are toate caracteristicile unui scenariu de violenta domestica, spune Mugur Ciumageanu.

„La inceput, tulburarile coanei memoria par sa fie mai degraba prevestitoarele unei pasiuni eroice. Dupa un chef monstru iti vine sa povestesti aproape cu mandrie cum nu-ti mai amintesti decat vag de seara/ noaptea/ dimineata de ieri si sa te bucuri cu convivii de bautura de reconstruirea minutioasa a serii din franturile fiecaruia”.

Aceasta pasiune are insa un destin scurt.

Este urmata de momente din ce in ce mai dese de violenta interactiune, „in care memoria e din ce in ce mai des batuta si schingiuta de alcool, deznodamantul fiind, pentru cei care ajung sa isi traiasca viata imbibati, unul in care memoria abidca iar amintirile par sa nici nu mai conteze…”.

Bautul pe termen lung poate provoca creierului daune permanente, conducand la micsorarea lui si afectand fibrele ce transporta informatiile intre celulele nervoase.

Unii oameni pot ajunge sa infrunte confuzia mentala si lipsa coordonarii, putand avea totodata probleme cu memoria si cu capacitatea de a invata.

Cand un alcoolic renunta brusc la consumul de alcool sau il reduce dramatic, creierul incearca sa revina la chimia initiala, iar printre simptome se numara dezorientarea, halucinatiile, delirul, greata, transpiratul excesiv si convulsiile.


preluare de pe sursa: Hotnews

Vinul – cel mai vechi antibiotic natural

Timp de mii de ani, vinul a rămas în conştiinţa oamenilor ca cea mai delicioasă băutură, care a încântat locuitorii de pe toate meridianele Pământului.

Sucul fermentat din struguri de bună calitate este prelucrat după tehnologii moştenite din generaţie în generaţie, dar perfecţionate necontenit.

Sec, dulce sau spumos, alb sau roşu, roz sau negru, vinul se serveşte la masă, acasă sau în restaurant, la ocazii speciale sau fără nici un eveniment deosebit.

Uneori, intră în preparatele alimentare pentru a da gust mâncărurilor.

Este suficient să-l vezi într-un pahar perfect curat ca să te tenteze să-i probezi gustul.

Oamenii din lumea largă i-au apreciat calităţile de peste 7000 de ani.

Chinezii, în timpul împăratului Yu, prin anul 2205 î.Hr., consumau vinul atât pentru gustul deosebit, cât şi pentru efectul calmant.

Virtuţile vinului erau foarte bine apreciate încă din Antichitate.

Istoricul grec Tucidides considera că locuitorii din bazinul mediteranean au încheiat perioada barbară şi au trecut la civilizaţie atunci când au început să cultive măslinul şi viţa de vie, consumând minunatele lor produse, uleiul şi vinul.

Istoria vinului este strâns legată de evoluţia civilizaţiei.

În ţările mai dezvoltate s-au extins foarte mult culturile viţei de vie şi s-au perfecţionat tehnologiile de obţinere a vinului.

Cele mai mari ţări producătoare din lume sunt Franţa (lider mondial), Italia, Spania, S.U.A., Argentina şi Portugalia.

România ocupă locul 10 pe plan mondial şi locul 6 în Europa.

Principalele soiuri cultivate în România sunt: soiuri pentru vinuri albe: Fetească regală şi albă, Riesling, Aligote, Traminer, Muscat Ottonel; soiuri pentru vinuri roşii: Merlot, Băbească, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră.



Efectele nutritive şi terapeutice ale vinului

Printr-o compoziţie chimică foarte amplă (zaharuri, acizi organici, glicerol, compuşi fenolici, aminoacizi, vitamine – A, B1, B2, PP şi săruri minerale), vinul asigură un deosebit aport nutritiv şi mineralizant pentru organismul uman.

Acest conţinut depinde de soiul de struguri, tehnologia de prelucrare şi gradul de învechire în butoaie speciale, cisterne sau vinoteci.

Efectele terapeutice ale vinului sunt necontestate.

Încă din vechime, numeroase scrieri au subliniat calităţile vindecătoare ale vinului.

Dacă Hipocrate din Antichitate recomanda vinul pentru tratarea unor debilităţi fiziologice, pneumonie, plăgi deschise şi muşcături de şarpe, marele savant Louis Pasteur considera vinul ca „cea mai sănătoasă şi igienică băutură“.

În toate timpurile, vinul era recomandat, în primul rând, pentru proprietăţile antianemice, fortifiante, revigorante şi energizante.

Pentru aceste efecte intră şi astăzi în numeroase reţete cu vinuri tonice.

De altfel, medicina populară a recomandat vinul, în cantităţi rezonabile, ca fortifiant al bătrânilor, convalescenţilor, lehuzelor şi persoanelor anemice, bolnave şi clorotice (palide).

La copiii palizi este bine să li se dea la mese câte un păhărel (30 ml) de vin roşu, având ca efect creşterea poftei de mâncare şi îmbunătăţirea circulaţiei sângelui.

La persoanele slăbite, vinul stimulează pofta de mâncare; dacă se bea în timpul meselor, are efect de stimulare a digestiei.

Bătrânii noştri consumau un vin alb-sec după o mâncare cu peşte, un vin roşu după o friptură de porc şi un vin dulce după o plăcintă, la desert.



Vinurile albe au efect diuretic

Vinurile albe, uşor acrişoare, sunt diuretice pentru un rinichi sănătos şi cu rol în stimularea digestiei.

Prin conţinutul lor în metionină, evacuează toxinele din ficat.

Vinurile roşii, bogate în taninuri, sunt astringente şi au un efect uşor constipant.

Acestea ajută la absorbţia vitaminei B12, cu rol în formarea sângelui.

În vremea romanilor se considera că vinul roşu evită albirea timpurie a părului şi dă mai multă vigoare organismului, chiar la vârste înaintate.

Este consumat cu multă plăcere, fiind mai bine tolerat de stomac şi ficat.

Atât în vinul alb, cât şi în cel roşu, se pregătesc multe macerate terapeutice pentru diferite maladii.

La nivelul aparatului digestiv, un vin bun favorizează digestia şi menţine starea de confort digestiv, fără dureri şi fără balonări.

După o hrană copioasă, cu carne şi multă grăsime, un pahar de vin ajută la evacuarea reziduurilor nefolositoare din intestin.

În plus, reduce riscul apariţiei ulcerului gastric sau duodenal, prin combaterea bacteriilor din segmentul piloric, cum este cazul bacteriei Helicobacter pylori, precum şi a altor germeni dăunători, cum ar fi Salmonella.

Nu este de mică importanţă efectul vinului ca medicament, în combaterea intoxicaţiilor cu metanol şi etilenglicol.



Un consum ponderat de vin previne bolile inimii

Cele mai clare efecte pozitive ale vinului sunt legate de afecţiunile inimii şi ale sistemului circulator.

Vinul roşu ajută la menţinerea sănătăţii vaselor de sânge, cu activarea circulaţiei periferice, chiar în cazul persoanelor în vârstă de peste 70 de ani.

Se reduce, de asemenea, inflamarea vaselor sanguine la fumătorii cronici.

În general, este redus riscul afecţiunilor aterosclerotice la nivelul arterelor cerebrale şi la nivelul picioarelor.

În mod semnificativ, scade riscul atacurilor de cord şi a congestiei cerebrale.

S-a constatat că un pahar de vin roşu, consumat după masa de prânz, prezintă un mare potenţial terapeutic de evitare a apariţiei celui de-al doilea atac de cord.

Un test făcut timp de 16 ani pe un eşantion de 13.000 de persoane a demonstrat faptul că atacul de cord scade cu 32% la persoanele care au consumat zilnic 1-2 pahare cu vin roşu.

Acest efect benefic se explică prin acţiunile vasodilatatoare, menţinerea permeabilităţii peretelui arterelor şi a venelor, reducerea aterosclerozei coronariene şi a colesterolului „rău“ din sânge.

Acelaşi test a arătat că în cazul unui consum zilnic de peste două pahare de vin, atât alb, cât şi roşu, creşte riscul apariţiei atacurilor de cord şi a cirozei hepatice.



Abuzul de vin dăunează

Vinul ridică tensiunea sanguină la hipotensivi, dar nu este indicat la hipertensivi decât îndoit cu apă.

Acţiunea dăunătoare a abuzului de vin a fost descrisă foarte plastic de marele scriitor Petrarca: „Vinul este nevătămător, dacă se respectă doza şi dacă se bea cu moderaţie şi cumpătare.

Primul pahar de vin taie setea, al doilea dă bună dispoziţie, al treilea dă plăcere, al patrulea ţine în spate beţia, al cincilea mânia, al şaselea cearta, al şaptelea furia, al optulea somnul, iar al nouălea boala sigură“.

La nivelul aparatului respirator, vinul roşu, printr-un component important numit resveratrol, ajută la reducerea inflamaţiilor şi a riscurilor de boli cronice ale plămânilor, respectiv pneumonie, pleurezie, guturai şi gripă.

Vinul fiert cu puţină coajă de lămâie, cu scorţişoară sau cuişoare, constituie un remediu minunat, care produce sudaţie în pneumonie şi grăbeşte vindecarea în răceli, febră, oboseală generală şi unele afecţiuni epuizante.

La nivelul creierului, consumul moderat de vin de calitate ajută la prevenirea afecţiunilor degenerative, precum maladia Alzheimer şi reduce semnificativ apariţia unui accident cerebro-vascular.


Un pahar de vin sec, recomandat chiar şi diabeticilor

Pentru bolnavii de diabet, un consum moderat de vin sec şi demi-sec ajută la asimilarea generală şi reduce cantitatea de acetonă şi zaharuri eliminate în urină, caz constatat la persoanele cu glicemie ridicată.

În vechea Romă, cu 1600 de ani înainte de a fi descoperită insulina, era un celebru medic, numit Araeteus, care recomanda vinul sec pentru tratamentul diabeticilor.

Polifenolii din vin, mai ales din cel roşu, s-au dovedit de mare eficienţă în extirparea celulelor canceroase din sân.

Atât în formă naturală, cât şi diluat, în proporţie de 1:10, vinul are efecte bactericide, fiind unul dintre cele mai vechi antibiotice naturale, mai ales atunci când se amestecă cu miere de albine şi se aplică pe diferite ulceraţii şi plăgi externe, având acţiune cicatrizantă.

Alte virtuţi terapeutice ale vinului sunt: acţiune antivirală la virusul poliomielitei, a virusului hepatic, a unor heterovirusuri şi în scăderea colesterolului sanguin.

În perioadele trecute, cu frecvente epidemii de boli infecţioase (holera, dizenteria, tifosul), se spunea că persoana care bea vin se îmbolnăveşte mai puţin, întrucât vinul previne infecţiile intestinale.

Încă din Antichitate, Iulius Cezar cerea soldaţilor romani să-şi bea raţia de vin pentru a evita multe boli legate de infecţiile interne.

Mai târziu, în secolul al XVII-lea, marinarii francezi primeau zilnic o porţie de 3 litri de vin, cu efect profilactic faţă de îmbolnăvirile digestive.

Nu întâmplător, rezervele de vin de pe flota spaniolă depăşea cu mult rezervele de apă dulce pentru marinari.

Este adevărat că marinarii nu prea se îmbolnăveau, dar, după un consum prea ridicat de vin, deveneau agresivi şi aruncau peste bord pe căpitanul navei.

Un alt eveniment legat de consumul de vin este consemnat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când soldaţii italieni primeau zilnic raţia de vin roşu şi nu avea probleme cu epidemiile de dizenterie sau tifos, ceea ce îi deosebeau de soldaţii germani, mai bolnăvicioşi, fără raţia asigurată de vin.



Vinul stimulează sistemul nervos central

Vinul este un veritabil stimulent atât pentru trup, cât şi pentru suflet.

Prin aromă, miros, gust şi culoare, vinul predispune favorabil spiritul, stimulează simţurile, având efect, în primul rând, asupra sistemului nervos central, respectiv asupra creierului.

Din toate timpurile, vinul a fost considerat ca o băutură mistică, făcând legătura dintre om şi puterile supranaturale.

La majoritatea religiilor, a fost şi este folosit în practicile rituale, fiind adus ca ofrandă zeilor.

La creştini, hrana vieţii spirituale se practică prin Împărtăşania cu pâine şi vin care simbolizează Trupul şi Sângele Domnului.

Este bine de menţionat că, sub efectul euforic al vinului, mari personalităţi ale vieţii culturale şi ştiinţifice de pe tot Globul au creat pagini nemuritoare în poezie, proză şi tehnică, schiţând o lume nouă în beletristică, artă şi ştiinţă.

Consumat cu înţelepciune, poate fi un sprijin de nădejde, atât în stări de necaz, cât şi la bucurii.

S-a demonstrat că este un component necesar în alimentaţie şi, în acelaşi timp, un veritabil medicament natural, deosebit de benefic pentru sănătatea omului cumpătat.

Dar atenţie!

Consumat în cantităţi exagerate, poate duce la accidente fatale, la degradarea gravă a personalităţii în faţa semenilor şi la distrugerea treptată a sănătăţii.

Constantin I. Milică este profesor universitar la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Iaşi.

Este specializat în fitoterapie şi tratează anual sute de persoane din toate colţurile ţării, prescriind pentru orice boală preparate complexe din plante pe care cel mai adesea le ignorăm.

A salvat oameni cărora nu li se mai dădeau şanse de supravieţuire, preparatele fiind realizate în laborator, după metode ştiinţifice şi după atenta analiză a fiecărei afecţiuni în parte.


preluare de pe sursa: http://www.farmacia-verde.ro/

Cele mai bune produse antiimbatranire

1. Migdalele – reprezinta niste gustări bogate în energie si nu genereaza colesterolul rău, datorită sterolilor, de asemenea sunt benefice pentru diabetici reducand nivelul de zahărul din sânge. Sunt, de asemenea, bogate in aminoacizi, care susţin nivelul de testosteron si musculatura in crestere. Migdalele sunt, de asemenea, bogate in Vitamina E, care ajuta apăra in cazul expunerilor prelungite la soare. Într-un studiu, cu voluntari care au consumat 14 miligrame de vitamina E (Aproximativ 20 de migdale) pe zi şi apoi s-au expus la lumina UV cei care au consumat migdale nu au avut de suferit arsuri solare fata de cei care nu au consumat de loc. Si pentru ca vitamina E este un antioxidant puternic, de asemenea, menţine arterele sanatoase si impotriva radicalilor liberi. Nivelurile scăzute de vitamina E sunt, asociate cu performanţe de memorie slabă şi declinul cognitiv, spune nutritionistul Sari Greaves din New York de la Presbyterian Hospital-Cornell.


2. Seminţele de in – sunt bogate în proteine si fibre, aceste mici seminţe oferă cantitate importanta de omega-3 si acizi graşi, acizi, care reduc petele de pe piele prin continutul de fier si reduc ridurile fine..British Journal de Nutritie a raportat că participanţii la un studiu care au mancat aproximativ o jumătate de lingurita de seminte de in pe zi timp de 6 saptamani au prezentat o hidratare puternica a pielii, au stopat roseata (eritroza) si iritatiile. Un studiu recent, comparativ, de 60 de zile, pe persoane cu colesterol ridicat (mai mare de 240 mg / dL) si care au consumat 20 de grame de seminte de in pe zi, au relevat faptul ca aceste au avut reglari ale colesterolului. Semintele de in se pot consuma cu iaurt, in salate sau cu fulgi de ovaz.

3. Roşiile – Există două lucruri pe care trebuie să ştiţi despretomate: roşul la legume este o culoare buna deoarece contin mult licopen si antioxidanti ; şi tomatele prelucrate sunt la fel de puternice ca si cele proaspete, deoarece este mai uşor pentru organis de a absorbi licopenul.
Studiile arată că o dietă bogată în licopen poate reduce riscul de cancer al : vezicii urinare, pulmonar, de prostată, de piele si stomac, precum şi reducerea riscurilor bolilor coronariene. Ajuta la eliminarea radicalilor liberi cauzate de razele ultraviolete, ceea ce ajuta la lupta impotriva ridurilor.

4. Cartofii dulci – sunt adesea confundati cu cartofi, dar acesti tuberculi reprezinta unul din cele mai sanatoase alimente. În plus acestia contracareaza efectele fumului ocazional inhalat de nefumatori, previn diabetul, deoarece cartofii dulci contin gluten, un antioxidant care poate spori metabolismul de nutrienţi şi al sistemului imunitar, protejaza împotriva Alzheimer, Parkinson, al bolilor de ficat, fibroza chistica, HIV, cancer, infarct miocardic si accident vascular cerebral. Ce este mai important insa este continutul semnificativ de vitamina C, care netezeşte ridurile prin stimularea producerii de colagen. Un recent studiu în American Journal of Clinical Nutrition a constatat că voluntarii care au consumat 4 miligrame de vit. C (aproximativ o jumatate de cartof dulce mic) pe zi timp de 3 ani a scăzut la apariţia ridurilelor cu 11 la sută.

5. Spanacul – Frunzele verzi ale spanacului sunt echivalente cu inima unui om sanatos. O masa cu spanac inseamna aport sustinut de minerale esentiale potasiu şi magneziu şi este una din sursele de top de luteina, un antioxidant care poate ajuta la prevenirea înfundarii arterelor.
Plusul de vitamine si nutrienti pot susţine-densitatea minerală osoasă, atacul de prostata al celulelor canceroase, reduce riscul unor boli de piele, lupta impotriva cancerului de colon şi creşterea nu în ultimul rând, al fluxului sanguin la nivelul penisului. “Popeye a fost ajutat de ceva “, spune Susan Bowerman, director adjunct al Centrului pentru Nutritie Omului la Universitatea din California , la Los Angeles .


6. Rozmarinul – Acidul carnosic găsit în acest condiment sa demonstrat că reduce riscul de accident vascular cerebral la şoareci cu 40 la suta, potrivit unui studiu publicat în Jurnalul de Neurochimia. Acid Carnosic pare să determine un proces care protejeaza celulele creierului de efectele daunatoare ale radicalilor liberi, care agravează efectele unui accident vascular cerebral. De asemenea, poate proteja împotriva bolilor degenerative, cum ar fi Alzheimer şi efectele generale ale îmbătrânire.

7. Somonul salbatic – un sfert de portie de somon inseamna aproximativ 2.000 de miligrame de
acid docosahexaenoic (DHA) şi acid eicosapentaenoic (EPA), omega-3 acizi graşi, care servesc drept  ulei pentru imbunatairea activitatii cerebrale , un adevarat “brain’s hardware” . Un studiu din 2008 la Universitatea din Cincinnati , de exemplu, a constatat că ţesutului creierului uman intre 65 de ani – la 80 de ani cuprinse DHA cu 22% mai puţin decât tesutul cerebral uman intre 29 – la 35 de ani.
“Dacă doriţi să va păstraţi inteligenţa intacta cu trecerea anilor, începe consumarea de omega-3 acum”, spune William Harris, Ph.D., un cercetator de nutriţie la Universitatea din Dakota de Sud. De ce este atât de importanta sa fie somon salbatec? Datorită faptului că peştii de crescătorie, sunt îngrăşati cu soia, soia care distruge uleiul Omega 6 si astfel pot fi la fel periculosi ca un cheeseburger. Obiectivul – cel puţin două porţii pe săptămână de somon salbatic, spune Joan dietetician Salge Blake, autor al : Nutrition and You.


8. Afinele – “Aceste potente fructe mici dar care pot ajuta la prevenirea unor boli de cancer si boli de inima ” spune Ryan Andrews, director de cercetare la Precision Nutrition, în Toronto , Canada . Pe langa faptul ca sunt bogate în fibre şi vitaminele A si C, acestea au puternice proprietati antioxidante, cum numai fructele amazoniene de acai au mai puternice actiuni antioxidante care neutralizează radicalii liberi cei care cauzeaza probleme neuronale. Manancti o cana de afine pe zi şi daca se poate optati pentru cele salbatice, deoarece acestea contin antioxidanti cu 26 % mai mult decit cele cultivate.


9. Ceaiul verde – este un antioxidant dovedit ca si anticancer si cu  proprietati anti-inflamatorii . Cercetatorii au descoperit ca un  consum 2-6 cesti pe zi, nu doar ajută la prevenirea cancerului de piele, dar s-ar putea inversa, de asemenea, efectele nocive ale soarelui prin neutralizarea modificările care datorita expunerii indelungate a pielii la soare . Alte studii arata ca ceaiul verde, infuzat cu un alt antioxidant numit epigallo-catechin galat (EGCG), pot stimula sănătatea cardiovasculară şi reduce riscul la mai multe tipuri de cancer.


10. Ciocolată – cu conţinut ridicat de cacao contine Flavonoide, un nutrient natural din cacao, care îmbunătăţeste fluxul de sânge în creier, care ajuta la imbunatatirea funcţiei cognitive. Ciocolata neagra cu continut mai mare de 50% cacao conţine asa numitul Procyanidin tanin, care este de asemenea găsit in vinul rosu si care să poată ţine artere flexibile şi tensiunea arterială scăzută. Într-un studiu din Journal of Nutrition, femeile care au baut cacao naturala cu un baton de ciocolată neagra, datorita flavonoidelor au textura pielii mai buna şi rezistenta la razele UV decat cele care au folosit aceleasi ingrediente dar nu erau din cacao naturala. Răsfăţaţi-vă zilnic cu o uncie de cacao naturala pe zi pentru a obţine toate beneficiile, spune nutritionistul Sari Greaves din New York Presbyterian Spitalul-Cornell.


11. Tonul – acesta are un mic secret: Seleniu. Acest nutrient ajută la păstrarea elastinei, o proteina care menţine pielea netedă şi este de asemenea antioxidant, este ca un tampon împotriva soarelui (opreşte radicalilor liberi rezultati din expunerea la UV si care duce la deteriorarea celulelor). Tonul este, de asemenea, o mare sursă de proteine, nu contine grasimi rele şi mai contine cantitati insemnate de niacin care s-a dovedit a ajuta la scăderea colesterolului. Cercetatorii de la Universitatea din Rochester au determinat că niacinul ridică colesterolului HDL (tipul bun) si scad trigliceridelor mai mult decit statinele. (Statine = medicamente de sinteza care ajuta la scaderea trigliceridelor si colesterolului).


12. Morcovi – Gândiţi-vă la morcovi ca la niste baghete magice portocalii foarte bune pentru ochi . Au o mare cantitate de vitamina A, care împiedică moartea celulelor din stratul exterior al pielii. Asta înseamnă ca mai puţine celulele moarte se combina cu sebumul şi astfel nu blocheaza porii. Morcovii contin, carotenoizi- compuşi solubile in grasimi, care au rol pozitiv într-o gamă largă a diferitlor tipuri de cancer, reduc riscul creerii de condiţii inflamatorii care favorizeaza astmul şi artrita reumatoida.


13. Prunele uscate – sunt bogate in cupru si bor, ambele ajuta la prevenirea osteoporozei. “Ele, de asemenea, conţin o fibră numită inulină, care în funcţie de bacteriile intestinale, fac un mediu mai
acid în tractului digestiv“,spune Bowerman. “Acesta la rândul său, facilitează absorbţia de calciu. “


14. Cerealele integrale -fulgi de ovăz, făină de grâu, orz, orez bru, sunt bogate in fibre, care calmeaza ţesuturilor inflamate menţinând în acelaşi timp inima puternică, colonul sanatos si creierul alimentat cu oxigen. Cerealele integrale pot fi încărcate cu carbohidrati, dar eliberarea celor zaharuri este încetinită de fibre. O jumatate de cana de cereale integrale contine 10 grame de proteine iar, ele furnizeza, un echilibru energetic muscular.


15. Vin roşu – contine resveratrol-un compus natural care scade LDL, HDL şi previne formarea cheagurilor de sânge, vinul roşu- poate fi numit cu adevărat un lifesaver. Potrivit unui studiu pe 6.000 de pacienţi în Jurnalul Asociaţiei Medicale Americane, spune ca exista 97% mai multe şanse pentru a ajunge la 85 de ani, dacă se menţine consumul de alcool pe zi, la mai puţin de 2 pahare pe zi. Vinul rosu este, de asemenea, o sursa bogata de flavonoide, antioxidanti care ajuta la protejarea mucoasei vasele de sânge din inima şi face mai putin probabila moartea de boli cardiovasculare, potrivit cercetătorilor japonezi.


16. Iaurtul – Beneficiile culturilor de iaurt sunt de necontestat: organismele probiotice sunt culturi de bacterii benefice pentru corp, deoarece păstreze tractul digestiv sanatos si intaresc sistemul imunitar şi oferă protecţie împotriva cancerului. Nu toate iaurturile sunt probiotice,doar cele care au pe eticheta “culturi vii şi active”.  (???)


17. Avocado – este plin de grasimi mononesaturate, este de asemenea,bogate în acid folic, vitamina B solubila in apa care vă ajută la scădea nivelului de homocisteina, un aminoacid care poate împiedica  fluxul de sângelui prin vaselor de sânge. Este indicat sa mancati avogado de două ori pe săptămână.


18. Nucile – sunt mai bogate în in omega-3 decat somonul, sunt încărcate cu polifenoli, care pastreaza inima sanatoasa. Au protenine mai multe decit carnea de pui. Alte fructe cu coajă combina doar una sau două dintre aceste caracteristici, nu toate trei. O portie de nuci (aproximativ 1 uncie) sau şapte nuci este binevenita oricând, dar mai ales ca o gustare intre mese.


19. Curcumă sau turmeric – Curcumina, polifenol care oferă nuanţa galbena si lupta împotriva cancerului datorita proprietăţilor anti-inflamatorii şi activităţilor de combatere a tumorilor date de proprietatilor anti-angiogeneza. Cercetatorii de la UCLA au, constatat că acesta combate acumularea de placi amiloide în creier si a blocajelorcare pot provoca Boala Alzheimer. Turmericul in India , spun cercetatori, ar putea explica de ce atât de puţini dintre cetăţenii acestei ţării au aceasta boala, în timp ce statistica arata ca in SUA procentul este de aproape 13 la sută, în conformitate cu Alzheimer’s Association.


20. Fasolea neagra – Oamenii care mananca o portie de fasole neagra pe zi reduc riscul de atac de cord cu 38 la sută, potrivit unui studiu publicat în Journal of Nutrition. Şi în timp ce celelalte tipuri de fasole sunt, de asemenea, bune pentru inima, fasolea neagra este imbatabila pentru a stimula intelectul dvs,  deoarece contine antociani, compusi antioxidanti care s-au dovedit a îmbunătăţi funcţia creierului. Fasolea neagra este de asemenea, bogata in nutrienţi, inclusiv proteine, grăsimi sănătoase, acid folic, magneziu, vitamina B, potasiu şi fibre.


21. Merele – Un mar pe zi reduce inflamatiile de orice tip, datorită quercetin, un flavonoid, găsit si în ceapa rosie. Quercetin reduce riscul de alergii, atac de cord, Alzheimer, Parkinson, cancer de prostată şi cancer pulmonar. Optati daca aveti posibilitatea pentru Delicious Red, ele conţin mai inflammationfighting antioxidanţi.


22. Crabul Alaskan King – are continut ridicat în proteine si este sarac in grasimi, are un continut ridicat de zinc. “Zincul este un antioxidant, dar mai important, este ca acesta contribuie la susţinerea masei osoase sănătoase şi a sistemului imunitar “, spune Bowerman.


23. Rodiile – sucul din fructele biblice cu multe seminţe pot reduce riscul de cele mai multe tipuri de cancer, datorită polifenolului numit ellagitannins, care dau fructelor culoarea rosie. De fapt, un studiu recent de la UCLA a constatat că sucul de rodii incetineste dezvoltarera celulele cancerului de prostata.


24. Pak Choy – sunt legume crocante crucifere “Bok Choy este bogat in calciu, precum şi vitaminele A si C, acid folic, fier, beta-caroten, şi potasiu “, spune antrenorul celebritatilor Teddy Bass. Potasiul păstrează muschii si nervii sub control în timpul scăderii tensiunii arteriale, cercetatorii sugerează că beta-carotenul poate reduce riscul de cancer pulmonar cât şi al vezicii urinare.


25. Stridiile – Crustaceele , în general, sunt o sursa excelenta de zinc, calciu, cupru, iod, fier, potasiu, seleniu . “Dar carnea cremoasa de stridii este renumita pentru capacitatea sa de a ridica nivelul testosteronului şi a proteja împotriva cancerului de prostată “, spune Bass.


26. Broccoli – O cana de broccoli conţine o doză consistenta de calciu, precum şi mangan, potasiu, fosfor, magneziu si fier. In plus faţă de marimea sa are o concentraţie ridicată de vitamine, inclusiv-A, C, şi-K şi sulforafan fitonutrienti, iar studiile de la Universitatea Johns Hopkins sugerează are proprietati anticancerigene puternice.


27. Kiwi – acest fruct datorita continutului mare de potasiu protejeaza oasele. “Este de asemenea, bogat in vitamina C si luteina, un carotenoid care pot ajuta la reducerea riscului de boli de inima, “spune Bowerman.. “Eu încerc să mănânc cel puţin unul sau două kiwi pe saptamana”.


28. Uleiul de măsline. Varietatea extra-virgin este bogat în beneficele grasimi mononesaturate. “Acizii graşi şi polifenolii reduc inflamtia celulelor şi articulaţiilor, “spune Grieger. Un studiu în revista Nature a constatat că este la fel de eficace ca Advil (medicament de sinteza ) la reducerea inflamaţiei spune Bowerman.


29. Prazul – “Prazul poate sprijini activitatea sexuală şi pentru a reduce riscul de cancer de prostată “, spune Michael Dansinger. M.D., un profesor asistent de medicină şi un cercetător al obezităţii la Tufts-New Anglia Centrul Medical, în Boston . “Partea verde a unui praz mediu taiat în fasii subţiri, adăugaţi-l la supe, sautés, salate şi ori de câte ori aveti posibilitatea mancati praz. “Acest var” al usturoiului si al ceapei contine, de asemenea, tiamina, riboflavina, calciu, potasiu şi, şi acestea sunt, de asemenea, bogate in acid folic, vitamina B.


30. Anghinarea – Lăudata de secole ca un afrodisiac, aceasta este bogata in fibre. Conţine mai mult magneziu şi potasiu decat orice alte legume. Frunzele sale sunt de asemenea, bogate în flavonoide şi polifenoli, antioxidanti care pot reduce riscul de accident vascular cerebral si vitamina C care ajuta la mentinerea sistemului imunitar.


31. Ardeiul iute – stimuleaza metabolismul, stimuleaza circulatia sanguina şi ajuta la eliberarea endorfinelor “, spune Petersen. In plus, ele sunt o modalitate foarte bună de a adăuga o aromă la produsele alimentare fără a creşte conţinutul de grăsimi sau de calorii. Ardeiul iute este, de asemenea, bogat in beta-caroten, care se transformă în vitamina A, capsaicina lupta de aemenea cu infecţiile din sângelui, inhibă neuropeptidele (substante chimice care cauzează inflamaţie). Un recent studiu în revista Cancer Research a constatat că ardeiul iute este un eficient imotriva cancerului de prostată. Toate acestea de la o jumătate de ardei iute (sau 1 lingură de fulgi de chili), în fiecare zi.


32. Ghimbirul – contine gingerol, studiile au dovedit are un efect deosebit de eficace împotriva cancerului de colon. Ghimbirul se poate consuma proaspat sau adugat in diferite sosuri.



33. Scorţişoara – cunoscuta mai ales pentru deserturile dulci şi mai ales in mancarea indiana , scorţişoara este bogata în antioxidanţi care inhibă coagularea sângelui şi combate dezvoltarea bacteriilor inclusiv in respiratia rău mirositoare. Unele studii “sugereaza de asemenea, că ar putea ajuta la stabilizarea zaharului din sange, reducand riscul de diabet de tip 2, “spune dietetician Nancy Clark, autor al Sports Nutrition Guidebook.” Ce e mai mult, ea poate ajuta la reducerea colesterolului rău din sange, incercaţi o jumatate de lingurita de scortisoara pe zi în iaurt sau fulgi de ovăz.”


34. Ouăle – Cei care mananca oua la micul dejun pierd cu 65% mai mult in greutate decât cei care consuma acelasi mic dejun ca si numar de calorii, conform unui studiu al International Journal of Obesity. Consumati de asemenea gălbenuş de ou, deoarece studii recente au demonstrat ca grasimea din galbenus datorita mineralelelor si nutrientilor compenseaza efectul colesterolului si dau si senzatia de satietate.


35. Smochinele – Bogate in potasiu, mangan, si antioxidanti, de asemenea regleaza nivelul pH-ului în organism, făcând este mai dificila invazia de agenţi patogeni, spune Petersen. Fibrele din smochine pot determina scaderea zahărului din sânge reducerea riscul de diabet zaharat şi metabolice sindrom. Selectaţi smochine cat mai inchise la culoare si le mancati ca atare sau in amestec cu alte fibre.


36. Ciupercile – sunt delicioase atunci când sunt adăugate la orezul brun! Dar ciupercile sunt bogate în ergothioneine antioxidant care protejeaza cresterea anormală a celulelor. “Pe scurt, acestea reduc riscul de cancer “, spune Bowerman, care recomandă o jumătate de ceaşcă o dată sau de două ori pe săptămână. ” Gatiti-le in vinul rosu, care contine resveratrol si astfel puterea lor imunitara creste. “


37. Ananasul – Amestecul mare de vitamine, antioxidanti, enzime şi în special, bromelaina este ca un cocktail anti-inflamatoriu. Ananasul de asemenea, protejează împotriva cancerului de colon, a artritei şi a degenerescenţei maculare, spune Grieger. O jumatate de ananas de doua sau trei ori pe saptamana este portia ideala.


38-39. Suc de fructe sau suc de legume – Într-o 2006 Universitatea din Florida de Sud a facut un studiu cu persoanele care baut trei sau mai multe pahare de 4 uncii de suc de fructe sau suc de legume în fiecare săptămână, de-al lungul anilor. Rezultatele au relevat faptul ca au fost cu 76% mai puţini cei care au dezvoltat boala Alzheimer decat cei care beau mai puţin suc natural de legume sau fructe. Nivelul ridicat de polifenoli, antioxidanti ce se se gasesc in fructe si legume protejeaza celulele creierului de efectele cauzate de bolile cronice, spune autorul studiului, Amy Borenstein, Ph.D.

preluare de pe sursa: blogul meu

Consumul moderat de vin ar putea contribui la menţinerea siluetei!

 

De-a lungul timpului, alcoolul a fost considerat de către nutriţionişti drept o sursă de calorii „goale”, adică ce nu conţin nutrienţi utile corpului, fiind considerat unul dintre factorii ce influenţează creşterea în greutate.

Recent, însă, un studiu efectuat în Spania arată că persoanele care consumă vin în cantităţi moderate se îngraşă mai puţin decât populaţia generală.

Obezitatea este considerată drept un factor de risc important ce conduce la o serie de boli cronice, iar oamenii de ştiinţă caută noi căi de a preveni această epidemie.

În ultimele 4 decenii, consumul de alcool în ţările dezvoltate s-a dublat, iar un studiu publicat recent în SUA arată că două treimi dintre americani sunt supraponderali sau obezi.

Momentan, cercetătorii nu au descoperit dacă alcoolul influenţează în mod direct obezitatea, însă studiul efectuat de cercetătorii spanioli sugerează că da.

Un gram de alcool este echivalentul a 7,1 kilocalorii, având o densitate calorică ceva mai mică decât cea a grăsimilor, dar mai mare decât cea a proteinelor şi a carbohidraţilor.

Pentru majoritatea oamenilor, alcoolul reprezintă o sursă suplimentară de calorii, alături de mâncarea zilnică, lucru ce poate contribui la creşterea în greutate.

În cadrul studiului efectuat de oamenii de ştiinţă spanioli, s-a observat că în cazul persoanelor care consumau bere sau tărie, alcoolul contribuia la creşterea în greutate.

Spre surprinderea cercetătorilor, participanţii la studiu cu un consum moderat de vin (1-2 pahare pe zi) prezentau un ritm de îngrăşare mai mic decât al populaţiei generale.

În cazul celor care beau mai mult de 3 pahare de vin, influenţa alcoolului asupra creşterii în greutate era similară cu cea observată la consumatorii de bere sau tărie.

Cercetătorii nu ştiu de ce persoanele cu un consum moderat de vin fac excepţie de la regulă.

“Este posibil ca băutorii de vin să aibă, în general, o dietă mai sănătoasă”, au speculat cercetătorii.

Unii oameni de ştiinţă sugerează că vinul roşu ajută anumite enzime să producă un metabolism ridicat al celulelor din ţesutul adipos.

Alţii sugerează că resveratrolul, componentă a vinului, îngreunează transformarea zaharurilor în grăsime.

Cercetătorii spanioli afirmă că numărul mare de antioxidanţi existenţi în vin ar putea reduce inflamaţia asociată obezităţii.

Studiul a fost efectuat pe 9.318 persoane, fiind publicat în ediţia din august a jurnalului Nutrition.

În ciuda rezultatelor, oamenii de ştiinţă nu recomandă oamenilor să consume vin.

 “Dacă beţi alcool, atunci cel mai bine este să beţi vin. Dar în niciun caz nu recomandăm oamenilor să înceapă să bea vin pentru a-şi menţine silueta“, a afirmat Carmen Sayon-Orea, conducătorul studiului.

Sursa: Wine Spectator

preluare de pe sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA

Alimentaţia şi sănătatea ochilor

Alimentaţia are un efect major asupra întregului organism, inclusiv asupra ochilor.

Cercetările în domeniu dovedesc că antioxidanţii reduc riscurile cataractei şi ale glaucomului.

Antioxidanţii specifici pot avea beneficii adiţionale (de exemplu: vitamina A previne orbirea şi vitamina C joacă un rol însemnat în evitarea glaucomului).

Consumă următoarele elemente alimentare pentru a-ţi asigura o protecţie oculară nutritivă:

Vitamina A: morcov, cartofi dulci, untul de arahide, ficat, varză, mango, pepene galben.

Luteina: spanac, galbenuş de ou, morcov, varză.

Vitamina C: varză, capşuni, broccoli, portocale, pepene galben.

Vitamina E: nuci, seminţe de floarea-soarelui, alune, migdale.

Seleniu: produse marine, drojdie, alune braziliene.

Zinc: scoici, hamburgeri, alune, făină.

Acizi graşi: peşte (somon, macrou, crap).

În general, din alimentaţia ta nu au voie să lipsească legumele, peştele (consumat săptămânal), nucile şi fructele (în special citricele).

Cele mai indicate alimente care te ajută să reduci riscul confruntării cu afecţiunile oculare sunt următoarele:

1. Peştele – este o sursă excelentă ce furnizează suport structural pentru membranele celulare.

Este recomandat pentru tratarea degenerescenţei maculare şi pentru păstrarea sănătăţii ochiului.

2. Spanacul, varza şi salata – aceste plante sunt bogate în caroteni, în special în luteină.

Luteina, un pigment galben, protejează macula de arsurile solare şi de lumina fosforescentă.

3. Oul – este bogat în cisteină, sulf, lecitină, amino-acizi şi luteină.

Aceste componente previn formarea cataractei.

4. Usturoiul şi ceapa – prezintă un conţinut bogat de sulf, necesar producerii de glutemină, un important antioxidant atât pentru ochi, cât şi pentru întregul organism.

5. Soia – scăzută în grăsimi, bogată în proteine, soia este elemetul de bază ce nu lipseşte din nici o dietă.

Soia conţine acizi graşi esenţiali, vitamina E şi agenţi antiinflamatori.

6. Fructele şi legumele – conţin vitamina A, C, E şi beta-caroten.

Legumele de culoare galbenă, precum morcovul, sunt foarte importante pentru vederea diurnă.

7. Afinele şi strugurii – aceste fructe ajută cu precădere ochiul în timpul vederii nocturne.

O ceaşca plină de afine, gem de coacâze sau un supliment nutritiv format din struguri şi afine te ajută să-ţi adaptezi vederea la întuneric în mai putin de 30 de minute.

8. Vinul – pe lângă efectul cardioprotector, vinul conţine nutrienţi esenţiali care protejează vederea.

9. Alunele şi stafidele – sunt unele dintre cele mai concentrate alimente în vitamine.

Conţinutul ridicat de acizi graşi omega-3 contribuie la menţinerea colesterolului la un nivel scăzut şi stabilizează membranele celulare.

10. Uleiul de măsline – acest tip de ulei monosaturat este o alternativă sănătoasă a untului şi a margarinei.

Sursa: Cerceteaza